Bani publici

TERENUL-FANTOMĂ DE LA BAZINUL „DINAMO”

Sursa: CIJM

Statul își adjudecă în instanță dreptul asupra terenului de peste un hectar de pe teritoriul bazinului Dinamo care, în urma unui contract de locațiune cusut cu ață albă, ar putea ajunge pe un termen nelimitat în buzunarul companiei „Prosport Invest”. Deși reprezentanții firmei își declară nobila intenție de a dezvolta sportul, mai multe instituții de control vorbesc despre un potențial risc de înstrăinare a bunului public, care ar aduce un prejudiciu de 58 de milioane de lei vistieriei statului. Terenul în litigiu ar putea repeta soarta altor proprietăți funciare care, prin aplicarea schemelor dubioase, au încăput pe mâna unor agenți economici care, fie le folosesc la un preț de arendă derizoriu, fie le privatizează pentru a dezvolta proiecte imobiliare bănoase.

Terenul amplasat pe strada Gheorghe Asachi 23 A din capitală, cu suprafața de 1,1014 hectare, a trecut în gestiunea Clubului Sportiv „Dinamo” în 2013. Doi ani mai târziu, pe 11 decembrie 2015, este încheiat un contract de locațiune cu SRL „Prosport Invest”, pentru un termen de 10 ani, prin care ultima se angaja să construiască pe acest loc un stadion de minifotbal. O vizită la fața locului, dar și imaginile filmate cu drona, arată că terenul, cândva pustiu, are un aspect foarte îngrijit, iar angajamentele stipulate în contract par a fi îndeplinite. Au fost construite patru spații pentru desfășurarea meciurilor, dar și tribunele pentru suporteri. În plus, pe teritoriul stadionului pot fi observate mai multe construcții capitale, unde se găsesc vestiarele și dușurile.

Există și semnalmentele unor lucrări în plină desfășurare, fiind construit din beton armat fundamentul unui potențial edificiu, chiar lângă intrarea principală în Urban Arena, cum este denumit noul complex sportiv.

Schemă pusă pe standby

„Prosport Invest” este o societate născută practic peste noapte. Aceasta a fost fondată pe 18 noiembrie 2015, iar peste 23 de zile a și semnat contractul de locațiune. SRL-ul aparține omului de afaceri, Viorel Bodiu, un fost jucător de fotbal, dar și un apropiat al ex-directorului clubului Dinamo, Arcadie Bostan, care a contrasemnat tranzacția din partea Ministerului de Interne. De la intrarea în vigoare a contractului și până în 2019, SRL „Prosport Invest” a edificat 11 clădiri pe terenul luat în locațiune, ulterior înaintând mai multe solicitări care ridică semne de întrebare privind adevăratul scop al acestui proiect, dar și posibilele interese ascunse.

Astfel, imediat după finalizarea construcțiilor, „Prosport Invest” a solicitat  de la Agenția Proprietății Publice eliberarea avizului pozitiv pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru determinarea suprafeței terenului necesară procesului tehnologic, aferent bunurilor imobile proprietate private pentru vânzarea-cumpărarea ulterioară. Acțiunea a fost respinsă, dar această solicitare demonstrează cu lux de amănunte că srl-ul a făcut tentative de a pune mâna pe teren.

Un an mai târziu, și anume în 2020, deși din prevederile contractului de locațiune nu rezultă că dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate ar putea fi transmis srl-ului, „Prosport Invest” a obținut, prin intabularea în registrul bunurilor imobile, această favoare. Dreptul de proprietate privată a fost recunoscut pentru 11 bunuri imobile, soarta terenului pe care au fost construite devenind astfel una incertă, iar proprietarul, mai greu de „urnit” din locație după ce a investit zeci de milioane de lei.

„Sub o lozincă nobilă, intenția a fost de a acapara terenul”

Ion Bucur a fost numit în funcția de director al clubului sportiv „Dinamo” în luna ianuarie 2020. Atunci, a primit și notificările din partea Curții de Conturi (actualizate în 2022) și Inspecției Financiare privind riscul de înstrăinare a terenului. Deși până în anul 2020, procurorii au clasat două cauze penale deschise pe acest caz, din lipsă de probe, Bucur a adresat o nouă cerere Procuraturii Generale. 

„Până în 2020 au fost pornite două dosare pe abuz de putere, dar acestea au fost clasate. Dosarele au fost reluate, la moment sunt pe rol. E vorba despre două dosare – Gheorghe Asachi 23 A, dat în locațiune pe un termen de 10 ani, și terenul din strada Dimo, 30 – pentru 25 de ani. Noi ne-am adresat Procuraturii Generale și ni s-a solicitat să demonstrăm paguba materială posibilă, de aceea am apelat la organele competente care au evaluat aceste terenuri și s-a stabilit că dacă aceste terenuri vor fi, prin diferite scheme, preluate de la clubul sportiv Dinamo, va fi produsă o pagubă de 111 milioane de lei. La moment, toate materialele se află la Procuratura Anticorupție”, a declarat Bucur pentru Anticoruptie.md.

Soarta actualei urmăriri penale în cazul terenului din strada Gheorghe Asachi 23 A este incertă deocamdată. Din răspunsul pe care l-am primit de la Procuratura Generală reiese că dosarul a fost inițiat pentru pretinse acțiuni ilegale la darea în locațiune a terenului. Am fost informați că există bănuieli rezonabile de depășire a atribuțiilor de serviciu, iar cauza se află la etapa urmăririi penale. Totodată, prin încheierea judecătorului de instrucție, a fost aplicat sechestru pe bunul imobil. Totuși, deocamdată, nicio persoană nu are statutul de bănuit în acest dosar.

În paralel, clubul sportiv „Dinamo” a solicitat în instanță declararea nulității contractului de locațiune, dar și radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile. Juristul Viorel Cebotari, care reprezintă clubul în proces, crede că „Prosport Invest”, sub o lozincă nobilă de dezvoltare a minifotbalului, ar fi încercat punerea în aplicare a unei scheme de acaparare a terenului. Logica este simplă: lotul este luat în locațiune, se edifică construcții, după care se solicită înregistrarea acestora drept proprietate privată. Ulterior, în funcție de anumite circumstanțe, ori se merge pe prelungirea contractului de locațiune, care îi oferă agentului economic posibilitatea să folosească bunul public la un preț infim, ori terenul este privatizat tot pe bani mărunți.

Cazul terenului de la bazinul „Dinamo” repetă această schemă, „Prosport Invest” având deja dreptul de proprietate asupra construcțiilor. După ce i-a fost refuzată însă cererea de elaborare a studiului de fezabilitate, cu posibilitatea de vânzare-cumpărare a terenului, compania își apără contractul de locațiune, care-i oferă un extra-pachet de beneficii.

Cele două părți au ajuns față în față în judecată pe 26 octombrie 2020, iar de atunci dosarul se prăfuiește în primă instanță. Juristul explică faptul că, până la identificarea unor potențiali vinovați  de către procurori, e nevoie de anularea contractului, pentru a evita eventuale prejudicii.

„În forma în care a fost încheiat, contractul are doar unele elemente ale contractului de locațiune. Dacă să vedem contractul după conținut, el este fie de investiție, fie de parteneriat public-privat. Ei l-au numit de locațiune pentru a ocoli unele chestii legislative, dar din start „Prosport Invest” nu era în drept în baza unui contract de locațiune să efectueze careva construcții capitale”, insistă Cebotari.

Cebotari mai menționează că, dacă contractul nu se declară nul și proprietatea privată rămâne pe terenul statului, agentul economic îl va utiliza la un preț derizoriu mulți ani înainte, iar statul va pierde dreptul de a folosi un bun al său, de aproximativ 58 milioane de lei. Este scenariul cel mai optimist, dacă nu se va încerca punerea în aplicare a celuilalt scenariu plauzibil, și anume privatizarea terenului.

Pentru a evita un astfel de scenariu, Ministerul de Interne(MAI) și Agenția Proprietății Publice(APP) au făcut front comun în dosarul Clubul Sportiv Central „Dinamo” vs SRL „Prosport Invest”, cerând, la fel, declararea nulității contractului, dar și anularea recunoașterii proprietății private.  

„Din prevederile contractului de locațiune nu rezultă că dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate pe terenul proprietate publică a statului va fi transmis/constituit în favoarea SRL Prosport Invest. Cu toate acestea, în urma efectuării lucrărilor de construcție pe terenul nominalizat, SRL Prosport Invest a dobândit dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale: 01002130677.01, 02, 03, 04, 05, 06, 07, 08, 09, 10, 11. Cu respectiva intabulare APP nu este de acord, din următoarele considerente: potrivit prevederilor de la art. 875 Cod Civil (redacția de până la 2019), prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință și posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie. În procesul folosinței patrimoniului închiriat locatarul din diferite motive îl poate îmbunătăți, iar contractul de locațiune nu conține prevederi cu privire la înregistrarea/cedarea dreptului de proprietate asupra îmbunătățirilor aduse bunurilor imobile amplasate pe terenul proprietate publică, astfel înregistrarea respectivului drept constituie un abuz de drept din partea locatarului. Luând în considerare faptul că (potrivit contractului) îmbunătățirile aduse terenului au fost efectuate cu acordul locatorului, consecința juridică efectivă în acest caz reprezintă compensarea valorii îmbunătățirilor, și nicidecum dobândirea dreptului de proprietate asupra acestora. Așadar, darea în locațiune a bunului imobil (teren) nu înseamnă şi transmiterea dreptului de proprietate asupra lui sau asupra îmbunătățirilor aduse acestuia”, se arată în nota explicativă oferită Centrului de Investigații Jurnalistice de către Agenția de Servicii Publice.

Jurista Iuliana Pascal, care reprezintă interesele „Prosport Invest” în instanță, declară că contractul încheiat a fost pentru un teren care se afla în paragină, iar clientul său, fiind președinte al Federației de minifotbal, a edificat din surse proprii un complex sportiv „pentru satisfacția sa personală” și pentru că, fiind în trecut sportiv, și-a dorit dezvoltarea minifotbalului.

„Noi o să achităm veșnic suma aceasta”

Jurista accentuează faptul că Viorel Bodiu, care între timp și-a schimbat numele în Clipa, a edificat patru terenuri unicat în Republica Moldova, investind  2 milioane de euro în acest proiect, la care au acces gratuit angajații Ministerului de Interne, dar și mai multe școli din țară.

„Nu există careva ilegalități comise nici de către clubul sportiv „Dinamo”, nici de către SRL „Prosport Invest”. Contractul de locațiune este încheiat în decembrie 2015. Din acel moment el a trecut o serie de controale, a fost înregistrat la Cadastru, au fost pornite cauze penale de către Procuratura Anticorupție pentru a verifica legalitatea acestui contract și dacă aveau dreptul părțile să-l încheie. La fel, au fost clasate cauzele, prin ordonanță”, a declarat Pascal.

Jurista  dă asigurări că firma nu-și dorește privatizarea terenului sau acapararea lui ilegală, și asta deoarece acesta figurează în actele guvernamentale ca fiind unul care nu poate fi privatizat. Totodată, firma ar investi exclusiv în dezvoltarea acestui gen de sport, iar profitul este practic egal cu zero. Totuși, la întrebarea cum va proceda compania după ce, în anul 2025, va expira contractul de locațiune, jurista spune că firma nu intenționează să facă clubului cadouri.

„Construcțiile capitale sunt proprietăți private ale clientului meu, bunurile date au fost edificate din sursele financiare ale Prosport Invest. Ce să facem? Să transmitem două milioane așa, gratuit, să le dăruim „Dinamo”? Noi avem dreptul de proprietate care e inalienabil și automat o să fie prelungite relațiile contractuale și vom achita iarăși lunar 25 de mii de lei. Noi o să achităm veșnic suma aceasta și statul beneficiază de suma asta și de satisfacția, posibilitatea de a juca fotbal”, a conchis Iuliana Pascal.

Jurista a confirmat declarațiile oponentului său în sala de judecată, Viorel Cebotari, care a menționat că interesul agentului economic ține și de faptul că, având un contract de locațiune cu statul, acesta plătește pentru arendă mult mai puțin decât media pe piață. În cazul în care nu reușește privatizarea terenului, după ce au fost înregistrare bunurile imobile în calitate de proprietate privată, agentul economic orcum e în câștig.

O simplă incursiune pe site-urile cu anunțuri privind arenda terenurilor ne arată că, pentru a închiria câțiva ari (în cazul „Prosport Invest” fiind vorba despre 1,1014 hectare), unii agenți economici se văd nevoiți să scoată din buzunar lunar mii de euro. De exemplu, un teren într-o zonă mai puțin cotată decât Telecentru și cu o suprafață de cel puțin trei ori mai mică este oferit în arendă la un preț care depășește cu mult suma plătită statului de către „Prosport Invest”.

Caz tras la indigo

Mariana Pascal este însă încrezătoare într-o decizie favorabilă a instanței, aducând drept exemplu un alt proces ajuns la Curtea de Apel, inițiat tot de clubul „Dinamo”, de data aceasta împotriva SRL „Rumal Impex”. Este vorba despre un contract de locațiune încheiat în 2014, pentru o perioadă de 25 de ani, pentru folosirea unui teren de 1,1 hectare din strada Dimo, 30, care, la fel, aparține clubului. Cele două firme –„Prosport Invest” și „Rumal Impex”,  par la prima vedere entități economice diferite, dar aparțin aceluiași Viorel Bodiu, alias Clipa.

Pe 8 aprilie 2022, prima instanță a respins ca fiind neîntemeiată cererea depusă de clubul „Dinamo” al Ministerului Afacerilor Interne împotriva Instituției Publice Agenția Servicii Publice privind obligarea la radierea dreptului de proprietate a „Rumal Impex” S.R.L. asupra construcţiilor înscrise în Registrul bunurilor imobile.

Magistrații și-au fondat hotărârea pe faptul că în rezultatul examinării documentației cadastrale și a actelor anexate la demersul înaintat s-a constatat că autorizația de construcție din 03 februarie 2017 a fost eliberată atât Clubului Sportiv Central „Dinamo”, cât și „Rumal Impex” S.R.L. Respectiv, în calitate de titulari ai dreptului de proprietate asupra construcțiilor nefinalizate, la fel, urmează a fi indicați ambii beneficiari ai autorizației, chiar dacă avizul tehnic ce atestă gradul de executare a construcției este eliberat doar pentru „Rumal Impex” S.R.L.

Pe 21 iulie, 2022, a fost respinsă și cererea de chemare în judecată depusă de clubul „Dinamo” împotriva Întreprinderii de Stat „Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor”,”Rumal Impex”, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, în care s-a solicitat declararea nulității avizului tehnic.

Juristul Viorel Cebotari a explicat pentru Anticoruptie.md că înregistrarea dreptului de proprietate privată a fost un prim pas făcut de companie, după care urma să fie solicitată și privatizarea.

„Deoarece pe teren sunt construcții înregistrate la organul cadastral ca proprietate privată a SRL „Prosport Invest”, compania practic poate solicita de la Agenția Proprietății Publice privatizarea acestui teren la un preț derizoriu. Ei deja au solicitat studiu de fezabilitate și expres s-au exprimat de ce au nevoie, dar APP i-a refuzat”, a concretizat Cebotari.

Următoarea ședință de judecată în cauza clubul „Dinamo” vs SRL „Prosport Invest” a fost programată pentru luna mai 2023, iar de această decizie depinde viitorul terenului de la bazinul „Dinamo”.

Instituțiile de control văd această situație drept una cu risc sporit în continuare. În data de 1 iulie curent, Curtea de Conturi și-a reactualizat temerile, înaintând repetat lista de recomandări făcute cu doi ani în urmă. Prejudiciul calculat de Centrul Național de Expertize Judiciare a fost estimat  la 111 milioane de lei în cazul înstrăinării celor două terenuri.

„Observarea fizică la fața locului relevă că Locatarul desfășoară în continuare activitate de antreprenoriat pe terenurile proprietate publică ale CSC „Dinamo” din str. Gheorghe Asachi 23 A, astfel persistând riscul înstrăinării terenurilor proprietate publică”, a menționat șeful misiunii de audit, Victor Munteanu.

Totodată, auditorii au constatat că, la 31 decembrie 2021, creanțele pentru arenda terenurilor nominalizate față de clubul „Dinamo” constituiau 438,8 mii lei în cazul S.R.L. „Prosport Invest”, iar S.R.L. „Rumal Impex” avea datorii  de 72,9 mii lei.

Investigația a fost realizată  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii