Corupție

Rapt de milioane în stil comunist

http://ntv.md/

La solicitarea Procuraturii Generale, Parlamentul Republicii Moldova operează, la 28 noiembrie 2002, modificări la Legea bugetului de stat, prin care acordă o sumă suplimentară de 4.480.000 lei la plata indemnizaţiilor unice de concediere din procuratură.

Cunoscând din timp că din noua Lege cu privire la procuratură au fost excluse prevederile ce ţin de acordarea indemnizatiilor unice şi folosindu-se de faptul că aceasta nu fusese încă promulgată de şeful statului, pe motiv că urma să fie expertizată de Consiliul Europei, procurorul general Vasile Rusu acţionează rapid pentru a-şi realiza interesele meschine. El redirecţionează suma de 4,5 milioane lei pentru a achita indemnizaţiile procurorilor care au ieşit la pensie până la 14 martie 2003, când a fost adoptată noua Lege despre procuratură, dar care au rămas să lucreze “pe baricade”. Potrivit legislaţiei vechi, procurorii care se pensionau la vârsta de 50 de ani aveau dreptul să ia o indemnizaţie unică de concediere echivalentă cu salariul mediu pentru fiecare an lucrat în procuratură.

Pensionaţi pe jumătate
După tertipul acesta, mulţi procurori care s-au pensionat în 2002 au ridicat indemnizaţii de 40.000-50.000 lei. Atenţie! Nici unul dintre aceştia, însă, nu a fost concediat din procuratură, deşi art. 26 din Legea cu privire la statutul Judecătorului prevede că “judecătorului demisionat sau pensionat i se plăteşte o indemnizaţie unică de concediere egală cu produsul înmulţit cu salariul mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţie de judecător, dar nu mai puţin de şase salarii medii lunare”. Am citat acest articol pentru că este valabil şi pentru procurori, deoarece în Legea procuraturii nr.992, care a fost abrogată, este stipulat că aceştia beneficiază de aceleaşi facilităţi şi înlesniri, ca şi judecătorii. În felul acesta, procurorul general transformă instituţia pe care o conduce într-o fabrică de pensionare a nomenclaturii comuniste la vârsta de 50 de ani, în semn de mulţumire pentru munca depusă în numele partidului. Reamintim că suma respectivă a fost cerută de procurorul general anume pentru achitarea indemnizaţiilor celor peste 60 de procurori pensionari, eliberaţi din funcţii după numirea sa, mulţi dintre ei având un singur serviciu în carnetul de muncă. Dintre aceştia, doar câţiva au primit ceea ce li se cuvenea pe drept. Restul umblă şi astăzi prin instanţe pentru a-şi apăra drepturile şi a obţine recalcularea pensiei, precum şi indemnizaţia, aşa cum prevede legislaţia. În schimb, Rusu şi toti cei aduşi pentru a fi pensionaţi au ridicat, contrar legislaţiei, indemnizaţii de aproape 50.000 lei, dar continuă să lucreze “pe baricadele” procuraturii.

Absolvenţi cu pile la Parlament şi Preşedinţie
Dar aceste încălcări admise de procurorul general nu sunt ultimile. Recent, Rusu l-a angajat în funcţia de procuror, în cadrul PG, pe Anatol Filincov, care a venit pe aceleaşi baricade doar pentru a-şi face o pensie. Dar nu asta-i încălcarea. Articolul 19 din Legea cu privire la procuratură prevede, pe lângă criteriile ce trebuie să le întrunească o persoană care pretinde funcţia de procuror, necesitatea de a fi atestat şi de a cunoaşte limba de stat. Filincov, însă, nu a fost atestat, şi nici nu vorbeşte limba română. Faptul că, în momentul angajării, mai avea câteva luni până la împlinirea vârstei onorabile de 50 de ani, spune totul. În cazul în care îşi continua cariera în avocatură, unde a lucrat până a sosi în procuratură, el trebuia să se pensioneze la vârsta de 65 ani. Angajarea lui Filincov, ca şi cea a lui Alexandru Bogos, care toată viaţa a fost avocat, a lui Simion Alexeenco, fost secretar de partid, şi a altora, doar pentru a li se asigura o pensie, s-a făcut în pofida faptului că sute de tineri absolvenţi ai facultăţilor de drept din republică aşteaptă rândul, ani în şir, pentru a fi angajaţi în procuratură. De asemenea, la această instituţie, în ultimii ani se încalcă foarte des şi principiul de angajare în baza mediei notelor din diplomă şi a rezultatelor testării. Surse avizate din procuratură au declarat că la numirea cadrelor se acordă prioritate celor promovate de persoane din conducerea republicii. Deşi dreptul de a angaja în procuratură îl are doar procurorul general, fiecare candidatură este examinată mai întâi la Preşedinţie şi Parlament, după care este sau nu acceptată. Întru confirmarea celor spuse, vom dezvălui doar două cazuri, povestite de surse demne de încredere din procuratură.
Recent, la indicaţia directă a preşedintelui fracţiunii parlamentare a comuniştilor, Victor Stepaniuc, un tânăr absolvent al Facultăţii de Drept, care era înscris pe listă pe locul 173, a fost promovat în calitate de stagiar la Procuratura Transporturilor. Aceasta în pofida faptului că el avea media notelor în diplomă de 7,6, iar mulţi dintre cei 172 de tineri care se aflau pe listă înaintea sa aveau o medie mult mai mare. La cererea unor membri ai Partidului Comuniştilor, un alt tânăr a fost angajat, recent, la Procuratura sectorului Râşcani.
Acum o lună, i-am solicitat procurorului general un răspuns la problemele abordate în acest material. Deşi, după cum ne-a comunicat ofiţerul de presă al PG, Maria Vieru, întrebările noastre i-au fost puse procurorului general pe masă, până în prezent nu am primit nici un răspuns la ele.

Curtea de Conturi nu a găsit încălcări la PG
Investigaţia asupra abuzurilor admise de procurorul general am început-o imediat după modificarea regulamentului amintit. Între timp, am aflat că şi Curtea de Conturi urmează să desfăşoare un control privind modul de gestionare a banilor publici la Procuratura Generală. Acest lucru ne-a făcut să aşteptăm, în speranţa că instituţia importantă va scoate la iveală mai multe maşinaţii cu banii publici, care se fac la Procuratura Generală.
Spre surprinderea noastră, Curtea de Conturi a dezamăgit. Reprezentanţii acestei instituţii au spus că întregul control nu a depistat nereguli financiare în activitatea Procuraturii Generale.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii