Corupție

Bodiguarzii lui Voronin pe post de killeri

Today.md

Bulgaru il santajeaza pe Siscov 
  
Conflictul dintre Vasile Siscov si Grigore Karamalak a inceput prin anul 1998, cand cei doi erau parteneri in afaceri cu tutun si petrol. In perioada 1993-1998, Siscov a fost directorul Companiei cu capital bulgaresc "Boiana Grup" care, in 1995, si-a deschis un oficiu la Chisinau, in incinta bancii comerciale "Petrolbank" /strada Ismail/. In 1997, Siscov ii cedeaza lui Grigore Karamalak 20 la suta din actiunile Companiei, pentru care ultimul se obliga sa asigure protectia firmei de santajul si agresiunea lumii interlope. In acelasi an, 7 la suta din actiuni sunt cumparate de Petru Sosev, deputat in Parlamentul Moldovei in anii 1998-2001, pe listele Partidului Comunistilor. Pe langa originea bulgara, pe ultimii doi ii leaga si rudenia. Se presupune, ca in lichidarea lui Siscov ar fi fost interesat si Petru Sosev, caruia i se facea concurenta pe piata tutunului si a petrolului. Nu stim cu certitudine ce anume nu au putut imparti Karamalak si Siscov, dar este cunoscut faptul ca ei operau cu sume de ordinul milioanelor. Vasile Siscov ne-a declarat ca nu prea avea incredere in Karamalak si, cunoscandu-i afacerile murdare, a incercat sa-i limiteze accesul la activitatile Companiei. Probabil, acest lucru nu i-a placut lui Karamalak, care a incercat sa preia conducerea firmei. Insa incercarile sale au esuat si atunci el incepe sa-l santajeze pe Siscov, estorcandu-i sume mari de bani. Intre timp, organele de drept incep "sa-i calce pe urme" si Karamalak cere tot mai multi bani, de care avea nevoie pentru a scapa basma curata. Astfel, pentru actiunile sale in Compania "Boiana Grup", el pretinde un milion de dolari. Siscov afirma ca i-a dat lui Karamalak 500 mii dolari (fara a semna vreun act care ar certifica tranzactia), iar in toamna anului 1998, dupa ce Bulgaru a fost arestat, i-a mai dat sotiei acestuia alti 100 mii dolari. Dar Karamalak nu se multumeste cu ceea ce a primit si majoreaza suma pretinsa pana la 10 milioane dolari. Relatiile devin si mai ostile, dupa ce Siscov incepe sa vanda statiile PECO, pentru a achita unele credite bancare. Ulterior, oamenii lui Karamalak, falsificand documentele firmei, l-au lipsit pe Siscov de pachetul majoritar de actiuni in firma "Boiana 3" din Bulgaria. 
  
Dupa cum se stie, pana la urma Karamalak reuseste sa "dispara" din Moldova cu tot cu dosarul sau penal. Cati bani s-au platit pentru aceasta evadare si cui - o intrebare la care organele de drept din Moldova inca nu au dat un raspuns??¦ 
  
Bulgaru poate fi adus la Chisinau in numai o zi daca ar vrea Generalul Papuc 
  
Cum s-a intamplat ca cel mai de temut cap al lumii interlope scapa /de unde?/ din arestul Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate si Coruptiei, condus, pe atunci, de temutul general Alexei?! Puse cap la cap, mai multe circumstante si "coincidente" din acest caz ne conving ca a fost pus in actiune un plan bine regizat, cu implicarea unor persoane cu functii de raspundere. Iata doar doua "coincidente": in perioada cand Bulgaru a fost eliberat, sef al Politiei Judiciare a Inspectoratului de Politie Chisinau era Serghei Suhodol (cu care Bulgaru si acum se afla in relatii de prietenie), iar partenerul sau de afaceri Petru Sosev, detinea ditamai functie de deputat in Parlament. 
  
In timp ce Karamalak se afla in arestul DCCOC, an-chetatorii au sesizat ca cineva din interiorul MAI ii pune la cu-rent pe membrii gruparii Bulgaru cu actiunile de ancheta intreprinse de procurori. Ulterior, s-a stabilit ca "turnatori" nu erau altcineva decat comisarul adjunct al Politiei municipale Sergiu Lacramioara si seful Politiei Criminale Sergiu Suhodol. Odata confirmate legaturile acestora cu gruparea Bulgaru, ministrul de interne, Mihai Plamadeala, ii demite pe cei doi din functie. La scurt timp, insa, urmeaza destituirea lui Plamadeala si lucrurile iau o alta intorsatura: Bulgaru este eliberat, iar Suhodol revine la posturi de raspundere in MAI. Mai mult chiar, Suhodol scapa basma curata si dupa ce, in 2000, este prins in flagrant, in timp ce lua mita. Dosarul pe acest caz, deschis de Procuratura Generala, a avut aceeasi soarta ca si alte dosare deschise persoanelor cu functii de raspundere, adica a fost clasat din lipsa de probe (!). Sursele noastre ne-au declarat ca flagrantul a fost filmat si inregistrat, deci probele exista, dar nu si pentru procurori. 
  
In pofida faptului ca Bulgaru este dat in urmarire internationala si orice reprezentant al organelor de drept este dator sa comunice despre locul de aflare a acestuia in cazul in care obtine asemenea informatii, colonelul Suhodol continua sa mentina cu acesta relatii amicale. Organele de drept detin probe concludente ca cei doi continua sa comunice telefonic, ba chiar s-a intalnit de mai multe ori la Chisinau si Moscova. Se afirma ca exista si o inregistrare video a intalnirilor dintre cei doi amici. Mai mult, sursele noastre spun ca la MAI si Procuratura Generala se stie despre locul aflarii lui Karamalak si ca acesta poate fi adus la Chisinau in numai o zi, daca ar exista ordinul generalului Papuc sau al Presedintelui Voronin. 
  
Un oficial al MAI orienteaza ancheta pe piste false 
  
In procesul investigarii atentatelor la viata omului de afaceri Siscov, grupul de ancheta sesizeaza ca este vorba de "mana" unor profesionisti bine echipati. In primul caz, langa casa unde locuia Siscov a fost plasat un explozibil montat intr-un cotilet, care a fost activat de la o distanta mate cu ajutorul telecomandei. In cel de al doilea caz, executorii au utilizat un automobil capcana, care a explodat in momentul in care masina lui Siscov a ajuns in dreptul capcanei. In pofida faptului ca Siscov a declarat organelor de drept ca ambele atentate (precum si altele, care au avut loc in Bulgaria), dar si incendierea casei parintesti din satul Tvardita, judetul Taraclia, au fost puse la cale de Karamalak, seful Politiei Judiciare Serghei Suhodol insista ca grupul de ancheta sa-si orienteze actiunile spre activitatea gruparii criminale condusa de hotul in lege Petru Galca, alias Micu. Suhodol afirma ca anume Micu a comandat tentativele de omor, iar executori au fost, Oleg Croitoru si fratii Cernetchi, toti membri ai gruparii criminale Micu. Pana la urma, Micu a fost arestat, dar ancheta n-a obtinut vreo proba care ar justifica implicarea acestuia in atentatele la viata lui Siscov. Din contra, toate investigatiile operative alimentau supozitia atentatele au fost comise de fie de unii colaboratori ai MAI si SIS, fie de militari. 
  
In semn de protest anchetatorii depun cereri de eliberare 
  
Intrucat Suhodol este suspectat de complicitate, grupul de ancheta decide sa investigheze acest caz conform depozitiilor lui Siscov, pastrand o discretie totala asupra actiunilor de ancheta. Astfel, dupa atentatul cu masina capcana, lucratorii operativi din grupul de descoperire a omorurilor in colaborare cu colaboratorii DCCOC si a SIS constata ca masina a fost procurata dupa un anunt din "Makler" de Mircea Varlan, fost colaborator al SIS. Acesta contacta in permanenta cu Vladimir Barca, angajat al MAI, si fost colaborator al Serviciului de paza al Presedintiei si SIS. Barca era si prieten bun cu ex-ministrul de interne, Vasile Draganel (in exercitiul functiunii la acel moment). De la stabilirea primelor probe sigure ca in pregatirea si realizarea atentatelor sunt implicati colaboratori ai MAI si SIS, grupul de descoperire a omorurilor la comanda l-a informat despre aceasta pe procurorul municipiul Chisinau Ion Diacov, atentionandu-l ca seful Politiei Judiciare este complicele criminalilor. Anchetatorii i-au cerut lui Diacov sa excluda accesul colonelului Suhodol la informatia obtinuta in procesul anchetei. Dar cu citeva zile inainte de data fixata pentru retinerea executorilor atentatelor, anchetatorii afla cu stupoare ca Suhodol exercita presiuni ca dosarele penale sa fie transferate din procedura procuraturii Chisinau catre anchetatorul pe cazuri exceptionale al Procuraturii Generale Valeriu Ivarlac (care lucra exclusiv sub conducerea lui Suhodol). Aflind despre aceasta, in semn de protest, anchetatorul Corneliu Bratunov si seful grupului de ancheta Vasile Gafton depun cereri de eliberare din organele procuraturii. Daca se intimpla acest lucru, s-ar fi aflat usor despre operatiunea care se pregatea, iar succesul ei era sub semnul intrebarii. 
  
Pentru a exclude un eventual pericol atat pentru viata Presedintelui Moldovei, cat si pentru viata altor persoane din conducerea de varf a republicii, care putea fi provocat in orice moment de cei doi angajati ai Serviciul Paza al Presedintelui (care, in acelasi timp, erau complici cu Kramalak), procurorul municipiului Chisinau expediaza un raport confidential pe numele lui Vladimir Voronin. Insa, din informatia de care dispunem, acest raport nu a ajuns la destinatar. 
  
Avand probe sigure ca grupul criminal pregateste a treia tentativa de omor a lui Siscov, la 8 octombrie 2001 procurorul municipiul Chisinau, la insistenta anchetatorilor, demareaza operatiunea de retinere a criminalilor. Operatiunea a derulat in zorii zilei de 9 octombrie. Mai intai a fost retinut colaboratorul MAI, maiorul Vladimir Barca. In urma perchezitiei corporale, la el a fost depistata telecomanda cu care urma a fi declansata explozia. La interogatoriu, Barca a recunoscut ca a participat la organizarea si comiterea tentativelor de omor a lui Siscov din 26 martie si 30 iulie 2001, impreuna cu Nicolae Popa, Mircea Varlan si Boris Moscalev. In aceeasi zi Varlan, Popa si Moscalev (ultimii doi erau angajati in Serviciului Paza al Presedintelui Moldovei) au fost retinuti. La interogatoriu, acestia au recunoscut ca organizatorul acestor crime a fost Bulgaru. Pentru organizarea acestor crime, Karamalak i-a transmis lui Barca (cu care s-a intalnit la Moscova) 5000 de dolari SUA. In plus, ei au recunoscut ca l-au urmarit pe Siscov si pe teritoriul Bulgariei, unde acesta avea cateva firma. Potrivit planului initial, Siscov urma sa fie ucis in Bulgaria, dar mai tarziu li s-a cerut sa realizeze planul la Chisinau. 
  
La numai cateva zile de la descoperirea executorilor ten-tativelor de omor, procurorul municipiului Chisinau Ion Diacov este avansat in functie, dar inlaturat de la anchetarea acestui caz. In functia de procuror al municipiului este numit Petru Bobu. Din acest moment, ancheta asupra cazului a derulat anevoios, in schimb, colonelul Suhodol obtine acces liber la detinuti. Ca rezultat, la finele anchetei, cei patru se dezic de toate marturiile anterioare. Mai mult, detinutii incearca insistent sa-l disculpe pe Karamalak. (Aici facem o paranteza pentru a va reaminti ca in acelasi mod Suhodol a intervenit si in cazul anchetei asupra rapirii sefului adjunct al Departamentului Tehnologii Informationale, Petru Dimitrov. In mo-mentul cand procurorii reusesc sa retina doua persoane implicate in rapirea lui Dimitrov, la izolatorul cei doi sunt "vizitati" de Suhodol iar dupa aceasta, isi schimba depozitiile. De atunci au trecut mai mult de sase luni, dar despre ancheta asupra cazului Dimitrov nu s-a mai auzit nimic). 
  
Desi l-am sunat de cateva ori, nu am reusit sa-l gasim pe colonelul Suhodol.
 
  
Procesul penal intentat celor patru implicati in ten-tativele de asasinare a lui Siscov este in proces de examinare la Curtea de Apel. La prima sedinta presa nu a fost admisa, desi acest proces ar trebui sa se desfasoare cu usile deschise, or, nu este vorba de secrete de stat, ci de coruptie, crima organizata si trafic de influenta, fenomene carora actuala guvernare le-a declarat razboi. De ce atunci se incearca a ascunde acest caz de ochii lumii? 

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii