Centrul de Investigatii Jurnalistice

Comunicat de presă

Tortura, tratamentele inumane și degradante sunt subiecte de presă puțin mediatizare de ziarele din R. Moldova. De cele mai multe ori, cazurile de tortură ajung în atenția mass-media grație comunicatelor oficiale difuzate de organele de drept, care sunt materializate în paginile ziarelor, mai degrabă, sub forma unor știri. Mai rar jurnaliștii abordează cazuri grave de tortură din proprie inițiativă în articole ample, de problemă. Or, jurnaliștii nu conlucrează cu membrii Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii care pot semnala cazuri de tratamente inumane în instituţiile pe care le inspectează.

Acestea sunt câteva concluzii ale raportului de monitorizare a presei scrise „Reflectarea în mass-media  a cazurilor de tortură şi rele tratamente în instituţiile statului”, elaborat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul financiar al PNUD Moldova.

Pe parcursul a nouă luni, octombrie 2011 - iunie 2012, cele  20 de ziare supuse monitorizării au publicat în total 338 de articole care au în vizor cazuri de tortură și rele tratamente în instituțiile statului.

Ziarele publică în total circa 30 - 40 de articole pe parcursul unei luni, în medie câte 1-2 materiale de presă fiecare. Aceste date relevă un interes general scăzut faţă de subiectul torturii şi rele tratamente în instituţiile statului. Astfel, 11 din cele 20 de ziare au inserat pe parcursul a 9 luni mai puţin de 10 articole la temă, adică cel mult un articol pe lună. Alte 6 ziare au publicat în perioada de monitorizare mai puţin de 30 de articole, adică nu mai mult de 1-3 articole pe lună. Doar 4 ziare din cele 20 au manifestat un interes sporit faţă de tematica torturii, publicând pe parcursul a 9 luni mai mult de 30 de articole, de regulă între 5-9 articole în fiecare lună.

Un interes mai sporit faţă de tematica torturii şi relelor tratamente îl manifestă ziarele „Adevărul”, „Ziarul de Gardă”, „Jurnal de Chişinău” şi „Timpul”. La polul opus se plasează ”Kişiniovskii obozrevateli”, „Ora Locală”, „Unghiul”, „Glia Drochiană”, „Est-Curier”, care au publicat doar câte 1-5 articole pe parcursul a 9 luni.

Jurnaliștii scriu mai des despre evenimentele din 7 aprilie 2009 (26%) și despre cazurile de tortură în comisariatele de poliție (16%). În schimb, cazurile de violență în armată (1%) și rele tratamente în spitalele de psihiatrie (3%) sunt extrem de puține în paginile ziarelor.

 Majoritatea articolelor, circa 42%, sunt prezentate sub formă de ştiri (97) şi relatări (43). De cele mai multe ori, jurnaliştii se bazează pe o singură sursă - cea oficială sau pe mărturiile victimelor şi aproape că nu utilizează pârghiile de care dispun pentru a verifica faptele şi a scrie materiale bine documentate despre tortură.

Jurnaliştii nu conlucrează cu membrii Mecanismului Naţional Antitortură, care pot semnala cazuri de tratamente inumane în instituţiile pe care le inspectează şi pot oferi jurnaliştilor consultaţii utile pentru scrierea corectă a materialelor. Textele jurnalistice monitorizate nu conţin, decât cu mici excepții, trimiteri la ombudsmani sau reprezentanţi ai ONG-urilor care fac parte din Mecanismul Naţional Anti-Tortură.

Instituţiile media monitorizate:

• „Timpul de dimineaţă”,
• „Jurnal de Chişinău” ,
• “Ziarul de Gardă” ,
• “Adevărul”,
• “Moldova Suverană”,
• “Nezavisimaia Moldova”,
• ”Kişiniovskii Obozrevateli”,
• ”Moldavskie Vedomosti”,
• “Panorama” ,
• “Spros i Predlojenie” ,
• “Cuvântul” ,
• “Cuvântul Liber”,
• “Observatorul de Nord” ,
• “Unghiul”,
• “Ora Locală” ,
• “Glia Drochiană” ,
• “Gazeta de Sud” ,
• “Ecoul nostru” ,
• “Est Curier”,
• “Expresul de Ungheni”.

Raportul de monitorizare a presei a fost elaborat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în cadrul campaniei media „Jurnaliştii pentru eliminarea torturii şi protecţia victimelor torturii şi relelor tratamente”, desfăşurată cu suportul Programului de Granturi Mici 2011, realizat de proiectul „Consolidarea examinării medico-legale a cazurilor de tortură şi a altor forme de maltratare în Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană, co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova. Opiniile exprimate în acest raport aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Centrul de Investigatii Jurnalistice                                                                     02.08.2012