Corupție

Producătorul agricol între ciocanul legii şi ambiţiile guvernanţilor

www.allmoldova.com

„Nu mai rezist persecuţiilor”

Grija guvernanţilor pentru producătorul agricol rămâne doar la nivel de declaraţii. În realitate, cei care încearcă să facă o afacere, neavând „spete” undeva prin structurile de sus, se confruntă cu o sumedenie de probleme: controale neîntemeiate, presiuni, persecuţii din partea organelor de drept şi de control, procese administrative şi penale.  

În anul 2005, gospodăria ţărănească „Gârlea Andrei P”, una din cele mai mari întreprinderi agricole din regiunea Orhei, gestiona circa trei mii ha de terenuri agricole, cumpărte şi arendate de la ţăranii din satele Cinişeuţi, Păpăuţi, Lipceni, Ţahnăuţi, Ţareuca, Sârcova, Saharna Nouă, raionul Rezina, dar şi una din primele în republică staţiuni de maşini şi tractoare private, care prestează servicii mai multor gospodării agricole din regiune. Câţiva ani la rând GŢ „Gârlea Andrei P” obţine roade bogate la majoritatea culturilor, patronul ei Andrei Gârlea fiind desemnat drept învingător în concursul regional „Omul anului”, la compartimentul „agricultură”.

             În toamna lui 2005, Gârlea este nevoit să rezilieze contractele de arendă cu deţinătorii a 500 hectare de pământ. Recent a informat arenadatorii că în toamnă va mai abandona o mie de hectare. „Nu mai pot ţine piept intimidărilor şi persecuţiilor la care sunt supus în ultimii ani”, susţine Gârlea, precizând, că în anii 2004-2006 gospodăria lui a fost supusă la 32 de controale, de către organele fiscale, procuratură, poliţie, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, majoritatea fiind efectuate, în opinia sa, la comanda conducerii raionului Rezina. În urma controalelor  patronului i-au fost intentate 4 dosare, inclusiv penale şi administrative. Timp de 40 de zile au fost purtat prin procese de judecată, majoritatea lor având loc la Chişinău. 

 

„Susţinerea” autorităţilor centrale

            În iulie 2001, Prefectura Orhei a anunţat conducătorii gospodăriilor agricole din sectorul Rezina că statul primeşte grâu în contul datoriilor faţă de buget. A. Gârlea a predat  150 tone de pâine la întreprinderea din Orhei a Combinatului de Produse Cerealiere din Chişinău (CPC), ca apoi să afle că producţia n-a fost trecută în contul datoriilor. Cei de la CPC au rămas surzi şi la cererea lui Gârlea de a se răsplăti pentru grâu.  Prefectul, la care s-a adresat după ajutor cel cu paguba, a făcut-o pe niznaiul. Văzând că gluma se îngroaşă, Gârlea a încercat să-şi apere drepturile prin Judecătoria economică. Cazul a fost judecat în şase procese, judecata, făcându-i, până la urmă dreptate păgubaşului. Hotărârile judecăţii, însă, nu au fost îndeplinite nici până azi. Între timp acţiunile CPC au trecut prin mai multe mâini. Patronii întreprinderii însă, (sau cei care stau în spatele lor), sub diferite pretexte, refuzâ să achite G.Ţ „Gârlea Andrei P. cele 158 mii lei pe care le datorează deja de 5 ani. Unul dintre aceşta i-a dat de înţeles lui Gârlea că, dacă nu se adresa în judecată, problema poate se rezolva. Adresările după ajutor la Ministerul Justiţiei, primului-ministrul V. Tarlev, Preşedintele V. Voronin, altor instanţe, au rămas fără răspuns.

 

...şi a celor locale

Acum doi ani A.Gârlea, arendând 212 ha de pământ în comuna Sârcova, a depus o cerere la Consiliul local să i se permită construirea unui iaz, pentru irigarea pământurilor arendate. Consiliul a acceptat propunerea, mai ales că Gârlea se obliga să ofere în locul terenului ocupat de iaz au teren pentru păşine. Dar când planul cadastral al iazului era aproape gata, nitam-nisam a intervenit preşedintele raionului V. Ciorici. Dânsul a trimis Consiliului local Sârcova o scrisoare cu indicaţia de a anula decizia privitor la construcţia iazului, motivând precum că locuitorii s. Piscăreşti ar fi împotriva acestei intenţii.

            Şi mai deşănţat este cazul de la Păpăuţi. În 2004 GŢ”Gârlea Andrei P” a încheiat contracte de arendă a terenurilor agricole cu 294 ţărani din localitate. Conform legii, odată cu terenurile, în gestiunea arendaşului trebuie să treacă şi bunurile agricole ce aparţin arendatorilor: tehnica, imobile, inventar etc. Leonid Balan, responsabil de aceste bunuri, în prezent primar al satului Păpăuţi, motivând că  Legea privind arenda în agricultură „nu prevde careva obligaţiuni sau răspundere a foştilor arendaşi sau a primăriilor...”, refuză categoric transmiterea bunurilor cetăţenilor în gestiunea noului arendaş. Adresările ţăranilor şi ale arendaşului către Consiliul raional, procuratură, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Guvern nu au dat nici un rezultat. Explicaţia, după cum ne-am convins în procesul investigării cazului, s-a dovedit a fi simplă: o bună parte din bunurile consătenilor, încredinţate ex-preşedintelui CAP”Hlinaia” L.Balan, tot el şi preşedinte al comisiei de privatizare din sat, fuseseră deja înstrăinate. Acum, pentru a lucra pământurile păpăuţenilor, Gârlea este nevoit să aducă tehnică din alte sate, cale de zeci de kilometri, şi tot în alte localităţi să depoziteze roada, suportând chletuieli suplimentare solide.

În 2004, pe o suprafaţă de circa 100 ha procurate şi arendate în teritoriul primării Păpăuţi A. Gârlea a plantat levânţică, convenind în prealabil cu primăria ca în apropiere să i se rezerveze un loc pentru amplasarea fabricii mobile de prelucrare a florii de levănţică. Cultivarea şi prelucrarea acestei culturi presupune crearea în sezon a câtorva sute de locuri de muncă, venituri suplimentare în bugetul primăriei şi al raionului. Dar, după ce cultura a fost plantată, primarul L. Balan s-a răzgândit să ofere loc pentru fabrică. Conducerea raionului l-a sfătuit pe A. Gârlea „să-l dea pe primar în judecată”. Prim-Ministrul V. Tarlev, sesizat în problma dată,  a trimis o comisie de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare care i-a sugerat petiţionarului aceelaşi lucru: să-l dea pe primar în judecată. Un proces de judecată în zilele noastre, spune Gârlea, poate să dureze  şi 1-2 ani, iar producţia nu aşteaptă, ea deja trebuie prelucrată...

 

De unde cresc picioarele fărădelegilor?

Mai multe documente pe care le-am obţinut în procesul investigaţiei demonstrează de  unde cresc picioarele fărădelegilor  în Rezina, cine şi cum apără interesele cetăţenilor şi imaginea statului. Două răspunsuri, parvenite de la CCCEC şi Procuratură arată care este atitudinea organelor de drept faţă de oamenii simpli, cei care contribuie la formarea bugetului, din care sunt plătite salariile celor care sunt chemaţi să apere ordinea de drept şi drepturile şi libertăţile oamenilor.  De exemplu, directorul CCCEC, Valentin Mejinschi, răspunde la plângerea repetată a Feodorei Cojocari, una din păpăuţenii care se consideră desproprietărită în mod ilegal, că  „faptele expuse au fost examinate anterior atât de Ministerul Afacerilor Interne, cât şi de Procuratura raională. Asupra cazului dat au fost pronunţate hotărâri de neîncepre a urmăririi penale din lipsa în acţiunile cetăţeanului Lenid Balan a elementelor constituitive ale infarcţiunilor prevăzute în Codul Penal... CCCEC a examinat repetat petiţiile d-voastră. Faptele nu s-au adeverit. Propunerea de a nu începe urmărirea penală a fost remisă Procuraturii raionului Rezina pentru confirmare”. Cu totul altceva spune Procuratura Generală. O mai târziu, la 21 decembrie 2005, adjunctul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, sesizat  în legătură cu aceeaşi problemă de deputatul Vitalia Pavlicenco, scrie că faptele expuse de cetăţenii F.Cojocari şi L.Rusnac din s. Păpăuţi „au constituit obiectul controlului efectuat de procuratura raionului Rezina care la 05.12.2005 a pornit urmărirea penală în privinţa primarului s. Păpăuţi L. Balan pentru săvârşirea de către o persoană cu funcţii de răspundere a unei acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate de lege. Efectuarea urmăririi penale a fost dispusă Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei” (!).

Preşedintele raionului, dl V. Ciorici a primit mai multe demersuri în legătură cu conflictul de la Păpăuţi: de la ţăranii nedeptăţiţi, de la A. Gârlea, împuternicitul lor, care mai este şi consilier raional, dar şi de la parlamentara V. Pavlicenco. Reacţia a fost pur formală. Ulterior, am constatat că preşedintele raionului are anumite interese în acest caz, întrucât un şir de documente, între care certificatele de proprietate nr.nr 11, 143, 145, 146 şi altul fără de număr, dar având codul 0035247, prin care o parte din imobilele aflate în litigiu au fost privatizate de către  cuscrii  lui L.Balan Serafima, Simion  şi Ion Vudvud, împreună cu  Simion Bulgac şi Ion Jolobceastâi, sunt autentificate cu semnătura dl Ciorici şi cu ştampila Consiliului raional Rezina (!). Din acestea reiesă că în noiembrie 2003, preşedintele raionului Rezina dl V. Ciorici mai exercita şi funcţia de director al Agenţiei Teritoriale Orhei a Departamentului Privatizării,(!?) cele două funcţii fiind incompatibile.  

Solicitat să comenteze aceste „certificate”, Gheorghe Vişanu, director în exerciţiu al Agenţiei nominalizate în noimbrie 2003, a spus că la acel moment instituţia dată nu elibera documente de asemenea model şi că acestea sunt nişte falsuri sadea, care ar trebui să intre în atenţia organele de drept.

Rugat să explice cum au apărut pe aceste falsuri semnătura dumnealui şi ştampila Consiliului raional Rezina, dl V. Ciorici, puţin derutat, a spus sec că ar fi putut să le semneze.

 

Controale la comandă

Legislaţia în vigoare prevede că serviciul fiscal poate să controleze agenţii economici o dată în doi ani. În cadrul unei întâlniri cu colaboratorii Inspectorarului Fiscal şi conducerea raionului Rezina, Ion Strurzu, şef-adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a declarat, solicitat de reporterul CIN, că „efectuarea la comandă a controalelor fiscale este un lucru inadmisibil”. Realitatea la Rezina, după cum am văzut, este alta.

            Din aprilie 2005 şi până în iunie 2006 Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Rezina a fost prezent în GŢ”Gârlea Andrei P” şi subdiviziunile acesteia circa 70 de zile. Au fost efectuate opt controale, inclusiv două cu participarea colaboratorilor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS). În afară de unul, cel planificat, celelate controale au avut loc la indicaţia şi insistenţa conducerii raionului. Potrivit demersurilor preşedintelui raionului V. Ciorici, GŢ”Gârlea Andrei P” nu ar fi achitat primăriei Păpăuţi, în anii 2000-2003, impozitul funciar în mărime de 357 mii lei. Verificând declaraţia preşedintelui, fiscaliştii au constatat că GŢ”Gârlea Andrei P”, de fapt, a plătit mai mult decât se cuvenea. Un asemenea răspuns însă nu-l aranja pe preşedintele raionului. Văzând că cei de pe loc „nu-l înţeleg”, V. Ciorici a cerut ajutorul ministrului Finanţelor. O brigadă de la IFPS a controlat încă o dată minuţios relaţiile dintre agentul economic GŢ”Gârlea Andrei P.” şi primăria Păpăuţi, dar şi calitatea controalelor efectuate de fiscaliştii rezineni. În rezultat, ministrul M. Pop i-a răspuns preşedintelui V. Ciorici că „în urma verificării bilanţului pământului şi corectitudinii calculării impozitelor...s-a stabilit că pe perioada anilor 2001-2004 a fost calculat mai mult impozit funciar de pe suprafeţele cu destinaţie agricolă, decât există suprafeţe reale şi prejudicii bugetului local nu au fost aduse”, concretizând, că la 31.12.2003 GŢ”Gârlea Andrei P.” avea o supraplată la primăria Păpăuţi în mărime de 16426,01 lei. Fiscul nu a stabilit datorii deosebite ale GŢ”Gârlea Andrei P.” nici pentru anii următori.

 

Până ajungi la preşedintele Voronin te mănâncă procurorii

            Împotriva lui A. Gârlea au mai fost antrenate procuratura, CCCEC, poliţia, şi Inspecţia Muncii. În 2003, într-o noapte, un grup de  poliţişti înarmaţi, cu cagule pe cap, a tăbărât în apartamentul din Chişinău al fiicei lui A. Gârlea, pentru a face percheziţie sub pretextul că locatarii ar vinde droguri. Femeia care iată-iată trebuia să nască, bruscată şi speriată, a rămas mută la pretenţiile oaspeţilor nocturni, dar a observat că aceştea mai mult căutau documente decât cânepa „produsă la Rezina”.

            Peste un timp, nişte poliţişti din Teleneşti, invocând motivul căutării unui tractor furat, au făcut percheziţie la SMT din Cinişeuţi, „având grijă” ca despre aceasta  să afle nu numai cinişeuţenii, dar şi întreg raionul.

Dorind să-şi redobândească averea, ţăranii din Păpăuţi au informat procuratura şi CCCEC despre mai multe isprăvi ale primarului L.Balan, anexând şi „certificatele” de proprietate menţionate. Reacţia a fost inversă: procuratura a înteţit acţiunile de intimidare asupra lui A.Gărlea.  S-a ajuns până la aceea că la 2 februarie curent acesta primeşte sesizarea procurorului O.Vereteno, care-i cere să reorganizeze sau să lichideze, în timp de o lună, GŢ”Gârlea Andrei P”,  ameninţându-l că, în caz contrar, îi va fi intentată o acţiune civilă în judecată.  Lichidarea

sau reorganizarea unei gospodării cu un patrimoniu de circa 20 mln lei (conform preţurilor actuale de piaţă) , care numai în anul curent a investit în producţie peste 6 mln de lei şi doar pentru înregistarrea contractelor cu arendatorii a plătit serviciului cadastral şi notarului peste 150 mii lei necesită, potrivit patronului A. Gârlea, cel puţin jumătate de an şi cheltuieli destul de solide. Gârlea n-a îndeplinit indicaţia procurarurii, considerând-o nelegitimă. Gestul producătorului agricol nu a plăcut celor de mai sus. Imediat s-au făcut resimţite urmările. Banca care îi acorda credite atunci când avea nevoie i-a recomandat „să  se clarifice cu procuratura, apoi să vină după credite”.

 

Numele şefului statului ca paravan pentru nelegiuiri 

Şi asta încă nu-i totul. Ca să vă daţi seama de ceea ce se întâmplă astăzi în Moldova şi cum cei de la putere îşi fac mendrele, vom mai cita o scrisoare adresată procurorului general Valeriu Balaban, la 23 decembrie 2005. Aceasta, de fapt, este o indicaţie dată procurorului general din clădirea Preşedinţiei.  „Stimate dle Procuror General! În audienţa Preşedintelui Republicii Moldova a fost primit cetăţeanul Andrei Gârlea, conducătorul gospodăriei ţărăneşti „Gârlea Andrei P.” din s. Păpăuţi raionul Rezina. În cadrul studierii activităţii întreprinderii s-a constat că aceasta foloseşte samovolnic mai multe terenuri ce aparţin deţinătorilor de cote. În conformitate cu indicaţia Şefului Statului rog să dispuneţi examinarea legalităţii activităţii întreprinderii, fiind soluţionată chestiunea tragerii la răspundere penală pentru samovolnicie. Despre măsurile întreprinse informaţi către 15.01.2006”. Semnează: Ion Morei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate.

Dincolo de tonul ultimativ şi ingerinţa sa în activitatea procuraturii, secretarul CSS operează, după cum am constatat, cu falsuri, acoperindu-le cu numele şefului statului. Gârlea ne-a spus că nu a fost primit în audienţă la şeful statului, deşi a făcut mai multe demersuri în acest sens, insistând să-l informeze despre fărădelegile care au loc în raionul Rezina. Din scrisoarea respectivă se vede clar că alţii au ajuns înaintea lui la şeful statului. Evident, cei cu interese. Punerea organelor de drept şi de control pe urmele lui Gârlea nu este altceva, decât o metodă de  a-l reduce la tăcere. Faptul că în acest joc s-a inclus şeful Consiliului Suprem de Securitate ne face să credem că miza este, poate, mult mai solidă decât ne închipuim...

 

Ambiţiile mai presus de bunul simţ şi interesele raionului

            În procesul investigaţiei am încercat să aflăm care ar fi motivele unei atare atitudini a autorităţilor faţă de gospodăria condusă de Gârlea şi cum apreciază lumea acţiunile celor implicaţi în această confruntare. Gârlea consideră că războiul împotriva sa s-a declanşat după electorala 2003, în care dânsul a participat ca lider al organizaţiei raionale a Blocului „Alianţa Moldova Noastră”, făcând o concurenţă dură Partidului Comuniştilor. Mai apoi, în calitate de consilier, nu a ezitat nici o dată să le spună verde-n ochi celor de la guvernare ce crede despre activitatea lor. Victor Negruţă, preşedintele APA”AsProAgro” Orhei este de părerea că în situaţia în care sectorul agrar duce o lipsă acută de lideri, Gârlea ar trebuie ajutat şi stimulat, întrucât s-a angajat să lucreze trei mii hecatre de pământ, să hrănească câteva sute de ţărani. „Asociaţia îi acordă asistenţă într-un şir de dosare şi mă mir că el mai rezistă. Altul în locul lui demult lichida gospodăria”, a mai adăugat Negruţă. Alexandru Slusari, vicepreşedintele uniunii „Uniagroprotect” a fost mai laconic: „Gârlea este unul din cei mai activi lideri agricoli din cei pe care-i cunosc”. În opinia lui Nicolae Olaru, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Economie şi Împrumut, GŢ”Gârlea Andrei P.” poate servi drept model de aplicare a tehnologiilor agricole avansate. „Nu cunosc alt lider care să fi investit atâta bănărit, muncă şi nervi în agricultură, a spus Olaru, adăugând că „asemenea oameni ar putea scoate agricultura din criză, dacă ar fi susţinuţi”. Şi vicepreşedintele raionului Rezina, Petru Vârlan, şeful direcţiei raionale Agricultură  şi Industria Alimentară a apreciat pozitiv activitatea GŢ”Gârlea Andrei P.”. Liderul unei gospodării agricole, vecine cu GŢ”Gârlea Andrei P” a remarcat că proprietarul Gărlea a devenit prea puternic şi indpendent faţă de autorităţi. Dacă era cu partidul de guvernământ poate situaţia era alta, dar el a mers cu opoziţia. De aici şi i se trag toate problemele, a spus dumnealui, rugându-ne să nu-l nominalizăm că nu vrea să aibă problemele lui Gârlea.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii