Corupție

Jaful din averea statului continuă

http://onlinereport.ro/

Prim-viceministrul Economiei, Vasile Mămăligă, a „ajutat” statul să piardă pachetul majoritar la SA „Restaurantul Doina”

Dintr-un proces ce trebuia să aducă bani la bugetul de stat şi să facă economia să funcţioneze pe baze sănătoase, de concurenţă reală şi competenţă, privatizarea a devenit pentru guvernările care s-au tot perindat o mină de aur.

Posibilitatea de a se căpătui uşor cu ceva avere nu i-a lăsat indiferenţi nici pe unii dintre guvernanţii comuniştii, care, blamând procesul de privatizare, s-au căpătuit, prin tertipuri şi inginerii financiare, fie cu sute de hectare de pământ, fie cu firme proprii sau acţiuni în diferite societăţi comerciale. Jaful din averea statului, început acum zece ani, a continuat şi în ultimii patru ani, când puterea a deţinut-o detaşat o singură formaţiune politică, având toate pârghiile pentru a curăţa cu adevărat structurile de stat de funcţionarii corupţii şi pentru a readuce în visteria statului averea furată de-a lungul anilor.
Centrul de Investigaţii Jurnalistice va dezvălui, printr-un şir de anchete jurnalistice, modalităţile, uneori sofisticate, alteori - jafuri la lumina zilei - prin care a fost şi continuă să fie devalizată economia naţională, sub pretextul privatizării.

Tertipuri ministeriale

Un caz, trecut, se pare, intenţionat cu vederea de mai marii republicii, ţine de o afacere „gestionată” de prim-viceministrul Economiei, Vasile Mămăligă. El a semnat, la 31 iulie 2003, o decizie privind o emisie suplimentară de acţiuni la SA „Restaurantul Doina”. Scoaterea pe piaţa de capital a unui număr de acţiuni ale SA „Restaurantul „Doina” a fost motivată, oficial, de necesitatea efectuării unei reparaţii capitale a imobilului. Adică, în urma vânzării unor acţiuni, urma să se adune resurse pentru investiţii în renovarea imobilului. Motivaţia însă este una de faţadă pentru că, în realitate, acţiunea a avut drept scop trecerea pachetului majoritar de acţiuni, pe care, până la acel moment, îl deţinea statul, în mâinile a câtorva persoane.

Interese

Restaurantul „Doina” este situat în una dintre cele mai frumoase zone de agrement ale Chişinăului – Parcul Valea Trandafirilor. Timp de mai mulţi ani, localul a fost atracţia unor clanuri de interese, inclusiv din lumea interlopă. De la diferite nivele, s-a tot încercat diminuarea pachetului de acţiuni al statului în această societate astfel încât aceasta să treacă în proprietate privată. Odată ajuns în mâinile unui clan sau grup de interese, restaurantul din inima capitalei ar putea aduce profituri grase.
În cazul dat s-a utilizat o altă metodă de jăcmănire a averii naţionale, şi anume emiterea suplimentară de acţiuni – o procedură ordinară şi, aparent, legală.

Acţionar minoritar fără voie

Până la emisia suplimentară de acţiuni, statul deţinea în SA „Restaurantul Doina” pachetul majoritar - 48,32 la sută. În posesia sa erau circa 29.705 din totalul de 64.000 de acţiuni, preţul uneia fiind de 10 lei. După emisie, în cadrul căreia au fost scoase la vânzare 20.705 acţiuni, statul a rămas tot cu 29.705 acţiuni, însă acestea nu mai reprezentau pachetul majoritar, ci 36,15 procente din totalul activelor. În schimb, directoarea localului, Ana Mihnevici, împreună cu contabilul-şef Olga Savici au preluat pachetul de control. Mihnevici deţinea, până la emisia suplimentară de acţiuni, 33,96 la sută din patrimoniul restaurantului, iar după aceasta s-a ales cu 46,18 procente. Contabilul-şef al restaurantului, care avea 6,67 procente din acţiuni, şi-a mărit capitalul până la 9,07 procente.

Ceilalţi acţionari n-au ştiut nimic

Deciziile privind emisiile suplimentare de acţiuni, conform legislaţiei, se iau doar în cadrul adunării generale a acţionarilor. În cazul dat, lucrurile nu au decurs aşa cum prevede legea. Unii dintre acţionarii care deţin o parte mică din cota valorică a restaurantului „Doina” ne-au spus că, la adunarea generală a acţionarilor, de la 27 mai 2003, cu două luni înaintea emisiei de acţiuni, nu s-a pus problema emiterii unor acţiuni suplimentare. Ei afirmă că au aflat întâmplător despre aceasta.

Falsuri în acte publice

Afacerea, în aparenţă foarte simplă, s-a făcut printr-o sumedenie de tertipuri, destul de încurcate, astfel încât să fie foarte greu de deznodat. În setul de documente, prezentat Ministerului Economiei, se conţinea şi decizia din 27 mai 2003 a adunării generale a acţionarilor la care s-ar fi hotărât emiterea suplimentară de acţiuni. Setul de documente a fost însă pregătit de juristul Ministerului Economiei, Irina Toncoglaz, reprezentanta statului în SA „Restaurantul Doina” şi care n-avea cum să nu ştie că la adunarea respectivă nu s-a pus problema emiterii de acţiuni suplimentare. Haosul în documente s-a făcut, se pare, tocmai pentru a încurca şi mai tare iţele şi a pierde urma celor care au admis falsurile.

Prejudiciu de milioane

În urma emisiei suplimentare de acţiuni la SA „Restaurantul Doina” statului, potrivit surselor noastre, i-a fost cauzat un prejudiciu de cel puţin 200.000 lei. Această sumă reprezintă diferenţa dintre valoarea acţiunilor pe care le deţinea statul în capitalul SA „Restaurantul Doina” până şi după emisia suplimentară de acţiuni. Dacă e să facem nişte calcule, ţinând cont de preţurile actuale de pe piaţa valorilor imobiliare, pierderile statului ar fi de ordinul milioanelor. De la primăria municipiului Chişinău am aflat că suprafaţa comercială a restaurantului este de circa 2.700 m.p. Experţii în domeniu susţin că, dacă restaurantul ar fi fost scos la licitaţie, preţul acestuia, ţinând cont de zona în care se află, ar fi ajuns la două-trei milioane de euro. Nu este exclus că, la scurt timp după ce noii proprietari al imobilului se vor vedea scăpaţi de ochiul organelor de drept, îl vor vinde pentru o sumă frumuşică. Cu ce s-a ales statul din această afacere - nu este greu de dedus.
E greu de crezut însă că viceministrul Economiei, Vasile Mămăligă, nu s-a ales cu nimic de pe urma tertipurilor pe care le-a aplicat în detrimentul intereselor statului. Cu siguranţă, el a ştiut cât de „necurată” este această afacere, dar a mers înainte. Să fi avut interese personale sau a îndeplinit ordine de sus?

Statul refuză să cumpere acţiuni

Ceea ce ne face să credem că viceministrul Economiei a acţionat cu bună ştiinţă în vederea diminuării cotei statului în SA „Restaurantul Doina” e şi faptul că a semnat o scrisoare de confirmare, prin care statul, ca acţionar majoritar, renunţa să procure acţiuni din emisia suplimentară la „Doina”. Prin urmare, acţiunea în cauză, se pare, a fost bine pregătită şi a avut un anumit scop. Mai ales că ceilalţi acţionari, în afară de patroană şi contabilul şef, nu au fost înştiinţaţi despre emisia acţiunilor. Să nu fie statul interesat în a-şi menţine pachetul de control în cadrul acestei societăţi? Greu de crezut. Cu atât mai mult că guvernanţii îşi reafirmă tot mai des interesul pentru patrimoniul statului.

Averea statului – pe nimic

Am încercat să aflăm dacă motivaţia privind necesitatea renovării restaurantului, ce a stat la baza efectuării emisiei suplimentare de acţiuni, a fost una sinceră. Acţionarii cu care am discutat ne-au spus că localul se află într-o stare deplorabilă şi necesită cu adevărat reparaţie capitală, însă banii obţinuţi din emisia suplimentară din 2003 au fost utilizaţi de administraţie în alte scopuri. Abia prin septembrie trecut, după ce în cadrul societăţii s-a pus problema ilegalităţii emisiei de acţiuni din 2003, administraţia s-a pus pe treabă. Pentru a efectua renovarea, aceasta a contractat de la Banca Socială, la 27 septembrie şi la 7 decembrie 2004, două credite de 300.000 lei şi, respectiv, 100.000 lei. Cu aceşti bani, din câte am reuşit să vedem, s-a renovat doar faţada restaurantului, restul continuând să se afle în stare jalnică.

Oficialii arată alţi vinovaţi

Întrucât am constatat că statul a rămas cu gaura de la covrig de pe urma afacerii „Doina”, am încercat să vedem ce zic reprezentanţii statului.

La Ministerul Economiei, jurista Irina Toncoglaz a refuzat să comenteze, sugerându-ne să contactăm conducerea instituţiei. Viceministrul Mămăligă ne-a spus că „totul s-a făcut legal şi statul nu a pierdut nimic”, evitând să comenteze faptul că emisia s-a făcut în baza unei hotărâri false a adunării generale a acţionarilor. Viceministrul a încercat să ne convingă că vinovaţii ar fi „anumite persoane cu interese ce provoacă intrigi”, şi nu cei care au „contribuit” ca statul să piardă o parte esenţială din cota sa în această unitate economică.

Nu există experţi pentru evaluare

După cum am reuşit să aflăm, domeniul respectiv – afaceri pe piaţa imobiliară - e unul puţin cunoscut organelor de drept, din care cauză „specialişti” în acest gen de afaceri acţionează de zor cât timp apele sunt tulburi, pentru că, dacă se face lumină în sector, robinetul veniturilor, cu siguranţă, se va închide.
Pentru dovedirea unei fraude în cadrul emiterii suplimentare de acţiuni şi stabilirea preţului de piaţă al valorii mobiliare de până şi după emisia de acţiuni, precum şi pentru evaluarea prejudiciului cauzat acţionarilor, e necesară o expertiză amplă în domeniu. După cum am reuşit să aflăm, Comisia Valorilor Mobiliare nu dispune de structuri care să efectueze asemenea expertize.

După o discuţie îndelungată cu mai mulţi reprezentanţi ai Comisiei Valorilor Mobiliare, ni s-au dat asigurări că nu este nimic grav în cazul emiterii suplimentare de acţiuni la „Doina”. Totodată, ni s-a sugerat să apelăm la Institutul de Expertize Judiciare şi Criminologice de pe lângă Ministerul Justiţiei. Acolo am aflat că nici această instituţie nu dispune de specialişti calificaţi în domeniu.

Potrivit unor surse din cadrul Institutului, statul a acordat licenţe pentru asemenea expertize unor agenţi privaţi şi, atunci când sunt necesare asemenea expertize, din banii publici, se plătesc sume de ordinul zecilor de mii de lei. O astfel de expertiză costă, potrivit surselor, cel puţin 35.000 lei. Experţii independenţi refuză de multe ori să facă expertize atunci când trebuie să dovedească vinovăţia unui demnitar de stat. Motivul? Se tem că, la presiunea aceloraşi demnitari, vor pierde licenţa de activitate. Adică evaluarea se face de către experţi independenţi, dar care, până la urmă, sunt dependenţi de reprezentanţii statului.

Rămâne să vedem dacă organele de drept vor lua în vizor acest caz şi vor face lumină pe piaţa hârtiilor de valoare, mai ales că, după cum afirmă mai multe surse, cazuri în care statul a fost jecmănit de averea sa, prin tertipuri pe piaţa hârtiilor de valoare, sunt foarte multe.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii