Club de presă // Etica și deontologia în materialele jurnalistice

Studenții de la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Moldova au aflat cum să respecte etica și deontologia în realizarea materialelor jurnalistice, dar și cum să abordeze subiectele despre copii, persoanele din categorii defavorizate, victimele traficului de persoane sau ale violenței în familiei. Ei au discutat în cadrul unui club de presă, cu echipa Centrului de Investigații Jurnalistice. Studenții au răspuns pozitiv la inițiativa CIJM să semneze, la absolvire, Codul deontologic și să respecte prevederile acestuia.

Jurnalista CIJM, Natalia Porubin, le-a prezentat studenților diverse exemple din mass-media autohtonă, în care a fost protejată identitatea minorilor. „Textele jurnalistice au menirea să educe societatea, iar detaliile irelevante, care aduc numai senzație trebuie excluse. Este mai grav să greșești în raport cu un copil, decât în raport cu un politician, care știe cum să se apere și este într-o funcție publică”, a subliniat Natalia Porubin, membră a Consiliului de Presă.

Cornelia Cozonac, președinta CIJM, a accentuat că jurnalistul trebuie să scrie cu responsabilitate, să evite de a da numele sau alte detalii care ar putea duce la identificarea victimelor traficului de persoane, ale violenței în familie, copiilor sau altor persoane în situații de vulnerabilitate. Aceasta pentru că victimele mature de multe ori nu sunt conștiente de consecințele care pot surveni chiar și peste ani urmare a unor materiale publicate în presa. „Victima poate să vrea să-i dați numele, chiar și din considerentul ca să-i protejeze pe alții, dar în asemenea cazuri jurnalistul trebuie să ia decizia și să protejeze victima, pentru că pe viitor ea își va reface viața, va avea familie, copii și peste ani cineva va scoate de la naftalină un articol în care se vorbește că ea, mama copiilor, a fost traficată, și acest lucru, cu siguranță, se va răsfrânge negativ asupra ei, asupra familiei ei. În asemenea cazuri jurnalistul trebuie să fie foarte responsabil, să cântărească informațiile pe care le are și să scrie așa, încât persoana despre care scrie să fie protejată. El, jurnalistul, trebuie să fie acela care să prevadă din timp ce consecințe pot surveni asupra persoanei date urmare a articolului sau materialului pe care l-a făcut”, spune Cornelia Cozonac. Este important ca jurnalistul să relateze factologic și corect cele întâmplate, iar detaliile utilizate în text să nu contribuie indirect la identificarea victimei. „Scopul investigației jurnalistice este să prezinte o problemă sau un fenomen pentru a pune presiune pe autorități, inclusiv prin intermediul opiniei publice”, a mai adăugat Cornelia Cozonac.

Jurnalista Julieta Savițchi a subliniat că este inadmisibil ca victima să fie discriminată, or acest lucru contravine Codului deontologic: „Jurnalistul nu profită de starea de vulnerabilitate a persoanelor și de necunoașterea de către acestea a drepturilor și libertăților sale, precum și nu le încurajează să recurgă la acțiuni umilitoare și care lezează demnitatea umană”. Ea a menționat că atunci când scrie despre persoane care au avut de suferit jurnalistul trebuie să fie atent să nu acționeze în detrimentul victimei.

Sergiu Bozianu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Vieţii Private și juristul CIJM, le-a explicat studenților cazurile în care jurnaliștii pot utiliza unele dispozitive precum camera ascunsă și când acțiunile jurnalistului pot fi interpretate ca ingerință în viața personală. „Dreptul la viața privată și dreptul accesului la informație sunt relative, iar interesul public este cel care înclină balanța spre o opțiune”, a menționat expertul.

Studenții de la USM au fost informați și despre o inițiativă a mai multor jurnaliști și organizații media care încurajează ca absolvenții facultăților de jurnalism să semneze la absolvire Codul dentologic al jurnalistului, astfel încât să-și asume angajamentul de a intra în profesie pregătit pentru activitate onestă și responsabilă.

Clubul Jurnaliștilor de Investigație a fost organizat în cadrul Campaniei „Jurnaliștii pentru oportunități egale și diversitate”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București. Evenimentul a fost organizat și cu ozazia a aniversării a 40-a a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării a USM.