.png)
De ce aleg munca la negru cofetarii casnici și cum (nu) îi ajută statul
.jpg "Grâul frățesc")
În ianuarie 2024, autoritățile regiunii găgăuze au trimis o scrisoare ministrului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov. Comratul a cerut de data asta...
.jpg "Cum nu/a ajuns „în stradă” Societatea de Cruce Roşie din Moldova")
Societatea de Cruce Roșie din Moldova a acționat în judecată instituțiile statului după aproape treizeci de ani în care încearcă (uneori mai vocal, alteori...
.png "„REGELE PENAL” AL ACHIZIȚIILOR PUBLICE")
BTS Pro, o companie în privința căreia a fost pronunțată o hotărâre irevocabilă, în 2021, pentru obstrucționarea controalelor și inducerea în eroare a Consiliului Concurenței, a...
.jpg "„Optimizare” de la gura copiilor: ultimul tun al Guvernului Filip")
● Grupul Pontem, acuzat de evaziune fiscală și de tendințe de monopol în Lituania, și-a făcut intrarea politic în Moldova pentru livrarea de produse în grădinițe și școli ●Contractul cu statul a fost semnat în condiții de favorizare în detrimentul companiilor moldovenești și producătorilor locali ● Prin așa-zise „meniuri-model”, Pontem își
.jpg "Emirul Offshore-urilor")
● Zeci de milioane de euro provenind din licitațiile cu Moldtelecom au ajuns în conturile unor firme gestionate de oameni din anturajul oligarhului Plahotniuc ● Operațiunile au fost executate prin offshore-uri din Europa, Asia și Orientul Mijlociu, fapt ce îngreunează ancheta autorităților ● După pierderea puterii de către Plahotniuc, firmele abonate
.jpg "O practică normală în lumea civilizată, neglijată aproape complet în Republica Moldova")
Recent, redacția săptămânalului CUVÂNTUL i-a solicitat directorului Agenției de Mediu, Veaceslav Dermenji o informație privind practica de monitorizare a calității apei din NIstru și ce demonstrează probele colectate în ultimii doi ani. Peste două zile am și primit un răspuns detaliat la toate întrebările, lucru practic unical în activitatea redacţiei săptămânalului CUVÂNTUL.
.png "Cheltuieli triplate pentru construcția unui Complex sportiv de milioane la Rezina")
Construcţia Complexului sportiv din Rezina, proiect estimat iniţial la 72 de milioane de lei, a ajuns să coste 118 milioane de lei după ce a devenit parte componentă a Documentului unic de program pentru anii 2017-2020, în urma unei hotărâri de Guvern din iunie 2018. Până în 2019, la şantierul
.jpg "BAȘTANII AMBULANȚELOR")
● Cetățenii R. Moldova vor avea de restituit un împrumut de 12 milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) în urma unui contract cu iz politic pentru livrare de 168 de ambulanțe asamblate în Turcia de companii obscure conectate la partidul AKP al președintelui
.png "Afacerea „preoțească” cu terenuri la Trușeni")
Un teren public cu suprafața de aproape 800 de ari din centrul comunei Trușeni, suburbie a Capitalei, a ajuns gratuit în posesia unui om de afaceri, în urma unei scheme în care este implicată biserica și reprezentanți ai autorității publice. Terenul a fost împărțit în loturi mai mici, destinate
.jpg "Șantierul - monstru de la Rezina care înghite milioane din banii publici")
Construcţia Complexului sportiv din Rezina, proiect estimat iniţial la 72 milioane de lei, ulterior la 100 mln de lei, a fost prezentat ca o mare realizare a președintei raionului, Eleonora Graur, tot ea şi vicepreşedintă a Partidului Democrat. Vorbim, de fapt, de o cifră ireală pentru bugetul raionului Rezina, care, fusese aprobat
.jpg "Poșta Moldovei: monopol, achiziții secretizate și scheme dubioase")
Întrepinderea de Stat Poșta Moldovei ține sub șapte lacăte informația despre achizițiile publice pe care le organizează. Instituția continuă să se ascundă sub paravanul secretului de stat și celui comercial atunci când refuză să ofere informații de interes public, chiar dacă, între timp, a pierdut un proces în fața jurnaliștilor. Deși pe
.jpg "De ce întârzie darea în exploatare a şcolilor renovate în proiectul Băncii Mondiale")
Câteva zeci de şcoli de circumscripţie, în care învaţă elevi din mai multe localităţi, ar fi trebuit să fie renovate ca la carte în perioada 2013-2018, cu ajutorul unui credit de circa 40 de milioane de dolari de la Banca Mondială. La distanța de cinci ani, doar câteva instituţii au
.png)
.jpg)
.jpg)
.png)
.jpg)