În R.Moldova, pregătirile pentru scrutinul parlamentar din 24 februarie sunt în toi. Deși campania electorală începe oficial la 25 ianuarie, unii concurenți electorali își îndeamnă deja alegătorii să-și dea votul pentru ei. Primii șase concurenți pe circumscripția națională au fost înregistrați de Comisia Electorală Centrală. Totodată, peste 100 de concurenți electorali și în jur de 400 de grupuri de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de deputat în Parlament au fost înregistrați în circumscripțiile uninominale.Între timp, Departamentul de Stat american a îndemnat autoritățile din Moldova să întreprindă toate măsurile necesare pentru a asigura un proces electoral liber și corect și un rezultat transparent, care să respecte voința alegătorilor din Moldova. Ce așteptări au moldovenii de la alegerile parlamentare?

”Când ajung ei în Parlament, uită de tot ce au promis. Promisiunile rămân pe hârtie, dar în realitate nu fac nimic. Nu mai avem nici o speranță”, ne spune Lidia Bodulica, în vârstă de 61 de ani. Am zărit-o în timp ce curăța zăpada în curtea unui bloc din sectorul Ciocana al capitalei. Va merge să voteze, deși, spune femeia, nu mai are speranțe că politicienii care atât de mult își doresc să ajungă în fotoliul de deputat, se vor gândi la popor, după 24 februarie. Cea mai mare problemă de care ar trebui să fie preocupați deputații, crede Lidia, este majorarea pensiilor și salariilor, astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să plece în străinătate.

”Salariile și pensiile nu ne ajung să ne întreținem familia, să mâncăm. Pensia pe care o primesc nu-mi ajunge pentru facturi. Nu mai spun pentru produse.Prețurile în magazine sunt ca peste hotare, dar salariile ca în Moldova. Cei ajunși în Parlament dacă ar munci cu adevărat, oamenii nu vor pleca în străinătate, în căutarea unei vieți mai bune, ar fi schimbări spre bine. Dar așa, oamenii continuă să plece. Și mai mulți vor pleca ”, spune femeia.

În timp ce discutam cu Lidia, s-a apropiat un bărbat, trecut de a doua vârstă. Supărat pe tot ce se întâmplă în R.Moldova, Ion zice că nu va merge să voteze.”Ne-au tot mințit până acum. Nu voi merge să votez pe nici unul”, îmi zice bărbatul.

”Deputații trebuie să se gândească la popor, nu la buzunarele lor”

Diana Croitoru este vânzătoare într-un chioșc alimentar. Aflu că aici ajung uneori și pensionari care, mai întâi trec pe la magazinele sociale, deschise de Ilan Șor, primarul de Orhei, condamnat la 7 ani de detenție în dosarul fraudei bancare. Când vine vorba despre așteptările de la noul scrutin parlamentar, femeia spune că este dezamăgită. ”Nu e nici un folos că mergem la votare. Au anulat vara votul nostru. Trebuie să se gândească la popor, dar nu la buzunarele lor. Ei fură, apoi pun pe spatele nostru. Le dau pensionarilor 100 de lei și compensații. Apoi iau cu zece mâini înapoi”.

Totuși, ar mai putea politicienii recâștiga încrederea cetățenilor, l-am întrebat pe Zaharia Bostan, contabil de profesie, în vârstă de 65 de ani. ”Cu părere de rău noi suntem prea dispersați. În plus, oamenii sunt duși în eroare cu noul sistemul mixt de vot și referendum. Alegătorii nu știu cum să procedeze. Nu a mai fost așa ceva, atâtea întrebări. Vor fi patru buletine de vot. Trebuia să rămână cum a fost. Noul sistem de vot convine doar guvernării. Nimeni altcineva nu are de câștigat”, ne zice Zaharia Bostan.

”Candidații clone vor deruta și mai mult alegătorii” 

Listele electorale vin și cu surprize, mai puțin plăcute pentru unii candidați. Mai exact, vorbim de candidați-clone. Și dacă, spre exemplu, pe circumscripția 33, care cuprinde mai multe suburbii ale Chișinăului, candidează Andrei Năstase, copreședintele Blocului electoral ACUM DA PAS, tot aici îl găsim și pe avocatul Andrei Năstas, candidat independent, despre care nu se cunosc prea multe lucruri.

Iar includerea în listă a unor asemenea candidați, va deruta și mai mult alegătorul, îmi spune Angela Tofan, de 58 de ani din satul Sângera, care va trebui să aleagă între Andrei Năstase și Andrei Năstas.”Este o situație stupidă. Candidați cu același nume. Pentru pensionari va fi o problemă. Unii nu vor citi numele până la capăt și vor aplica ștampila votat. Cred că au fost incluși acești candidați clone pentru a duce lumea în eroare, oamenii să voteze greșit. Suburbiile au oferit multe semnături pentru Andrei Năstase și acum se face tot posibilul ca oamenii să fie duși în eroare”, consideră Angela Tofan.

Mai multe secții de votare pentru cetățenii din diasporă

După ce moldovenii din diasporă au cerut mai multe secții de votare pentru scrutinul din februarie, Guvernul a decis vineri că, în afara țării vor fi deschise 125 de secții de vot, cu 25 mai mult decât în anul 2016. În același timp, pentru a evita epuizarea numărului de buletine de vot, pentru fiecare secție din străinătate vor fi distribuite 5000 de buletine, și nu 3000 cum a fost până în prezent. Astfel, numărul secțiilor de vot va fi dublat în Ucraina, Belarus, Cehia, Marea Britanie și Irlanda. În același timp, numărul secțiilor va crește în SUA cu 70%, în Federația Rusă – cu circa 40%, în Portugalia și Spania - cu 25%, în Franța și Italia - cu câte 16%, iar în România - cu 9 la sută.

Aproape 625 de mii de cetățeni din diasporă vor putea participa la vot. Totodată, pentru alegerile din acest an, în secțiile de votare din străinătate va fi distribuite 2,5 milioane de buletine, un număr record, susțin reprezentanții Guvernului de la Chișinău.

Contestații la CEC

Deși oficial startul campaniei electorale va fi dat la 25 ianuarie, mai mulți candidați nu ezită să-și convingă alegătorii să-și dea votul pentru ei. Au apărut și contestațiile. Partidul Democrat, condus de Vlad Plahotniuc îl acuză pe Andrei Năstase, copreședintele Blocului electoral ACUM că ar încalcă prevederile legale atunci când îndeamnă alegătorii pe rețelele de socializare să iasă la vot. Potrivit reprezentantului Partidului Democrat, Vadim Moțarschi, ”Andrei Năstase vine cu mai multe declarații electorale și adresează un îndemn de a ieși la vot”. ”Toate aceste mesaje electorale ale candidatului Năstase, care este și copreședinte al blocului electoral, analizate împreună cu un mesaj final de îndemn este, în esență, agitație electorală în favoarea blocului electoral și a candidaților acestuia”, se arată în contestația PD.

Democrații cer Comisiei Electorale Centrale să constate ”încălcarea de către concurentul electoral blocul ACUM Platforma DA și PAS în lista candidaților pe circumscripție națională a căruia sub numărul 2 este Andrei Năstase, a prevederilor art.91 din Codul electoral prin desfășurarea agitației electorale înainte de 25 ianuarie 2019 și a aplica în acest sens o sancțiune concurentului electoral blocul ACUM Platforma DA și PAS în conformitate cu prevederile din codul electoral”.

La rândul său, Andrei Năstase, copreședintele Blocului ACUM susține că contestația democraților ”nu face altceva decât să arate marea spaimă a acestui regim și anume prezența masivă la vot a oamenilor și faptul că ceea ce facem noi e perfect legal și democratic. Cei care lucrează cu ipoteza că pot frauda și aceste alegeri, cine lucrează cu ipoteza că se poate repeta scenariul halucinant de anul trecut, trebuie, în opinia mea, să înțeleagă și să analizeze consecințele unei astfel de decizii”, consideră Andrei Năstase.

SUA, cu ochii pe campania electorală din R.Moldova

Într-un comunicat de presă al Departamentului de Stat al SUA se arată că ”autoritățile locale și naționale trebuie să le asigure candidaților posibilitatea de a se înregistra pentru a participa la alegeri și de a-și desfășura campaniile fără teamă de hărțuire sau atacuri fizice. Instituțiile mass-media ar trebui să ofere un acces egal tuturor candidaților și să reflecte campaniile într-o manieră echitabilă, echilibrată și imparțială, în conformitate cu legislația mass-media din Moldova.În cele din urmă, credem că scopul tuturor partidelor și al candidaților este același – să asigure un viitor prosper și democratic pentru Moldova și cetățenii ei. Statele Unite vor continua să ajute poporul Moldovei să atingă acest obiectiv”, se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat al SUA.

Proteste la Chișinău

Procesul electoral din R.Moldova este marcat și de proteste. Bunăoară, la Chișinău, reprezentanți ai mișcării OccupyGuguță au mers să ceară demisia in corpore a Comisiei Electorale Centrale pentru că nu reacționează în niciun fel la încălcările grave ale concurenților electorali.” PDM, Partidul Șor și socialiștii organizează pretinsă caritate, dar de fapt agitație electorală din bani dubioși, finanțarea ilicită a partidelor, cumpărarea voturilor, organizează concerte electorale, practici dubioase de colectare a semnăturilor”, susțin membrii comunității.

Pe de altă parte, reprezentanții CEC susțin că până în prezent nu au fost înregistrate abateri grave astfel încât să fie sancționați candidații înscriși în cursa pentru alegerile parlamentare.

Între timp, la Chișinău a fost lansată Misiunea de observare a alegerilor a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului pentru scrutinul parlamentar din 24 februarie. 11 observatori din domeniile media, juridic, electoral se află deja la Chișinău, iar alți 28 de observatori pe termen lung ulterior se vor alătură Misiunii de observare a alegerilor. 

Pentru prima dată când la alegerile din R.Moldova va fi aplicat sistemul electoral mixt, criticat dur de opoziție neparlamentară, societatea civilă și oficiali europeni. Astfel, 50 de deputați vor fi aleși pe liste de partid, iar alți 51 pe circumscripții uninominale. Sistemul electoral mixt, susținut și promovat masiv de socialiști și democrați, a fost adoptat de deputați în vara anului 2017, pe fondul protestelor de stradă. La 24 februarie, pe lângă alegerile parlamentare, va fi organizat și un referendum consultativ privind reducerea numărului deputaților de la 101 la 61, dar și revocarea din funcție a aleșilor poporului, dacă nu își fac bine treaba.

Materialul a fost difuzat la RFI România.

Găsiți aici și varianta audio a reportajului RFI.