Corupție

Tarlev a vândut pâinea din ţară

Criza pâinii -  o invenţie a guvernanţilor 

 

Pentru că în toată ziua autorităţile se dau în spectacol tot încercând să rezolve criza pâinii, am încercat să vedem dacă există cu adevărat o criză a pâinii şi dacă este cu adevărat o consecinţă a calamităţilor naturale sau este provocată de guvernanţi. Informaţiile pe care le-am obţinut din diferite surse sunt de-a dreptul controversate. Din august până în decembrie 2002 Moldova a exportat o cantitate între de 250 şi 300 mii tone de grâu alimentar. De remarcat că în diferite instituţii abilitate cifra privind exportul de grâu este diferită. În anul curent, potrivit Inspectoratului Produselor Cerealiere, a fost exportată o cantitate de circa 15 mii tone de grâu. Dacă facem un simplu calcul matematic, obţinem că din roada record de 1 mil. 200 mii atestată anul trecut s-a exportat o cantitate de aproximativ 300 mii tone. Consumul anul de grâu în republică este de 400 mii tone. Atunci, unde este restul grâului – peste  500 mii de tone?  Exact necesarul care-i trebuie republicii pentru consum anual. O eventuală criză a pâinii, potrivit specialiştilor în domeniu, a putut fi prevenită, pentru că încă din toamnă Guvernul a fost avertizat că cea mai mare parte din semănăturile de grâu au fost compromise de geruri şi că anul agricol nu va fi favorabil culturilor cerealiere. „Numai într-o ţară cu o guvernare proastă se poate ajunge la o criză, după un an agricol în care s-au obţinut recolte record de grâu”, spun specialiştii. Deci, toată învălmăşeala în jurul pâinii nu este decât o provocare specială făcută de guvernanţi. De ce? Pentru ca să justifice creşterea preţurilor şi să favorizeze anumiţi agenţi economici cu „crâşă” în structurile puterii în obţinerea unor venituri fabuloase. Dar cum se întâmplă de obicei, în toate situaţiile de criză, se găsesc oameni care profită pentru a se îmbogăţi. La noi acest lucru se face cu concursul guvernanţilor. Altfel cum am explica faptul că de la începutul anului şi până în iulie curent anumiţi agenţi economici au exportat masiv grâul alimentar şi cel furajer.

 

Guvernul spune că nu s-a exportat grâu

 

La Inspectoratul Produselor Cerealiere din cadrul Ministerului Agriculturii, instituţia care, potrivit statutului său, trebuie să certifice toate produsele cerealiere care intră şi ies din ţară, am aflat că de la 15 februarie curent din Moldova nu s-a mai exportat grâu. La cererea Inspectoratului Produselor Cerealiere, Ministerul Agriculturii a blocat exportul de grâu, deşi oficial nu a fost luată vreo decizie. Şeful Direcţiei pentru agricultură a Cancelariei de Stat,  Anatol Spivacenco,  ne-a spus că anul acesta nu s-a exportat grâu, pentru că „şi aşa ne confruntăm cu o criză a pâinii”. Aceasta este partea oficială, realitatea însă este cu totul alta. La Serviciul de Politici Comerciale din cadrul Ministerului Agriculturii din România, dna Vasilescu ne-a comunicat că în opt luni ale anului curent din Republica Moldova s-a importat o cantitate de 26.663 tone de grâu. Am ţinut să precizăm dacă România a importat grâu din R.Moldova în lunile iunie, iulie şi august, când la Chişinău criza pâinii era în toi. Răspunsul a fost afirmativ. Să nu fi ştiut primul-ministru Vasile Tarlev că grâul se scoate din ţară?  Conform unor documente pe care le-am obţinut de la o vamă, din ianuarie până în iulie s-au exportat cantităţi masive de grâu către firme din România. Şi nu de oricine, ci de Gospodăria Ţărănească „Tarlev Petru” din Başcalia, Basarabeasca, condusă de vărul primului ministru. În timp ce ambasadorii, la cererea premierului, cerşeau ajutoare în grâu de la înaltele curţi, vărul său, Petru Tarlev, exporta zilnic sute de tone de grâu alimentar. Este semnificativ faptul că o gospodărie ţărănească numai în jumătate de an a avut afaceri, pe care noi am reuşit să le identificăm, în valoare de 1 milion 200 mii dolari. Aceasta numai de la export-importul de grâu, făinii de grâu şi seminţe de floarea soarelui. Nu am avea nimic cu acest agent economic, dacă ar activa în condiţii egale cu ceilalţi. Cunoaştem însă cazuri când mulţi agenţi economici, după ce au investit sume considerabile în afaceri cu grâu şi floarea soarelui, au falimentat din cauză că la vamă nu li s-a permis să exporte grâu şi floarea soarelui, cu toate că oficial nu au existat interdicţii în acest sens.

 

Nu am putut verifica toată cantitatea de grâu scoasă din ţară de fratele premierului, pentru că la Departamentul Vamal ni s-a răspuns oficial că informaţiile despre tranzacţiile agenţilor economici sunt confidenţiale. Normal. Nimeni nu-l poate verifica. Organele de control nu se ating de cineva dacă nu au indicaţii. Conform documentelor de care dispunem, Petru Tarlev a importat din ianuarie până în iunie grâu de la agenţi economici din Rusia, între care „MEER”, „Tiumazinschii elevator” şi  „RS-Zernosemena” şi a exportat, în aceeaşi perioadă, grâu către Terra Group şi Impex SRL din România. Este interesant faptul că grâul importat din Rusia era de categorie inferioară, iar cel exportat către România – de calitate superioară. Vă propunem doar câteva cifre interesante din documentele de care dispunem. De exemplu, la 11 aprilie 2003 Gospodăria ţărănească Tarlev Petru importă de la  „RS Zernosemena” din Rusia 134 tone de grâu alimentar clasa IV la preţul de 11 mii de dolari, iar la 17 aprilie exportă către Terra Group 132 tone de grâu alimentar la preţul de 20 mii de dolari.  La 9 iunie importă de la DP Tiumazinschii elevator pentru DOO Sranagrogaz 130 tone cu 10 mii de dolari, iar la 18 iunie exportă către  Terra Group 132 de tone la preţul de 20 mii dolari.

 

De la începutul lunii iulie, exact când a început învălmăşeala în jurul crizei pâinii, GŢTP începe să importe de la compania românească Terra Group deja făină de grâu. Paradoxal, agentul economic respectiv a exportat grâu către Terra Group de la care apoi aduce făină. Am încercat să aflăm de la angajaţii SA „Franzeluţa”, cel mai mare producător de pâine, dacă întreprinderea se confruntă într-adevăr cu lipsă de făină pentru producerea pâinii. Ei ne-au spus că în iulie hambarele secţiei de coacere a pâinii erau pline cu făină. Nu s-a simţit lipsă de făină nici la producere a macaroanelor, mai ales că în iulie a fost adusă o cantitate de făină de la o organizaţie internaţională, care, deşi era direcţionată secţiei de macaroane, a mers tot la producerea pâinii, ne-au spus sursele citate. Despre faptul că „Franzeluţa” are rezerve suficiente de făină au declarat în mai multe rânduri reprezentanţii administraţiei „Franzeluţa”. Deci nu exista temei ca SA „Franzeluţa” să se confrunte cu lipsa de făină. La mai multe magazine am aflat că primesc aceeaşi cantitate de pâine, doar că din cauza agiotajului din jurul problemei pâini populaţi cumpără mai mult decât de obicei. Am încercat să verificăm dacă Terra Group din România a importat grâu din Moldova. Deşi s-au arătat amabili să ne ajute, reprezentanţii administraţiei agentului economic respectiv au evitat să ne dea datele promise. Cert este faptul că nimeni dintre cei cu care am discutat nu a negat că în prima jumătate a anului curent compania a importat grâu din Republica Moldova. Este însă interesant un alt fapt. Terra Group nu figurează printre cei  70 de agenţi economici cărora Guvernul României le-a acordat în august curent licenţă pentru importul de grâu, care beneficiază de scutiri de TVA.        

 

Tertipuri de contrabandă 

 

Dacă Ministerul Agriculturii spune că nu s-a exportat grâu, iar ministerul de resort din România afirmă contrariul, lucru confirmat şi de documentele de care dispunem, înseamnă că nu e totul curat în această afacere. Există destule scheme arhicunoscute de pungăşit statul. Nu excludem că GŢTP a făcut şi export fictiv. Se perfectează documentele la vamă precum că grâul a fost exportat, iar statul trebuie să-i restituie agentului respectiv taxa pe valoare adăugată în mărime de 20 procente din costul mărfii. Dacă ţinem cont că agentul economic despre care vorbim a scos din ţară, potrivit documentelor de care dispunem, producţie de peste un milion de dolari, calculaţi şi veţi vedea aproximativ ce sumă i-a fost returnată de către stat. Din banii publici. Dar dacă luăm în calcul faptul că grâul a fost procurat de la ţărani în toamna trecută, la preţ de nimic, iar în primăvară revândut la preţuri bune, suma veniturilor acestui agent economic se ridică considerabil. Mai mulţi producători ne-au comunicat că au fost impuşi de autorităţi să dea grâul în contul impozitelor şi altor datorii către stat, la preţuri mult sub nivelul celui de piaţă. Unii agenţi economici şi acum umblă prin instanţe pentru a-şi scoate banii pentru grâul dat în contul impozitelor. În toamnă sau în iarnă, când grâul va avea preţul aurului, Tarlev va vinde la negru grâul stocat şi va scoate de pe el preţuri înzecite. Un alt tertip folosit de cei care fac contrabandă este că grâul importat, conform documentelor, doar tranzitează teritoriul Moldovei, pentru care, la intrare  în ţară, nu se plătesc taxe. În Moldova, documentele de însoţire a mărfii sunt contrafăcute, după care grâul este exportat ca fiind din Moldova. Pentru aceasta, statul restituie TVA. Această schemă a fost utilizată anul trecut de agenţii economici de la noi care importau mere din Polonia şi le exportau în Federaţia Rusă ca fiind moldoveneşti. A treia variantă ar fi că la vamă este înregistrată numai o parte a mărfii, pentru restul nefiind achitate taxele şi impozitele necesare. Şi această schemă nu este străină organelor vamale, pentru că a fost utilizată de mai multe ori, inclusiv anul trecut, la exportul cartofilor.

 

Că ceva nu e în regulă în toată această istorie ne-o spun şi înregistrările de la vamă. În documentele pe care le-am obţinut este o încurcătură totală. În unele zile sunt înregistrate încărcături cu dată din urmă. Adică, după trecerea încărcăturilor prin vamă la data de  20, 23, urmează cele de la 15, 18, etc. Nu ştim cum de calculatoarele din vămi pot  să înregistreze mai întâi încărcăturile care trec la data de 23, apoi pe cele care trec la data de 15 a aceleaşi luni.

 

Un reprezentant al Inspectoratului Produse Cerealiere a recunoscut că deşi instituţia dată trebuie să certifice absolut toate cerealele intrate şi ieşite din ţară, în realitate nu e tocmai aşa. Unele încărcături sunt certificate de Departamentul standardizare, altele de SGS. Aşa ca să nu se dea de urmă. Zilele trecute un şef de la vamă ne-a spus, sub acoperirea anonimatului, că în luna mai numai prin vama Basarabeasca ar fi fost scoase 35 mii tone de grâu. 

 

Corupţie în achiziţiile publice 

 

Potrivit unor documente pe care le-am obţinut în cadrul anchetei, în iunie curent, Întreprinderea de Stat „Moldresurse” a încheiat un contract de achiziţionare a grâului

cu SA „Konvers plus” din Moscova, Federaţia Rusă. Suma contractului este de 6 000 000 dolari pentru 50 mii tone de grâu, preţul unei tone fiind de 120 de dolari. Cheltuielile pentru transportarea grâului le suportă, potrivit contractului, cumpărătorul. Este interesant însă alt fapt. Aceeaşi companie rusească a încheiat, tot în luna iunie, alte două contracte cu un agent economic din Moldova – Gospodăria ţărănească „Tarlev Petru”, însă în condiţii mult mai avantajoase pentru ultimul. Potrivit primului contract, Tarlev urma să procure 6 mii tone de grâu contra a 510 mii dolari SUA, preţul unei tone fiind de 85 de dolari/!/. Al doilea contract, în valoare de 1 400 000 dolari, prevede achiziţionarea a 20 mii tone de grâu furajer, la preţul de 70 dolari pentru o tonă. Cu toate că volumul grâului procurat de Tarlev este mult mai mic decât cel contractat de ÎS „Moldresurse”, condiţiile şi preţul sunt mult mai avantajoase în contractele încheiate de el. Explicaţia ne-au oferit-o experţii Transparency Internaţional, reprezentanţa din Moldova. Efim Obreja ne-a explicat că anume aici este corupţia în achiziţii publice. Agentul economic este interesat să obţină condiţii cât mai avantajoase la cumpărarea producţiei, pe când reprezentantul statului nu este interesat de aceasta, deoarece nu dă banii din buzunarul său. Să nu fi ştiut Premierul Tarlev  cu ce preţ a luat grâul vărul său şi cu ce preţ a încheiat contractul „Moldresurse”, care este o structură creată de Guvern?  Potrivit experţilor TI, în asemenea cazuri, diferenţa de 35-50 dolari la o tonă este împărţită între cumpărător şi furnizor. Când este vorba de mii de tone, dividendele obţinute ilegal sunt foarte mari. Nu este exclus că în spatele celor care au negociat contractul din partea Guvernului stă cineva suspus. În procesul investigaţiei am obţinut doar câteva documente, însă nu excludem că numărul contractelor de acest fel este mai mare. Cine va putea scoate la suprafaţă nelegiuirile admise sub protecţia conducerii? Organele de drept, din câte ştim, nu se apucă de vreun caz dacă nu au indicaţie de sus.  

 

La ÎS „Moldresurse”, Leon Boloban ne-a spus la început că toate relaţiile cu presa ţin de directorul general Andrei Diaconu, care „este plecat într-o deplasare şi va veni săptămâna viitoare”. Boloban ne-a mai spus că nu prea există contracte încheiate pentru achiziţia grâului, pentru că până acum „Moldresurse” s-a ocupat de motorină. „Cu Moscova, nu există contracte, deoarece preţul propus nu este convenabil şi sunt prea mulţi intermediari. Preferăm să încheiem contracte cu regiunile din Rusia, să luăm grâul direct de la producător”, a precizat responsabilul de la „Moldresurse”.  El ne-a mai spus că Guvernul nu alocă direct bani pentru achiziţii, acestea făcându-se din credite luate de la Banca Socială. Ultima însă e cu capital de stat. 

 

O dovadă în plus că în Moldova nu există o criză a grâului şi că guvernanţii au provocat intenţionat învălmăşeala în jurul acesteia, pentru a favoriza anumiţi agenţi economici, este şi faptul că ÎS „Moldresurse” nu are până în prezent contracte serioase privind achiziţiile de grâu şi făină. În acelaşi timp, statele europene au contractat de mult grâul din Kazahstan, pe când încă nu era treierat. Conducerea ţării însă tot cerşeşte grâu de la donatorii externi. Această ipoteză capătă configuraţie dacă analizăm ultimele acţiuni ale Guvernului pentru aplanarea crizei pâinii.

Statele vecine au luat măsuri pentru protejarea pieţei interne. De exemplu, România a interzis, începând cu 2 august curent, exportul de grâu până la 1 iulie 2004, iar pentru a se asigura producţia de grâu necesară  consumului intern a decis ca importul de grâu să fie scutit de plata taxelor vamale până la 31 decembrie 2003. La noi, Guvernul a luat o decizie de a scuti de TVA importurile de grâu până la 15 octombrie, însă nu a interzis exportul de grâu. Nu este exclus că va fi exportat şi grâul adus sub formă de ajutor umanitar.

Şi apoi regulamentul pe care l-a elaborat Ministerul Agriculturii este destul de ambiguu. Au fost stabilite nişte reguli pentru importatorii de grâu, care, de fapt, nu se respectă. Cu toate că la MAA ni s-a spus că orice agent economic care are încheiat contract cu un furnizor de grâu poate importa grâu, surse avizate ne-au comunicat că ar exista o hotărâre de guvern în care sunt menţionaţi doar câţiva agenţi economici care vor fi scutiţi de taxe la importul de grâu. Unii dintre agenţii economici care au adus grâu în ţară, de la momentul intrării în vigoare a hotărârii Guvernului, deja s-au confruntat cu probleme la vamă şi au fost nevoiţi să achite taxa pe valoare adăugată, fără a beneficia de facilităţi.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii