• Guvernul chemat în judecată pentru secretizarea informaţiei de interes public

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a chemat în judecată Guvernul Republicii Moldova  pentru că, prin Comisia interdepartamentală pentru apărarea secretului de stat, refuză să desectretizeze mai multe alineate nepublicate din Hotărârea Curţii de Conturi a R.Moldova cu privire la rezultatele controlului tematic asupra eficienţei sistemului de pensionare, modului de stabilire a pensiilor pentru diverse categorii de pensionari în perioada 2003-2004 („Monitorul Oficial”, nr. 92-94, din 8 iulie 2005), precum şi documentele în care se conţine neimplicit informaţia secretizată.

 

 

 

Pensiile mari – secret de stat  

 

În „Monitorul Oficial”, nr. 92-94, din 8 iulie 2005, a fost publicată Hotărârea Curţii de Conturi  „Cu privire la rezultatele controlului tematic asupra eficienţei sistemului de pensionare, modului de stabilire a pensiilor pentru diverse categorii de pensionari în perioada 2003-2004 (9 luni)”. Citind această hotărâre, am constat că din text, inclusiv din dispozitivul ei, au fost omise de la publicare mai multe alineate pe motiv de secret de stat, deşi în hotărâre nu este fundamentată juridic atribuirea informaţiilor respective la secret de stat. De exemplu, în documentul vizat se menţionează că încălcând legislaţia, „Serviciul de Informaţii şi Securitate a achitat la patru pensionari pensii, care au atras după sine cheltuieli suplimentare în sumă de 110 mii lei. Textul ce urmează (un alineat) - secret de stat, nu se dă publicităţii”. Dacă în cazul SIS mai putem admite că informaţiile vizate ar putea fi din categoria celor cu accesibilitate limitată, deşi nu vedem ce legătură ar avea securitatea statului cu asigurarea socială, apoi în cazurile ce urmează nu există nici un temei pentru secretizare. De exemplu, la „2 colaboratori ai CCCEC, pensionaţi din alte organe de forţă, li s-au stabilit şi achitat pensii, în perioada supusă controlului, cu 27,6 mii lei mai mult faţă de prevederile legale, fiind incluse în calculele pentru stabilirea pensiei soldele de întreţinere ale acestora la momentul angajării în serviciu la Centru, şi nu cele din ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii”. Ei, bine, şi în acest caz textul ce urmează, este secretizat. Un alt alineat vizează „alocaţiile bugetare şi pentru alte autorităţi ale administraţiei publice finanţate de la bugetul de stat”, fără ca să se menţioneze care sunt acestea. În continuare se afirmă că „în anul 2004, alocaţiile bugetare aprobate pentru achitarea pensiilor recalculate acestor categorii de pensionari au fost majorate de la 207,5 mil. lei ( sumă aprobată iniţial prin Legea bugetului de stat) până la 224,2 mil.lei, sau cu 16,6 mil. lei mai mult”. Mai departe urmează aceeaşi referire la secretul de stat. Sunt omise de la publicare şi două alineate din dispozitivul hotărârii. 

 

Labirintul birocratic         

 

Întrucât informaţia omisă de la publicare viza modul în care a fost gestionat bugetul asigurărilor sociale de stat, am devenit curioşi să aflăm care este motivul secretizării, mai ales că este vorba despre administrarea fondului de pensii constituit prin contribuţiile de asigurări sociale ale tuturor cetăţenilor apţi de muncă. La 26 septembrie 2005, am adresat preşedintelui Curţii de Conturi a Republicii Moldova o cerere de acces la informaţii prin care solicitam probarea publică a respectării principiului legalităţii secretizării, prevăzut de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 106/1994 cu privire la secretul de stat. În răspunsul său din 17 octombrie 2005 Curtea de Conturi se limitează la a ne comunica că informaţiile respective au fost secretizate anterior controlului Curţii.

 

Nu ne-am oprit aici. La 31 octombrie 2005, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a adresat Comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat o cerere prin care a solicitat desecretizarea alineatelor din Hotărârea Curţii de Conturi a Republicii Moldova cu privire la rezultatele controlului asupra modului de stabilire a pensiilor pentru diverse categorii de pensionari în perioada 2003-2004 omise de la publicare şi desecretizarea documentelor primare care vizează (reglementează) sistemul de pensionare, modul de stabilire a pensiilor, la care se face referire în hotărârea CC şi în care se conţine nemijlocit informaţia secretizată. Nicolae Gumenâi, şeful Aparatului Guvernului R.Moldova, ne-a informat, la 7 decembrie, că „motivul nedesecretizării a fost imposibilitatea activităţii Comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat…” şi că cererea „va fi examinată în timpul cel mai apropiat, după aprobarea componenţei nominale a Comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat ”.

         

Comisia pentru apărarea secretului de stat încalcă legea

 

Potrivit art. 14 din Legea cu privire la secretul de stat, Comisia interdepartamentală pentru apărarea secretului de stat era obligată să examineze cererea şi să dea un răspuns argumentat în termen de până la 3 luni. Deşi acest termen a expirat, Centrul de Investigaţii Jurnalistice nu a primit răspuns.

        

Demersul Centrului de Investigaţii Jurnalistice de desecretizare a informaţiilor susnumite se sprijină pe câteva argumente: sistemul de pensionare nu face parte din domeniile prevăzute de art. 2 şi 5 din Legea cu privire la secretul de stat, informaţiile din cadrul cărora constituie secret de stat; potrivit art. 12 alin. (1) lit. d) din aceeaşi lege este interzisă secretizarea informaţiilor privind faptele de încălcare a legalităţii, inactivitatea şi acţiunile ilicite ale organelor puterii de stat şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere, iar dezvăluirea informaţiilor nu ar periclita securitatea Republicii Moldova. Mai mult, informaţia secretizată are caracter social şi există un interes real al publicului pentru aceasta.

 

Secretizare abuzivă

 

Mass-media din Republica Moldova a scos în evidenţă în repetate rânduri secretizarea abuzivă a informaţiilor. Chiar şi Curtea de Conturi a constatat asemenea cazuri în rapoartele ei. Secretizarea informaţiilor din domeniul social, însă,  a provocat stupefacţie şi este în opinia noastră, dar şi a publicului care ne-a contactat în legătură cu acest subiect, un fapt ieşit din comun. Deoarece, în ţara noastră, cetăţenii continuă să se confrunte cu grave probleme sociale, informaţii din sfere precum sistemul de pensionare sau modul de stabilire a pensiilor nu numai că nu trebuie secretizate, ci din contra, trebuie făcute publice pentru a le supune unor continue dezbateri publice în vederea eliminării lacunelor şi identificării soluţiilor optime. De ce eficienţa şi legalitatea administrării fondului de pensii constituit prin contribuţiile de asigurări sociale ale tuturor cetăţenilor apţi de muncă trebuie să fie cunoscute doar de un cerc îngust de persoane?

Centrul de Investigaţii Jurnalistice consideră că secretizarea unor informaţii dintr-un document al Curţii de Conturi ce conţine rezultatele controlului eficienţei sistemului de pensionare, a modului de stabilire a pensiilor pentru diverse categorii de pensionari este o îngrădire a accesului la informaţii. Nepublicarea integrală a hotărârii numite contravine Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Constituţiei R.Moldova, care consfinţesc dreptul la informaţie, dar şi Recomandării Rec(2002)2 a Comitetului Miniştrilor către statele membre ale Consiliului Europei privind accesul la documentele publice.

 

Accesul la informaţie strict oprit muritorilor de rând  

 

Tendinţa este îngrijorătoare. Invocarea secretului de stat ca motiv de refuz al accesului la informaţii nu este întâmplătoare. Demnitarii mizează pe vechea mentalitate, pe ideea că  accesul la astfel de informaţii e strict oprit  muritorilor de rând, altfel apar necazuri; că funcţionarul, indiferent de rangul lui, tot e mai bine să nu spună nimănui ceea ce a aflat în cadrul activităţii de serviciu, chiar dacă e vorba de lucruri banale ce ţin de rutina profesională. În genere, secretul de stat încă este văzut de unii ca un spaţiu obscur, intangibil, accesibil doar unor aleşi.

 

Nimeni nu este mai presus de lege!

 

Reamintim, dacă cineva a uitat, că, potrivit art. 10 alin. (4) al Legii cu privire la secretul de stat, persoanele cu funcţie de răspundere învestite cu împuterniciri de a atribui informaţia la secret de stat poartă răspundere pentru atribuirea neîntemeiată a informaţiei la secret de stat.

 

Secretizarea acestor alineate din raportul Curţi de Conturi nu este un caz izolat, ci denotă dificultăţile grave ale sistemului de pensionare, bazat pe un cadrul juridic stufos şi pe criterii diferite şi inechitabile de calculare a pensiilor. Reamintim aici că şi Procuratura Generală refuză să prezinte informaţii privind legalitatea pensiilor unor procurori, deşi umblăm prin instanţe de ani de zile.

 

Dintotdeauna interesele celor avizi de putere au gravitat în jurul a doi piloni ai vieţii statale: banii publici şi demnităţile prin care aceştia se gestionează. Chiar dacă Moldova este o ţară săracă, cu un buget aşijderea, marile averi adunate de îmbuibaţii vremii tot pe seama patrimoniului acestui stat s-au clădit. Tocmai de aceea este atât de întortocheată, secretizată gestiunea fondurilor publice, iar Puterea răspunde bolnăvicios la orice întrebare referitoare la acestea.