Centrul de Investigatii Jurnalistice

Discriminarea şi excluderea socială  sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă persoanele care trăiesc cu HIV. Majoritatea oamenilor se feresc de persoanele infectate, deşi HIV/SIDA nu se transmite prin aer, atingere sau sărut.  Din această cauza, purtătorii virusului se autoizolează, nu ştiu unde să se adreseze atunci când au probleme şi se pot feresc să ceară ajutor psihologic sau social,  de teamă că diagnosticul lor va fi divulgat. Acestea au fost principalele teme de discuţie în cadrul  şedinţei din 27 martie a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie.  

Potrivit Nataliei Mardari, coordonator de programe la Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), în ultimii ani instituţia pe care o reprezintă a asistat mai multe persoane, al căror statut HIV a fost divulgat  fără niciun temei. Cel mai des, medicii sunt cei care încalcă principiul confidenţialităţii, divulgând  diagnozele. Prin eforturile comune ale ONG-urilor şi structurilor de stat această practică se vrea a fi dezrădăcinată din sistemul de sănătate.

Datorită intervenţiilor Institutului pentru Drepturile Omului a fost desconspirată şi o altă practică utilizată pe larg de cadrele medicale - de a "marca" cu anumite semne cartelele medicale ale purtătorilor virusului imunodificienţei.  Tot juriştii de la IDOM  au fost cei care au obţinut, prin hotărâre judiciară irevocabilă,  ca persoanele afectate cu HIV să beneficieze de plasament în instituţiile sociale.  Anterior, un ordin al Ministerului Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei  prevedea că persoanele infectate cu HIV nu pot avea acces în instituţiile sociale de plasament.

”Având în vedere că HIV/SIDA nu se transmite decât prin contact sexual, instrumente tăietoare, înţepătoare şi de la mamă la făt, persoanele seropozitive nu prezintă nici un pericol pentru cei din jur. Cât de justificată este atunci izolarea celor infectaţi de restul lumii? Hepatitele B şi C, de exemplu, sunt la fel de periculoase, şi au o cale de transmitere extrem de uşoară. Mass-media are un rol deosebit de important în schimbarea acestei percepţii, astfel ca oamenii care trăiesc cu HIV să nu mai fie excluşi din societate”, a menţionat Silvia Stratulat, şefă de secţie la Centrul de Profilaxie şi Combatere a HIV/SIDA.

La finele anului trecut, peste 7.000 de persoane aveau virusul HIV. Cei mai mari indici ai prevalenţei HIV s-au înregistrat în municipiul Bălţi, în oraşul Tiraspol, Bender şi în municipiul Chişinău, iar cei mai mici - în raioanele Ștefan Vodă şi Rezina.

 Infecţia HIV se răspândeşte preponderent pe cale heterosexuală, pe când infecţia prin intermediul drogurilor injectante este în reducere. Majoritatea persoanelor HIV pozitive s-au infectat la vârste cuprinse între 15 şi 39 de ani.

În Republica Moldova activează 17 laboratoare de diagnosticare SIDA, iar tratamentul persoanelor seropozitive este gratuit.

Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie a fost organizată în cadrul Campaniei media de informare şi sensibilizare „Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate”, susţinută de Fundaţia SOROS- Moldova.