Prevenirea și combaterea apatridiei – discutate în cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investigație

Până în anul 2024 numărul apatrizilor din Republica Moldova trebuie să ajungă la zero. Acesta este obiectivul de bază al unei strategii aprobate anul trecut de autoritățile din țara noastră în parteneriat cu Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). Obiectivele acestei strategii, progresele înregistrate în domeniul combaterii apatridiei, dar și provocările care există în acest domeniu, au constituit principalele subiecte de discuții în cadrul ședinței Clubului Jurnaliștilor de Investigație, organizată la 11 noiembrie, de Centrul de Investigații Jurnalistice în parteneriat cu UNHCR.

Potrivit lui Traian Ţurcanu, şeful Biroului naţional UNHCR, începând cu anul 2012, autorităţile din țara noastră au pus în aplicare procedura de determinare a statutului de apatrid care corespunde rigorilor UNHCR şi a celor mai bune practici din ţările europene. Astfel, Moldova este una din puţinele ţări din lume care a stabilit prin lege procedura de determinare a statutului de apatrid, în timp ce documentele de călătorie pentru apatrizi sunt eliberate încă din 1996.

”Începând cu anul 2012, peste 200 mii de persoane au evitat apatridia, aceasta fiind cea mai mare campanie de acest fel din Europa perioadei în care trăim”, a menționat Țurcanu.

Totodată, reprezentantul UNHCR a  spus că apatrizii se confruntă cu diverse probleme, principalele fiind lipsa accesului la diferite servicii cum ar fi cele de educație, sănătate, protecție socială  sau accesul la o justiţie echitabilă. O altă problemă este că apatrizii  sunt lipsiţi de libertatea de a vota și de a călători pe motiv că nu dispun de documentele necesare.  Un proiect de lege privind regimul străinilor, aflat în prezent la examinare, își propune să lărgească spectrul de drepturi, inclusiv pentru apatrizi. După aprobarea documentului, aceștia vor putea beneficia de dreptul la educație și se vor putea angaja pe durata termenului de examinare a cererii privind acordarea statutului de apatrid. 

O altă participantă la ședință, Ecaterina Silvestru, şefa Direcţiei refugiaţi din cadrul Biroului Migraţie şi Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a menționat că  experţii internaţionali au evaluat la nivel înalt procedura de examinare a cererilor de acordare a statutului de apatrid, aplicată în Republica Moldova. În acest context, țara noastră ar putea oferi expertiză în domeniu celorlalte țări din regiune.

La rândul său, Iulian Popov, șeful secției apatridie și informare din cadrul Biroului Migrație și Azil a menționat că autoritățile depun eforturi pentru a facilita procedura de recunoaștere a statului de apatrid. ”Noi am elaborat un formular de cerere, o luăm în procedură și în termen de 15 zile este efectuat un interviu cu persoana pentru stabilirea tuturor circumstanțelor. De obicei la dosar anexăm toate actele de stare civilă și acte de identitate chiar dacă eel nu sunt valabile”, a spus Popov.

Un subiect aparte al ședinței l-a constituit problema apatrizilor înregistrați în stânga Nistrului. Problema apare când copiilor nu le sunt recunoscute certificatele de naștere, eliberate de așa-numitele  autorități transnistrene.

Avocatul Ion Cojocaru a menționat că dificultățile sunt generate de lipsa unui mecanism legal de protecție a acestei categorii de cetățeni. ”S-a născut un stânga Nistrului, este cetățean al Republicii Moldova, dar în momentul prezentării acestor acte nu dispune de careva probe. Problema este că nu există un mecanism legal și eficient  de apărare prevăzut în legislația noastră” a relevat Cojocaru.

Conform recensământului din 2004, peste 5300 de persoane s-au declarat ca fiind apatrizi, iar altele circa 300 nu și-au indicat cetăţenia. Totodată, datele  ÎS CRIS „Registru”, arată că la 1 octombrie curent, în Republica Moldova erau înregistrate peste 2 mii de persoane cu statut de apatrid.

Republica Moldova este parte la Convenţia Europeană a Cetăţeniei şi Convenţia Consiliului Europei privind evitarea apatridiei în situaţia de succesiune a statelor. Legislaţia naţională actuală încorporează standardele internaţionale pentru prevenirea apatridiei, cetăţenia este acordată copiilor născuţi în Moldova, inclusiv persoanelor apatride şi cetăţenilor străini. Retragerea şi renunţarea la cetăţenie sunt condiţionate de existenţa sau obţinerea unei alte cetăţenii.

Potrivit unor statistici internaționale, în lume există peste 12 milioane de persoane care nu au identitate naţională și, respectiv, nu au cetățenie.  Apatridia există din diverse motive, inclusiv lipsa unui certificat de naştere, denaţionalizare şi renunţare,  transfer de teritorii, discriminarea etc.