Dacă credeați că doar Vladimir Voronin are o slăbiciune pentru odihna în codrii Moldovei, vă înșelați. Demnitarii din actuala guvernare, aflată pe final de mandat, s-au inspirat de la liderul comunist și s-au pricopsit cu loturi de pădure la doar cinci kilometri de Chișinău.

Atunci când au venit la putere, liderii partidelor de la guvernare au promis că vor întoarce statului pădurea de la Trebujeni, raionul Orhei, arendată de familia Voronin în 2008. Nu s-au ținut de cuvânt. Mai mult chiar, în ultimii ani, miniștri, deputați, funcționari publici, deopotrivă cu oameni de afaceri, au pus mâna pe toate pădurile din jurul Chișinăului. Scopul final este să-și construiască vile la fel ca liderul comunist.

Fiecare guvernare își are „Țiganca“ ei

Cândva în pădurea de lângă satul Dănceni, pe traseul Chișinău-Leușeni, exista doar o tabără de copii - „Poienița veselă“. Acum pădurea care are 103 hectare este toată arendată, iar arendașii o percep ca proprietate privată. Drept urmare, aici se înalță cabane și case de vacanță de toată frumusețea. Nu sunt rupte de civilizație, au toate utilitățile ca la oraș: gaz, curent, apă și canalizare.

Chiar dacă e frig afară, construcțiile în pădure nu s-au oprit. Pe drumul de circa doi kilometri ce taie în două pădurea, de-o parte și de alta, se aud bormașini și alte utilaje pentru construcție. Gardul înalt nu pemite curioșilor să vadă ce se întâmplă în spatele lui. Doar tabăra de copii și drumul din pădure mai sunt accesibile muritorilor de rând.

De cealaltă parte a șoselei naționale, lângă satul Sociteni, îngrădirea pădurii și construcțiile au fost stopate pentru că localnicii s-au opus, organizând proteste.

Locuitorii din Dănceni duc dorul pădurii de altădată

„De îndată ce s-a schimbat guvernarea, chiar după o lună-două, au început construcțiile în pădure. Zona este privată, nimeni nu are acces acolo, mereu trec mașini luxoase. Pădurea a devenit zgomotoasă“, spune Elena din Dănceni.

Tânăra povestește cum arăta pădurea în copilăria ei: „Este pădurea în care am copilărit. Știam unde cresc toate felurile de flori: de la lalele galbene la viorele albe și lăcrimioare. Știam unde găseam ciuperci. Acum pădurea nu mai este a noastră. Au îngrădit-o pe bucăți, au pus camere de filmat, pază și câini“.

Foto: Pădurea de la Dănceni-Sociteni, astăzi

Cine sunt arendașii

Printre cei care au arendat pădure în zona Dănceni-Sociteni se numără: Gicu Răducan, fiul lui Marcel Răducan, ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor; Alexandra Usatâi, soția ministrului Sănătății, Andrei Usatâi; Pavel Filip, ministrul Tehnologiei Informației și Cominicațiilor; Silvia Volosatâi, șefa secției Investiții și Administrarea Proprietății Publice, din cadrul Ministerului Sănătații; Ecaterina Beșliu-Basoc, șefa serviciului Relații Funciare și Cadastru Ialoveni; dar și mulți oameni de afaceri, printre care îi regăsim pe: Veaceslav Murzacov, directorul firmei de pază Bercut, Olga Cuiumju, soția directorului Chișinău-Gaz, și Andrei Tînțari, directorul firmei Algu Construct.

O parte din cei care au arendat loturi din fondul forestier al statului și-au costruit deja case,precum Gicu Răducan, Veaceslav Murzacov, Olga Cuiumju, Andrei Țânțari ș.a. Arendași în această zonă mai sunt firmele: Poiana Vulpii (30 hectare), care aparține Liliei Sinciuc-Engelen, soția belgianului Luc Engelen, stabilit cu traiul în Moldova; Dumbrava Nestemată, Ecoflora-Tur, Dinamic Consulting și Vila Comerț (18 hectare), care aparțin lui Victor Toacă.

Sub paravanul dezvoltării turismului, toate aceste firme țintesc, de fapt, domeniul imobiliar. De exemplu, vizavi de tabăra de copii „Poienița veselă“, în pensiunea agroturistică Poiana cerbului accesul este interzis. Ne spun asta localnicii, dar și oamenii de la pază, cu care poți vorbi la numerele de telefon indicate pe panoul de la intrare.

Prima tentativă de legalizare a eșuat

Acum un an, un proiect de hotărâre de Guvern a fost propus Executivului de către Anatolie Ghilaș, directorul Agenției Relații Funciare și Cadastru. Proiectul prevedea schimbul a peste 250 de hectare de terenuri agricole, din satul Copceac, raionul Ștefan Vodă (acoperite cu vegetație forestieră), proprietate privată, cu circa 87 de hectare de pădure, proprietate publică a statului, amplasate în extravilanul satului Ruseștii Noi și satului Sociteni, raionul Ialoveni, orașul Durlești și satul Buțeni, raionul Hâncești.

Iată cum argumenta autorul inițiativei: „În condițiile în care Republica Moldova și-a pus drept scop integrarea în spațiul european, alături de un șir de măsuri care urmează a fi efectuate, este și dezvoltarea turismului pe diferite dimensiuni începând cu cel tradițional și finisând cu locuri speciale amenajate pentru odihnă. În ultimii ani în Republica Moldova a început o etapă de înviorare a turismuluii, în ce privește amenajarea anumitor locuri pitorești, cu scop de a atrage cât mai mulți vizitatori și turiști. Astfel pe lângă obiectivele avantajoase ale agentului economic de a avea un venit, Statul deasemenea î-și va atinge scopul propus – păstrarea spațiilor verzi în condiții bune, perceperea anumitor taxe și impozite, păstrarea curățeniei, atragerea turiștilor etc.“ (text original).

„Proiectul a fost elaborat de Agenție, la cererea lui Andrei Știrbu din numele a 38 de persoane fizice și juridice, și a fost remis spre avizare ministerelor cointeresate. Însă nu a fost înaintat Guvernului spre aprobare, deoarece Executivul nu examinează schimbul de terenuri din domeniul public al statului pe terenuri proprietate privată“, susține, astăzi, Anatolie Ghilaș. Potrivit datelor de la Cadastru, Andrei Știrbu (1971) deține șapte construcții la Dănceni, iar una dintre case are 104,9 metri pătrați.

Simion Grișciuc, președintele Comisiei de anchetă pentru verificarea gestionării fondului forestier, a zonelor de protecție a apelor râurilor și ale bazinelor de apă, vorbește despre neregulile din pădurea de la Dănceni, VIDEO Olga Ceaglei

S-a oprit la Filat

Din surse apropiate PLDM, proiectul s-a oprit la premierul de atunci Vlad Filat. Contactat de reporterii "Adevărul", liderul PLDM nu-și amintește de acest caz și a spus că în situațiile în care existau anumite semne de întrebare sau proiectul nu era suficient de bine argumentat, îl remitea autorității care l-a propus. Cel mai probabil, inițiativa lui Ghilaș nu a ajuns să fie aprobată din cauza crizei politice, declanșate odată cu aflarea incidentului tragic din Pădurea Domnească.

Cei cu inițiativa de a schimba o pădure tânără pe una veritabilă erau însă alții. Adevărul l-am aflat la Copceac. Aici, între 2006-2011, au fost împădurit un lot de peste 380 de hectare de teren agricol, proprietate privată, situat chiar la granița cu Ucraina. „Directorul firmei care arenda acel pământ - Focar Agro - a spus că nu mai vrea să-l lucreze pentru că e departe de sat. Atunci s-a decis să fie împădurit. Au mai spus că terenul nu ar fi fertil, ceea ce nu este adevărat“, spune Dumitru Izbaș, inginerul cadastral din cadrul Primăriei Copceac.

Foto: Frații Țînțari, unul primar, altul businessman, au compărat pădure la Copceac pentru demnitarii de la Chișinău

„Vin oameni la primărie și ne întreabă ce e cu pădurea lor. După atâția ani Moldsilva nu a transmis-o proprietarilor. Din această cauză și bugetul local are de suferit, pentru că nimeni nu plătește impozite“, adaugă Gheorghe Negrescu, perceptorul fiscal.

Frații Țînțari au cumpărat pădurea

Oamenii din Copceac spun că actualul primar, Vasile Țînțari, pe atunci medic veterinar, a fost cel care i-a convins să-și vândă terenurile împădurite demnitarilor și businessmenilor de la Chișinău. „Primarul are un frate în Chișinău, îl cheamă Andrei. Ei au cumpărat de la oameni pădurile. Ei și cu cineva, italieni, poate belgieni, așa am auzit. Dădeau șase mii de lei pe hectar. Au case la Ialoveni, în pădure, și au vrut să facă schimb“, spune Lazăr Simion, pădurarul de la Copceac. Primarul Țînțari neagă că ar fi implicat în „afacere“.

Deputatul PLDM Iurie Apostolachi, fostul director al Întreprinderii silvice Tighina, spune cum a luat decizia de a împăduri terenul agricol: „Așa era politica guvernării comuniste. Eram obligați să găsim terenuri și să le împădurim. Banii trebuia să-i găsim noi, la gospodăriile silvice. Statul nu a pierdut, din contra. Cresc suprafețe acoperite de păduri“.

Infografie de Corneliu Comendant, "Adevarul"

Firma lui Andrei Țînțari, cu trecere la Ministerul Sănătății

Algu Construct a fost fondată în 2006 de către Andrei Țînțari, iar sediul firmei este în apartamentul acestuia de pe strada Cuza Voda din Chișinău. La început, principala activitate era exportul de lemn. În ultimii ani, compania s-a specializat în construcția de vile din lemn masiv în pădurile de la noi. Întâmplător sau nu, toate casele din pădurea de la Dănceni seamănă între ele, iar una dintre cabanele de aici aparține lui Țînțari.

Din 2011, după ce s-a terminat „preluarea“ pădurii proprietate privata a sătenilor din Copceac, Algu Construct a început să câștige licitații pentru repararea spitalelor. Astfel, în ultimii ani, Tînțari a reparat blocul administrativ la Spitalul Republican, dar și alte cinci secții de acolo. Numai pentru repararea blocului administrativ a câștigat mai multe licitații, în sumă totală de peste 7,3 milioane de lei.

Totodată, a inaugurat recent Centrul de Sănătate la Tocuz, raionul Căușeni, și o sală de conferințe la Spitalul „Sfânta Treime“ din Chișinău. În total, în perioada 2011-2013, Algu Construct a efectuat lucrări de peste 18 milioane de lei. O bună parte din bani provin dintr-un proiect finanțat de Banca Mondială. Jumătate din licitații nici nu apar pe tender.md.

„Ce, sunteți procurori să faceți investigații?“

„Ce, eu sunt singurul care câștigă licitații? Am câștigat licitații nu doar la Ministerul Sănătații, dar și la Ministerul Construcțiilor și la alte ministere. Nu înțeleg, care-i problema? Am facut ceva ilegal? Ce, sunteți procurori să faceți investigații?“, spune Țînțari, negând că ar avea vreo legătură de afaceri cu familia Usatâi sau că firma lui ar fi construit casele din pădurea de la Dănceni.

Ministrul Andrei Usatâi n-a vrut să comenteze la telefon sau pe mail conflictul de interese, spunându-ne să revenim cu un telefon când se va întoarce din deplasare din Turkmenistan. Totodată, oficialul n-a dorit să fixăm data și ora întrevederii.

Menționăm că în declarația pe venit pe anul trecut demnitarul nu și-a trecut nici lotul de pădure arendat la Sociteni, nici cele cinci loturi de teren împădurite pe care le deține soția la Copceac, suprafața totală de 2,58 hectare.

Andrei Țînțari mai are o firmă - Algugrup - care arendează trei hectare de pădure, lângă unitatea militară, unde are alte case.

18,1 milioane de lei. Sunt banii publici care au trecut prin firma lui Țînțari, Algu Construct.

Pentru cine lucrează instituțiile statului

În pădurea de la Sociteni, pe cealată parte a traseului Chișinău-Leușeni, arendașii nu au apucat să-și construiască vilele, deoarece localnicii s-au opus. „În luna mai, într-o noapte, pe la ora trei, au venit și au început să pună stâlpi de beton, pentru gard. Pe la șase dimineață, am dat de ei și nu le-am permis să continue lucrările. De atunci suntem târâți pe la Poliție, că ne-am fi băgat în proprietatea lor privată și le-o distrugem“, spune Diana Lisîi, una dintre organizatoarele protestelor din mai.

Într-o noapte, au venit și au început a pune stâlpi. Am dat de ei și nu le-am permis să continue lucrările. Diana Lisîi, locuitoare a satului Sociteni

Tânăra de 30 de ani povestește că această pădure a fost sădită de localnici după ce cea veche a ars într-un incendiu. „Nu vrem să ni se ia pădurea așa cum s-a întâmplat în satul vecin, Dănceni. Usatâi nu s-a sinchisit să-și bage soția, restul au recurs la intermediari, așa cum este Victor Toacă, el arendează 18 hectare din cele 33 câte are pădurea. Știm că arendașii sunt protejați politic. Am scris plângeri peste tot, la Parlament, la Procuratură. La Moldsilva ne-au reproșat odată de ce ne revoltăm: «Nu vă ajunge aer? Vă dați seama ce activitate economică ar putea fi aici?»“, adaugă Lisîi.

Foto: Debandada din pădure nu are limite, mai ales la Dănceni

Din spusele femeii, primarul a semnat și ștampilat certificatele de urbanizm și autorizațiile de construcție, nu le-a dat însă număr de ieșire.

Protestatarii s-au ales cu dosare penale

Socitenenii care s-au opus construcțiilor în pădure s-au ales cu dosare penale sau contravenționale. Printre cei cercetați penal este și un minor. „Și azi mai vin pe la porțile noastre acești așa-ziși oameni de afaceri și încearcă să ne convingă să nu ne mai opunem“, spune Lisîi.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliștii pentru transparență în gestionarea fondurilor publice“ desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundației Soros Moldova. Instituția finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul și conținutul investigațiilor publicate.