Corupție

Afaceri profitabile pe seama celor care au luptat la Nistru

zonablindatelor.wordpress.com

La 14 ani de la conflictul sângeros de la Nistru nu se cunoaşte numărul real al celor care au murit,  luptând pentru independenţa şi integritatea statului R.Moldova, al celor care s-au stins pe timp de pace în urma rănilor, al văduvelor de război sau chiar al veteranilor de război. De-a lungul anilor, statul, integritatea căruia a fost apărată cu preţul vieţii fiilor săi, aproape că nu şi-a cinstit eroii. Cei care nu au ezitat când au fost chemaţi să-şi apere Patria, nu au îndrăznit nici ulterior să ceară statului favoruri şi facilităţi, considerând că şi-au făcut datoria de feciori ai acestui pământ. În schimb, cohorte de funcţionari care au stat în fotolii călduţe, departe de calvarul luptelor, s-au grăbit să-şi facă legitimaţii de participant şi să abuzeze de facilităţile oferite de stat.

 

Au luptat 10 mii, au profitat 30 de mii   

Autorităţile, inclusiv Ministerul Apărării (MA), operează, de obicei, cu cifra deţinătorilor legitimaţiilor de participant la luptele pentru independenţa şi integritatea ţării. Numărul acestora însă a oscilat,  la diferite timpuri, între 40  -  15 sau 28 de mii. Pe de altă parte, membri ai organizaţiilor de veterani ai războiului de la Nistru susţin că în conflictul armat din anii 1991-1992 ar fi luptat  nu mai mult de 10-12 mii de moldoveni. De unde atunci numărul de câteva ori mai mare al deţinătorilor de legitimaţii? După cum am constatat, interesul pentru legitimaţia de luptător creşte în funcţie de facilităţile oferite de stat şi, în special, de creditele preferenţiale pentru procurarea de locuinţe. În 1995, numărul deţinătorilor de legitimaţii a ajuns la 41.300.

 

Legitimaţiile – surse grase de venit 

Fostul comandant de pluton, Constantin Hârştioagă, actualmente membru al Comisiei de stat pentru eliberarea legitimaţiilor de participant la lupte, spune că mulţi funcţionari care au  transportat mâncare, haine pentru cei care luptau, angajaţii Forţelor Armate care duceau salariile sau te miri ce pentru soldaţi s-au pricopsit cu legitimaţii. Potrivit lui, din cauză că mai multe instituţii: ministerele Afacerilor Interne, al Apărării, al Securităţii şi chiar executivele raionale aveau dreptul să elibereze legitimaţii era greu să controlezi acest proces. O parte din legitimaţii erau acordate la cererea unor înalţi demnitari din Guvern. Unii dintre combatanţi spun că anumiţi funcţionari şi-ar făcut  averi prin facilitarea obţinerii carnetelor de luptător.

 

Carnete de luptător – la piaţă 

Într-un timp legitimaţii de participant la lupte se vindeau la Piaţa Centrală din Chişinău, contra a 50 de lei. Doritorii trebuiau să prezinte o fotografie şi peste câteva ore deveneau luptători cu acte în regulă. Deşi Poliţia a documentat câteva cazuri de acest fel, nu au urmat anchete penale şi nu au fost developată maşinăria de fabricat legitimaţii. Totul s-a redus la vreo trei procese verbale.                   

 

Scăpaţi de urmărirea penală

Legitimaţiile de luptător s-au dovedit a fi  utile şi în alte situaţii. De exemplu, cei certaţi cu legea, ajunşi pe mâna organelor de drept, scăpau de pedeapsă, dacă îşi făceau rost de legitimaţii de luptător. Legile privind amnistia din 1996, 1997, 1999 şi cea din 2001 absolveau de pedeapsă,  indiferent de termenul stabilit, condamnaţii participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei R.Moldova”.  În perioada vizată, mai mulţi infractori şi-au procurat, pe bani grei, legitimaţii de luptător. Costul perfectării documentelor pentru astfel de situaţii  ajungea până la 100 de dolari. Organele de drept, însă, au depistat doar câteva astfel de cazuri. De exemplu, numai in raionul Căuşeni au fost atestate cinci cazuri în care secţia militar-administrativă a eliberat legitimaţii de participant la lupte unor persoane cercetate penal. Drept urmare, au „căzut” câteva capete, inclusiv cel al şefului secţiei, colonelul Vitalie Durbalov. Cu aceasta cazul s-a încheiat. Nici unul dintre cei care au abuzat de funcţiile pe care le deţineau nu a fost tras la răspundere. Este interesant şi faptul că persoanele certate cu legea aveau recomandări ale unor organizaţii ale veteranilor războiului de la Nistru.

 

În 1996, în urma unei verificări s-a constatat că, la MAI, nu se ajungeau vreo 900 de legitimaţii în alb. Reprezentanţii ministerului nu au putut explica cum şi unde au dispărut legitimaţiile. La nivel oficial s-a insistat să nu se facă zarvă din asta şi scandalul a fost muşamalizat.

 

Schimbarea

În 1996, Guvernul, determinat de organizaţiile de veterani, constituie o comisie pentru reglementarea modului de eliberare a legitimaţiilor participanţilor la conflictul armat de la Nistru şi instituie condiţii mai dure pentru obţinerea legitimaţiei. Totodată, prin hotărârea nr.291, Guvernul precizează cine poate fi considerat „participant la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei R.Moldova”. În această categorie intră „militarii aflaţi în serviciul activ, rezerviştii chemaţi la concentrare, voluntari şi colaboratorii afacerilor interne, incluşi în statele unităţilor militare şi structurilor speciale aflate pe poziţiile de luptă, precum şi militarii, colaboratorii, precum şi militarii, colaboratorii afacerilor interne şi persoanele civile, delegate în aceste unităţi în vederea îndeplinirii unor misiuni speciale pentru asigurarea eficienţei acţiunilor de luptă”. Începând cu 1 ianuarie 1999, intră în vigoare legitimaţiile de tip nou, iar  cele vechi îşi pierd valabilitatea.       

 

26 de mii de falşi luptători?

În anul 1999, au fost eliberate în jur de 15 mii de carnete noi. Restul de 26 de mii de persoane care deţineau legitimaţii de tip vechi nu au putut face dovada că au luptat la Nistru. Unii s-au resemnat, alţii însă au început să utilizeze tot felul de pârghii pentru a obţine legitimaţii de tip nou. Unul  dintre cazurile pe care şi le-a amintit Hârştioagă ţine de primarul de la Pelinia, Drochia, care obţinuse legitimaţie pe baza foii de deplasare în zona de conflict, unde a dus mâncare pentru ostaşi. Acesta inclusese în foile de deplasare şoferul şi o rudă a sa care lucrau în primărie. Comisia nu le-a confirmat calitatea de luptător. Au existat câteva procese de judecată pornite de persoane cărora li s-a respins dosarul. În alte cazuri s-au făcut presiuni din partea unor demnitari asupra membrilor comisiei în favoarea unor persoane care nu deţineau suficiente probe că ar fi luptat. Ministerul Sănătăţii, de exemplu, a înaintat comisiei un număr de peste 3000 de lucrători medicali, insistând să li se dea legitimaţii de participant la conflictul armat. De la spitalele din Vadul lui Vodă şi Anenii-Noi în liste erau incluşi toţi angajaţii instituţiei.  Nu demult, comisia a depistat 4 noi cazuri în care angajaţi ai  MAI sau pretinşi poliţişti ar fi deţinut neîntemeiat legitimaţii. Unul din ei, Valeriu Morcov, s-a dat drept maior de poliţie. Lui urmează să i se retragă legitimaţia. Alţi doi din cei patru au atacat decizia comisiei în judecată.  

 

Creditele – pretext pentru a deveni luptător

În 2000, Guvernul Braghiş a eliminat majoritatea facilităţilor de care beneficiau luptătorii de la Nistru. În următorii ani, 2001- 2002, Comisa pentru legitimaţii practic nu s-a întrunit din simplul motiv că nu au existat cereri pentru legitimaţii. În 2002, Guvernul restabileşte o parte din facilităţi, iar în octombrie 2004, acordă veteranilor dreptul de a beneficia de credite preferenţiale  pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ. Odată cu restabilirea facilităţilor a crescut brusc şi interesul pentru obţinerea legitimaţiilor. Din 2004 până în prezent numărul  deţinătorilor de carnete de luptător, practic, s-a dublat, ajungând la 28.460.  Actualmente comisia examinează lunar câte 10-20 de dosare.

             

Numele falşilor luptători ţinut în taină de MA

Pentru a putea verifica cine au fost falşii luptători la Nistru, am solicitat ministrului Apărării Valeriu Pleşca, care este şi preşedintele Comisiei de stat pentru reglementarea modului de eliberare a legitimaţiilor participanţilor la conflictul armat pentru apărarea integrităţii şi independenţei RM lista persoanelor, cărora le-au fost ridicate/retrase legitimaţiile de participant la conflictul militar din 1992, cazurile de eliberare/ deţinere nelegitimă sau obţinerea abuză a documentelor, precum şi în câte astfel de cazuri au fost sesizate organele de drept. Ministrul a ignorat demersul nostru de acces la informaţie. De ce oare nu doreşte ministru apărării se facă publice numele celor care nu au putut confirma calitatea de luptător? Pentru că pot fi uşor depistaţi cei care au stat în fotolii călduţe şi au abuzat de facilităţile oferite de stat?               

 

Adevăraţii luptători nu pot obţine legitimaţii

Pe de altă parte mai mulţi dintre cei care au luptat, unii din ei riscându-şi viaţa, nu pot obţine legitimaţii sau au obţinut cu mare greutate. Aceştia, de regulă, sunt cei din grupele speciale, organizate de Securitate şi voluntarii, care nu s-au înregistrat într-o unitate militară anumită. Andrei Calcea, preşedintele organizaţiei teritoriale a veteranilor din Orhei, ne-a povestit că un voluntar din satul Lopatna, care a îndeplinit misiuni de iscoadă, fiind luat ca prizonier de forţele transnistrene, de mai mulţi ani încearcă fără succes să dovedească Comisiei că a luptat. O doamnă care a luptat în grupul lui Ilie Ilaşcu a obţinut abia zilele trecute legitimaţie, după ce mai mulţi ani s-a căznit să dovedească că este participant la lupte. Galina Cuzmin, din Bender, se luptă de mai mult timp să obţină legitimaţie pentru că este văduvă de război, întrucât soţul ei a murit în timpul luptelor şi abia nu demult i-a fost găsit corpul, el fiind înmormântat la Tiraspol.        

(continuare în numărul următor)

 

Centrul de Investigaţii Jurnalistice 

Investigaţia a fost realizată cu suportul Asociaţiei Jurnaliştilor de Investigaţie din Danemarca FUJ/SCOOP

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii