Promisiunea cu privire la repartizarea echitabilă a loturilor de pământ pentru construcții a jucat un rol decisiv în victoria reprezentanților formațiunilor de orientare democratică la alegerile locale din 2007 în orasul Orhei. In felul acesta, orheienii au protestat față de abuzurile și fărădelegile comise în acest domeniu de guvernările anterioare. Însă, de la alegeri a trecut mai mult de un an, dar noua putere nu se grabeste sa faca publice numele celor care au prejudiciat statul în urma afacerilor ilegale cu loturi de pamant. Mai mult, orheenii spun ca unele persoane implicate in debandada cu loturi controlează și acum situația și, evident, lor nu le convine developarea abuzurilor și fărădelegilor. Între timp, tot mai multă lume caută căi și mijloace de a se căpătui cu terenuri publice, lucru care, la Orhei, s-a transformat într-o afacere destul de profitabilă pentru cei care au relații cu autoritățile și știu cum, unde și pe cine să „ungă”..…

Decizii anulate cu scandal

Conform legislației în vigoare, consiliile locale atribuie cetățenilor, din contul fondurilor de rezervă, fără paltă, în conformitate cu planul general urbanistic al localității, terenuri pentru constructția caselor. O decizie a Consiliului raional Orhei prevede că de astfel d eloturi pot beneficia familii tinere, care locuiesc de cinci ani cu viză de reședință în oraș și nu dispun de spațiu locativ.

La ultima ședință a Consiliului Orășenesc Orhei de legislatura precedentă, convocată doar cu o săptămână înaintea alegerilor locale din iunie 2007, primăria Orhei a inclus în agendă repartizarea a 115 loturi de pământ pentru construcții locative. Deoarece proiectul deciziei nu fusese trecut prin comisiile consultative și nu era însoțit de documentele prevăzute de legislația în vigoare, opoziția a refuzat să-l examineze și, în semn de protest, a părăsit sala de ședințe. Consilierii comuniști însă, care constituiau majoritatea, au susținut propunerea primăriei.

Ion Nasalciuc, șeful Direcției teritoriale Control Administrativ a Ministerului Administrației Publice Locale a apreciat decizia despre repartizarea celor 115 loturi drept ilegală și a cerut Consiliului s-o anuleze. Cererile nu fusese examinate la comisia pentru urbanism a Consiliului Orășenesc, unele nu erau însoțite de documentele necesare, terenurile se prevedea să fie date în folosință, dar nu în proprietate precum prevede legislația, a motivat dl Nasalciuc.

Tertipuri cadastarle

Ion Bujor, pe atunci viceprimar de Orhei, responsabil pentru domeniul urbanism, a menționat că la sfârșitul lui 2003 arhitectul-șef al orașului, Anatol țaranu a devenit figurantul principal în câteva dosare penale pentru abuz de serviciu și luare de mită. Până la urmă dosarele au fost clasate, arhitectul – eliberat din funcție, dar ițele cadastrale așa și au rămas nedescâlcite. Înțelegând că în acest domeniu ceva nu-i în ordine, aproape doi ani consiliul nu a examinat chestiuni privind repartizarea loturilor de pământ și, la acel moment, se adunaseră circa 200 de cereri. Înainte de alegeri, primăria, la insistența mai multor persoane influente, a decis să înainteze cererile spre examinarea Consiliului Orășenesc.

Bujor nu a negat faptul că de la 2000 încoace la Orhei luase amploare negoțul cu loturile de pământ. Mai multe persoane cu trecere la autoritățile locale, primind gratuit loturi pentru construcții locative, ulterior le vindeau la prețuri solide. Drept exemplu elocvent poate servi istoria Casei Regatului Martorilor lui Iehova de pe str. Vasile Lupu, 146, înălțată pe loturile repartizate cetățenilor Bunici și Baban. În loc să-și construiască case, aceștea au vândut terenul unui membru al comunității Martotilor lui Iehova, care, timp de câteva luni, a și ridicat aici edificiul. Vecinilor afacerea nu le-a plăcut, înaintând o acțiune în judecată pentru a anula tranzacția cu lotul. Avocatul reclamanților, Marcel Bătrâncea ne-a relatat că până la judecată nu s-a ajuns: peste o săptămână reclamanții și-au retras cererea. Solicitați de subsemnatul să-mi arăte documentele de proveniență a lotului, stăpânii Casei mi-au spus doar că „Comunitatea respectă legile și toate documentele sunt în regulă”.

Inginerul cadastral Elena Copâlova, angajată de primărie să inventarieze patrimoniul cadastral al orașului, și, totodată, să verifice legitimitatea repartizării, în ultimii ani, a terenurilor pentru construcții, potrivit lui I. Bujor, a fost demisă, chipurile, pentru că n-a reușit să facă față sarcinii. Totodată, spunea ex-viceprimarul, la primărie și-au dat seama că procedura de revizuire a cadastrului este destul de complicată. Copâlova, la rândul ei, ne-a spus că în perioada de referință a descoperit o mulțime de proprietari de terenuri care nu dispuneau de documente confirmative și altele. Deși primite mai mulți ani în urmă, pentru construcții, loturile rămâneau absolut virane. Dar mai departe de constatarea situației, lucrurile nu au mers, a mai afirmat Copâlova

Potrivit lui Veaceslav Mustovici, consilier orășenesc și membru al comisiei de urbanism, ulterior peste 60 din cei 115 solicitanți au reușit,totuși, să primească avizul comisiei de urbanism, iar cererile la 19 persoane au fost respinse.

Unul din juriștii orheieni ne-a confirmat, că negoțul cu aceste terenuri continuă. Dânsul s-a destăinuit că pentru un teren reparizat de primărie tot pentru construcție locativă, aflat în vecinătate cu Casa de rugăciuni a iehoviștilor, proprietarii i-au cerut 6000 euro. Peste puțin timp lotul a fost, totuși, vândut altcuiva.

Pimăria generează litigii

Mitrofan Călugăru s-a întors cu părinții din deportare în 1956. Deoarece autoritățile nu le-au permis să locuiască în satul natal Biești, și-au cumpărat o casă la marginea Orheiului, acum strada Vasile Lupu, 156. Proprietarii gospodăriei, conform pașaportul tehnic eliberat de secția de inventariere tehnică din Orhei în anul 1993, dețineau și un teren aferent de 21 ari.

În februarie 2005 M.Călugăru a primit o scrisoare de la primăria Orhei prin care i se cerea să renunțe la 14 ari de pământ distribuite deja, ca loturi pentru construcție, altor trei familii. Lilia, fiica lui Mitrofan Călugăru a încercat să le explice celor de la primărie că pe terenul respectiv se află un sarai, o fântână, cîteva tufe de viță-de-vie, pomi și că dânsa mai înainte a înaintat o cerere de distribuire a unui sector din lotul dat pentru a-și construi casă alături de părinți. În loc de răspuns cei de la primărie i-au prezentat un document în care esre scris că familia Călugăru dispune numai de 7 ari de pământ aferent. Iar peste trei zile în curte au intrat Oxana Buciușcan, Ana Kalinina și Vitalie Turcu cu hârtii care confirmau că primăria le-a repartizat pe sectorul lui Călugaru câte 5 ari de pământ. Apoi au adus un buldozer care a început să dărâme gardul, acareturile, pomii și via. Mitrofan Călugăru, de scârbă, a suportat un atac cerebral și de atunci este țintuit la pat.

Lilia, fiica lui Mitrofan, ne-a spus că a depus la primărie câteva cereri să i se repartizeze loc de casă alături de părinți dar de fiecare dată i se refuza, pe motiv că aici vor fi construite blocuri de locuit și o fabrică. După ce primăria a repartizat în mod abuziv cele trei loturi fară ca măcar să ia vorbă despre recompensarea valoării acareturilor, pomilor și a viței-de-vie, am fost nevoiți să mergem în judecată, spunea Lilia. De atunci Lilia Călugăru se află în maraton judicar cu primăria și doi pretinși stăpâni ai loturilor (Vitalie Turcu a renunțat la terenul repartizat).

Judecătoria Orhei a respins cererea lui M.Călugăru.Curtea de Apel, examinând recursul reclamantului, a anulat decizia instanței de fond, trimițând dosarul pentru examinare la alt judecător , tot de la Orhei. După ce procesul a mai trecut de câteva ori de la Orhei la Chișinău și înapoi, judecătoria Orhei a dat câștig de cauză familiei Călugăru. Judecata a anulat titlul de proprietate întocmit de primărie în anul 2005 în care era indicată suprafața de 7 ari, lăsând în vigoare titlul prin care se adeverea că Mitrofan Călugăru este proprietarul terenului aferent de 21 ari. Dar cu asta istoria nu s-a încheiat. După cum ne-a informat Lilia Călugăru, Buciușcan și Kalinina au adresat o nouă cerere de recurs la Curtea de Apel Chișinău.

Ion Bujor, ex-viceprimar de Orhei, susține că în cazul familiei Călugăru s-a încălcat procedura de înstrăinare a surplusului de teren. Primăria trebuia să retragă cei 14 ari prin negocieri cu Mitrofan Călugăru, ținând cont și de doleanțele legitime ale familiei fiicei acestuia.

În opinia Elenei Copâlova în cazul lui Mitrofan Călugăru primăria a încălcat principiul echității sociale, fiindcă în același timp în oraș au fost distribuite multe loturi de pământ cu suprafețe mai mari de 7 ari.

Oamenii își dau foc în semn de răzbunare

În luna noiembrie 2007 pensionarul Vladimir Babivschi a intrat în cabinetul viceprimarului de Orhei, Vladimir Popușoi, cu un pet de 1.5 litri de benzină, l-a stropit, ca sa-i dea foc. Stropit cu benzină, viceprimarul a reușit să fugă înainte ca pensionarul că aprindă bricheta. În cadrul urmării penale, bătrânul a spus că a vrut să se răzbune pe edilii primăriei pentru că nu i-au făcut dreptate într-un litigiu funciar cu vecinul.

Ishan Djavadov, om de afaceri din Orhei, afirmă într-o scrisoare adresată recent președintelui Republicii Moldova că dacă primăria îi va demola magazinul, lui nu-i rămâne decât să-și dea foc în fața monumentului lui Vasile Lupu, din centrul urbei. Ascultând istoria care l-a adus la culmea disperării, am înțeles că avertizările lui Djavadov nu sunt vorbe goale. El este unul din cei câțiva azeri stabiliți de prin anii 80 la Orhei. Absolvent al Institutului Tehnologic din Odesa, specialist în domeniul utilajului tehnologic pentru industria alimentară, dânsul a rămas fără serviciu după ce întreprinderea unde lucra a dat faliment. Pentru a supraviețui, și-a deschis în strada V. Lupu, o gheretă cu denumirea “Socrate” pentru comercializarea produselor alimentare. A construit ghereta în baza deciziei Consiliului Orășenesc, certificatului de urbanism și a autorizației de construcție, eliberate de primărie la 16 și, respectiv,19 aprilie, 2002. Conform contractului de arendă funciară nr. 413, din 8 octombrie 2002, primăria îi atribuia în folosință până în anul 2014 un teren de 22 m2. În mai 2003, o comisie impunătoare, constituită din șase persoane, în frunte ci viceprimarul Vladimir Popușoi, semnează procesul verbal de recepție finală a gheretei lui Djavadov. Șeful-adjunct al Inspecției de Stat în Construcții „Centru” C.Mitrea, la fel, semnează, fără nici o obiecție, procesul verbal. Tot atunci primăria eliberează Î.I.”Djavadov” autorizația de funcționare, precizând că ghereta ocupă 21,5 m2.

În decembrie 2005, însă, inspectorul de Stat în Construcții S.Sandu, însoțit de un reprezentant al primăriei, constată că Djavadov a înfăptuit lucrările de construcție cu abateri de la proiect, în lipsa dirigintelui de șantier și a responsabilului tehnic autorizat, fapt pentru care îi aplică o amendă de 800 de lei. Iar peste două luni Consiliul Orășenesc decide: „Se obligă Î.I.Djavadov să demoleze până la 10.04.2006 construcția neautorizată din str. V.Lupu, 44 și să elibereze terenul ocupat abuziv”. Djavadov crede că autoritățile orașului s-au apucat de capul lui, la solicitarea lui Valeriu Savin, consilier orășenesc și om de afaceri cu influiență în Orhei. Întrebat dacă are careva interese în litigiul cu Djavadov, Savin a negat hotărât. Dar, în hotărârea CO din februarie 2006 se precizează că decizia despre demolarea gheretei Î.I.”Djavarov” a fost adotată la cererea cetățeanului Savin Maria. Mai mulți consilieri orășenești ne-au declarat că decizia despre demolarea gheretei “Socrate” a fost susținută de consilierii PCRM, la solicitarea lui Valeriu Savin. Constantin Porcescu, arhitect-șef al orașului, solicitat să comenteze situația cu magazinul lui Ishan, mi-a spus că puctul pe “i” l-a pus judecata, fără a preciza care anume judecată: cea din Orhei, sau cea din Chișinău.

Decizii judiciare diametral opuse

Ishan Djavadov a dat în judecată primăria Orhei și, la 26 iunie 2007, a obținut câștig de cauză. În hotărârea judecății se menționează: că „Reclamantul își onorează obligațiunile, execută clauzele contractului, construcția nu poate fi declarată neutorizată deoarece… autorizația a fost eliberată de APL, după ce i-au fost prezentate toate actele necesare. Pârâtul nu a putut prezenta probe care ar indica că contrucția ar fi neautorizată, iar în procesul verbal nr. 002928 nu este indicat unde anume s-au admis derogări de la proiect. Decizia CO Orhei din 28.XII. 2006 cu privire la demolarea construcției neautorizate se anulează ca fiind nefondată”. Problemele însă nu se termină aici. Curtea de Apel Chișinău, examinând recursul primăriei, casează hotărârea judecătoriei Orhei și lasă în vigoare decizia Consiliul Orășenesc Orhei. Examinând recursul Î.I. „Djavadov”, Curtea Supremă de Justiție menține în vigoare decizia Curții de Apel.

Eduard Răileanu, jurist la Centrul de de drept Orhei, solicitat să se expună pe marginea acestui litigiu, a menționat că aleșii poporului nu-și respectă alegătorii, implicându-se în diferite jocuri de culise. În opinia lui Valeriu Covaș, avocat și consilier orășenesc, dacă Ishan Djavadov, împreună cu avocatul său vor reuși să descifreze mișcările solomonilor de la primărie, câștigul de cauză le este asigurat. Victor Jantovan, om de afaceri, ex-consiler orășenesc, este de părere că în ceea ce s-a întâmplat cu “Î.I. Djavadov” sunt vinovați membrii Consiliului Orășenesc, una din misiunile cărora este protejarea și susținerea micului business. ”Am solicitat să mi se dea în arendă un spațiu în centrul orașului pe un termen de de 7-10 ani, ca să-mi dezvolt afacerea, dar mi s-a acceptat doar pentru un an. Dacă asculți argumentele lor ți se face silă. Am nevoie de un termen de arendă mai mare, fiindcă vreau să amenajez teritoriul în care voi activa, să aștern trotuarul cu plăci de beton. Parcă are rost să faci asemenea cheltuieli utilizând spațiul doar un an? Consilierii sunt obsedați de faptul că eu, chipurile, vreau să mă îmbogățesc. Logica lor este una strâmbă fiindcă dacă eu și alții câștigăm mai mult vom vărsa mai mult în bugetul orașului. În legislatura trecută am format o comisie pentru susținerea și protejarea micului business. Dacă această comisie lucra, cu siguranță istoria cu Djavadov nu avea cum să se întâmple!

Arhitecții luptă cu debandada

Constantin Porcescu, deține postul de arhitect-șef al Orheiului de 10 luni. Dânsul a recunoscut că în urbanistica orheiană-i mare haos și noii echipe îi va trebui mult timp ca să facă regulă. “Mai mulți proprietarii nu au documente care ar dovedi dreptul lor asupra terenurilor de care se folosesc. De regulă, oamenii ne prezintă o copie a deciziei Consiliului Orășenesc de repartizare a terenului în cauză, cu termenul expirat. Nu există titluri de proprietate, unii în genere nu dispun de nici un act. Vrem să facem o revizuire a întregului patrimoniu cadastral al orașului. Căutăm să identificăm și proprietarii imobilelor, inclusiv a celor nefinisate, neutilizate. Elaborăm un plan urbanistic nou, fiindcă, la moment, nu se cunoaște nici numărul exact al locuitorilor, al caselor cu un etaj, două și mai multe din oraș, starea de lucruri din producție și sfera socială, rezerva de pământ disponibil pentru construcții, a remarcat C.Porcescu, adăugând că, între timp, la primărie s-au adunat deja peste 600 de cereri cu privire la atribuirea loturilor pentru construcții.

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Jurnaliștii împotriva corupției”, implementat de Centrul de Investigații Jurnalistice în cadrul Programului Consolidarea Capacităților de Monitorizare a Societății Civile din Moldova (CCMSCM), finanțat de Guvernul SUA prin intermediul Corporației Provocările Mileniului și administrat de USAID în cadrul Programului Preliminar pe țară (PPț) pentru Moldova, componenta II. Programul CCMSCM este implementat de Academia pentru Dezvoltare Educațională (AED), cu suportul tehnic din partea IREX.