Discriminare

Discriminaţi pentru religie

Foto: semneletimpului.ro

Nerespectarea drepturilor religioase rămâne o problemă în R. Moldova. Reprezentanţii cultelor se confruntă şi astăzi cu zeci de cazuri de discriminare. Oamenii se plâng că sunt izgoniţi din sate, insultaţi public şi chiar agresaţi.  Deşi recunosc că relaţia cu autorităţile centrale s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii trei ani, la nivel local cultele mai întâmpină dificultăţi.

Realitatea bate legea

Legea privind libertatea de conştiinţă, de gândire şi de religie stabileşte clar: Toate cultele religioase înregistrate în R. Moldova sunt egale în drepturi în faţa legii şi a autorităţilor publice. Cu toate acestea sunt câteva exemple elocvente care demonstrează că statul oferă o atenţie mai mare unui cult dintre cele 33 înregistrate oficial în ţara noastră. Astfel, doar mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, ÎPS Vladimir, beneficiază de paşaport diplomatic  şi de maşină de serviciu cu numere de înmatriculare guvernamentale. Acum doi ani, Guvernul a luat decizia de a retrage numerele de înmatriculare speciale acordate mai multor instituţii, inclusiv Mitropoliei Moldovei, dar mitropolitul s-a opus şi Executivul s-a văzut nevoit să cedeze.

Nu este pentru prima dată când autorităţile îşi schimbă deciziile ca urmare a dezacordului exprimat de reprezentanţii Mitropoliei Moldovei. În 2009, primăria mun. Chişinău a  interzis desfăşurarea în Piaţa Marii Adunări Naţionale a unei acţiuni organizată de Biserica Adventistă din Moldova. Motivul – mai mulţi clerici şi credincioşi de la Mitropolia Moldovei au anunţat că vor împiedica desfăşurarea evenimentului, iar primăria îşi făcea griji că nu va reuşi să asigure ordinea publică.

”Adepţii bisericii ortodoxe ne sugerau atunci să organizăm acţiunea la marginea oraşului, pentru că în oraş nu avem loc. Până la urmă am organizat evenimentul la sediul nostru”, susţine Preşedintele Uniunii de Conferinţe a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, Andrei Moldovanu. Acesta afirmă că deşi juridic nu se consideră discriminaţi, atunci când trebuie să organizeze vreun eveniment, primarul de cele mai multe ori îi trimite la preotul ortodox din sat să ceară permisiunea lui.

Ameninţaţi şi alungaţi

Relaţiile dintre reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi cei ai altor culte sunt de cele mai multe ori tensionate.  Membrii cultelor minoritare se plâng de intoleranţă din partea creştin-ortodocşilor.  Cele mai multe probleme le semnalează Martorii lui Iehova. Lidia Surdu şi Eugenia Ungureanu  erau cât pe ce să fie bătute cu un ciocan de un bărbat beat din satul Cenac, r. Cimişlia, pe motiv că sunt Martore ale lui Iehova. Incidentul a avut loc pe 8 aprilie, curent. Femeile veniseră în sat ca să propovăduiască religia lor, iar bărbatul  le-a luat pe fugă în timp ce ele discutau cu o femeie. ”El era în ograda femeii. Făcea nişte lucrări. A venit mai întâi prietenos şi ne-a invitat să bem câte un pahar de vin, dar după ce am refuzat, s-a întors în curte şi în scurt timp l-am văzut venind în fugă spre noi cu un ciocan ridicat deasupra capului. Ţipa la noi, numindu-ne cu tot felul de cuvinte jignitoare. Speriate, am fugit, dar el ne-a urmărit. Cu greu am reuşit să scăpăm de el”, povestesc femeile. Ele au depus o plângere la poliţie, iar peste o lună au fost anunţate că agresorul a fost pedepsit.

Supăraţi pe preoţii MM

Cu o săptămână mai devreme, alţi doi membri ai cultului Martorii lui Iehova, Valeriu Gheorghiţă şi Roman Musteaţă, au fost trataţi la fel în satul Şipca, r. Şoldăneşti de către preotul ortodox din localitate. Părintele le-a cerut să părăsească de urgenţă localitatea,  ameninţând să strângă oamenii din sat şi să-i pună să-i bată.  

Contactat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, părintele Vasile din Şipca confirmă că a avut un conflict cu martorii lui Iehova, dar susţine că nu i-a ameninţat cu răfuială fizică, ci doar le-a cerut să părăsească de urgenţă satul. ”Ei nu aveau dreptul să vină la noi în sat. Ca să poată propovădui ei trebuie să aibă acordul primăriei. La noi în sat nu este nicio sectă. Toţi locuitorii sunt creştin-ortodocşi aşa că nu avem nevoie de dânşii”, ne-a răspuns preotul. Potrivit juristului Organizaţiei religioase a Martorilor lui Iehova din R. Moldova, Victor Dornicenco, anual au loc câte  40 de cazuri similare de abuz împotriva adepţilor cultului. 

Şi reprezentanţii altor culte religioase se plâng de atitudinea negativă a preoţilor de la Mitropolia Moldovei (MM).  Astfel, părintele Ioan Cosoi, secretar al Mitropoliei Basarabiei (MB), susţine că preoţii de la MM nu le permit de Blajini să intre în cimitire şi să slujească. Pastorul Bisericii Baptiste ”Buna Vestire”, Vasile Filat, susţine că cele mai multe probleme le creează tot preoţii ortodocşi de la MM. ”Cele mai multe conflicte pe care le avem sunt alimentate de preotul ortodox din localitate. În special, în satele în care preotul se bucură de mai multă autoritate decât primarul”, afirmă Filat.

Secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaş, explică natura conflictelor între preoţii  MM şi reprezentanţii altor culte.  ”R. Moldova este un stat preponderent creştin-ortodox. Ei însă sunt venetici. Preotul dintr-o localitate nu vorbeşte doar în numele său. El este megafonul prin care se exprimă opinia întregii comunităţi. Dacă un preot este împotriva construcţiei unui lăcaş de cult al unei alte confesiuni acest lucru este firesc. Cât priveşte acuzaţiile de agresiune fizică din partea preoţilor noştri, astea sunt basme”, afirmă Cheibaş, precizând că MM are relaţii bune de colaborare cu Biserica romano-catolică.

Deşi confirmă că există dosare deschise pe cazuri de conflicte interconfesionale, nici Ministerul de Interne, nici Procuratura Generală nu duce evidenţa acestora.

Pământ, dar nu pentru toţi

Repartizarea loturilor pentru construcţia lăcaşelor de rugăciuni este un alt motiv de discriminare enumerat de unele culte. ”Nu am primit niciodată loturi de pământ gratuite de la primărie. Am solicitat de câteva ori, dar am fost refuzaţi”, susţine Preşedintele Uniunii de Conferinţe a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea.  Secretarul MB, Ioan Cosoi, afirmă că nici ei nu au beneficiat de terenuri gratuite pentru a construi biserici. ”Când am ajuns să fim înregistraţi şi să primim terenuri, a apărut legea cu privire la repartizarea terenurilor prin licitaţie”, ne-a spus preotul.

Chiar dacă au beneficiat de loturi gratuite, Martorilor lui Iehova afirmă că întâmpină probleme grave la obţinerea autorizaţiei de construcţie şi a certificatelor de urbanism. ”În satul Mereni din r. Anenii Noi, primarul refuză şi astăzi să ne elibereze autorizaţie de construcţie chiar dacă există o decizie judecătorească irevocabilă încă din 2009, prin care este obligat să facă acest lucru. Şi în Chişinău avem probleme cu construcţia Sălii Regatului de pe str. Albişoara. Primăria a suspendat lucrările de construcţie pe motivul dezacordului vecinilor”, susţine vicepreşedintele Organizaţiei religioase Martorii lui Iehova din R. Moldova, Alexandru Buciuşcanu.

Primarul satului Mereni, Eugen Ţalcuţan, afirmă că se află în imposibilitate de a executa decizia judecătorească şi asta pentru că legea prevede că primarul este obligat să îndeplinească deciziile consiliului local, iar consiliul a hotărât să nu elibereze autorizaţie de construcţie iehoviştilor.  ”Nu văd nicio problemă ca Martorii lui Iehova să primească această autorizaţie şi chiar sunt dispus să o eliberez, dar ştiu că decizia mea va fi contestată în judecată de consiliul local şi astfel nu vom rezolva problema”, ne-a declarat primarul. Acesta susţine că poziţia consilierilor este influenţată de preotul ortodox din sat şi de susţinătorii acestuia.

Spre deosebire de reprezentanţii altor culte, secretarul Mitropoliei Moldovei afirmă că nu are ce le reproşa autorităţilor în ceea ce ţine de acordarea de loturi pentru construcţia bisericilor.  ”Am primit în folosinţă loturi aproape de fiecare dată când am solicitat. De când s-a decis acordarea terenurilor doar prin licitaţii pot să vă spun că avem obiecţii faţă de regulamentul de organizare a acestor licitaţii”, spune Cheibaş. El recunoaşte că MM a găsit mereu susţinere din partea autorităţilor atunci când era nevoie de ajutor financiar pentru procurarea unei cruci, reparaţia unei biserici. ”Explicaţia e simplă. Cei mai mulţi dintre ei sunt de aceeaşi credinţă cu noi”, explică secretarul MM.

Nu pot împărţi bisericile

Pentru Mitropolia Basarabiei, cea mai mare problemă de încălcare a drepturilor ţine de recuperarea bisericilor care aparţin comunităţilor ce îşi doresc să facă parte din Mitropolia Basarabiei.  ”Printr-o hotărâre de Guvern din 2001, 600 de biserici au fost trecute în Registrul monumentelor de stat şi date Mitropoliei Moldovei pe termen nelimitat. Aceste biserici aparţin comunităţilor în care există pentru că au fost construite de aceste comunităţi. Am făcut mai multe apeluri la Guvern pentru ca fiecare comunitate să încheie separat contract cu Ministerul Justiţiei şi să decidă de sine stătător din ce Mitropolie să facă parte. Dar solicitările noastre au rămas fără răspuns. La un moment dat, în 2010, Ministerul Culturii se arătase dispus să încheie cu noi un contract de împăcare, dar în ultimul moment s-au răzgândit, probabil de frică să nu-şi facă probleme cu cei de la Mitropolia Moldovei”, menţionează secretarul MB.

O altă problemă amintită de el ţine de înregistrarea la Cadastru a bisericilor. Potrivit lui Ioan Cosoi, pe timpul guvernării comuniste, a existat un ordin ca toate bisericile să fie înregistrate la Cadastru. Atunci, multe biserici ale MB au fost înregistrate cu alte nume în proprietate MM. ”Avem multe procese de judecată din această cauză. Dar din păcate, privilegiul de care s-a bucurat mai înainte Mitropolia Moldovei, este păstrat şi în ziua de astăzi”, spune reprezentantul MB.

Concediată pentru că purta voal

O altă problemă cu care se confruntă cele mai multe dintre culte ţine de intoleranţa din partea societăţii. Adventiştii, baptiştii, iehoviştii, musulmanii se plâng că sunt numiţi sectanţi şi chiar slujitori ai lui Satan. ”Profesoara de religie de la şcoală şi-a permis să le spună colegilor fiului meu că el e din altă religie şi se va duce în Iad”, spune Vasile Filat, pastorul Bisericii baptiste ”Buna Vestire”.

Andrei Gârleanu afirmă că a avut multe probleme din cauză că este adventist şi nu putea merge sâmbăta la ore, la facultate. ”Pentru noi ziua de sâmbătă este zi de odihnă. Am fost un student foarte bun, dar am avut multe restanţe din cauză că nu mă puteam duce la examenele care aveau loc sâmbătă. Chiar şi la examenele de stat nu m-am dus. Restanţele tot sâmbătă trebuia să le dau. Norocul meu e că am reuşit să mă înţeleg cu decanatul, iar acolo unde nu a fost posibil, am găsit înţelegere la rectorat”, spune Andrei.

Natalia Marian a fost concediată de la locul de muncă pentru că este musulmană şi poartă voal. ”Lucram la o grădiniţă privată din Chişinău. Fusesem angajată în calitate de profesoară de pictură. Sigur, nu mi s-a spus că sunt concediată din cauză că purtam voal, dar probabil au existat nemulţumiri din partea unor părinţi şi administraţia grădiniţei căutat un alt pretext ca să mă dea afară. Adevăratul motiv însă îl ştiu de la colegele mele de serviciu”, spune Natalia.Directoarea grădiniţei a refuzat să comenteze cazul.

Talgat Maşaev este şi el musulman şi susţine că deseori a auzit injurii la adresa sa. ”Suntem numiţi terorişti”, spune el. Cu trei ani în urmă, Maşaev a câştigat un dosar la CEDO împotriva R. Moldova. Acesta s-a adresat Curţii de la Strasbourg după ce fusese amendat pentru că se ruga alături de alţi musulmani la sediul Asociaţiei Obşteşti pe care o conduce. Poliţiştii i-au aplicat amenda  pentru oficierea ritualurilor religioase islamice fără ca să fi înregistrat un cult islamic.

Bărbatul afirmă că de  12 ani încearcă să înregistreze Cultul islamic în R. Moldova, dar de fiecare dată Ministerul Justiţiei respinge solicitarea.

Contactă de CIJ, Cristina Paladi, specialist în cadrul Direcţiei organizaţii necomerciale de la Ministerul Justiţiei, ne-a declarat că Maşaev nu îşi poate înregistra cultul pentru că are carenţe în acte. Secretarul MM consideră însă procedura de înregistrare a cultelor prea simplă. ”Noua Lege a cultelor permite înregistrarea fără impedimente a altor culte religioase netradiţionale pentru R. Moldova. Noi calificăm acest lucru drept o încălcare a drepturilor noastre religioase”,susţine Cheibaş.

Obligaţi să studieze religia

Reprezentanţii celor mai multe culte văd o încălcare a drepturilor şi libertăţilor religioase  şi în obligativitatea cursului de religie, predat în şcoli. ”Nu avem nimic împotriva acestui curs, cu singura obiecţie ca elevii care nu vor să îl frecventeze să nu fie obligaţi să o facă”, spune vicepreşedintele Organizaţiei religioase Martorii lui Iehova din R. Moldova, Alexandru Buciuşcanu.

Pastorul Bisericii Baptiste ”Buna Vestire”, Vasile Filat, semnalează însă că în pofida legii care oferă drepturi egale tuturor cultelor, în unele localităţi sunt create obstacole pentru predarea religiei baptiste. ”În satul Step-Soci din Orhei, primarul se opune studierii  religiei baptiste în şcoală. Iar în Hânceşti, la o şedinţă a directorilor de şcoli, o funcţionară a direcţiei raionale de învăţământ le-a cerut directorilor să facă tot posibilul ca baptiştii să nu aibă acces în şcolile din Hânceşti”, ne-a comunicat Vasile Filat.

Primarul localităţii Step-Soci, Mihai Bacioi, susţine însă că nu se opune studierii religiei baptiste în şcoală, ci a tuturor cultelor. ”Religia îşi are locul său în biserică. Eu nu am nimic cu reprezentanţii niciunui cult. Îi tratez pe toţi în mod legal, dar cred că în şcoală trebuie să se studieze alte obiecte”, a menţionat el.

Favorizaţi sau nu?

Dincolo de toate aceste probleme, reprezentanţii cultelor religioase remarcă o îmbunătăţire a situaţiei lor de la 2009 încoace. Relaţiile cu autorităţile centrale au devenit bune, iar conducerea statului nu mai poate fi acuzată de discriminare a anumitor culte. Aceeaşi observaţie o face şi Aliona Grigoraş, consultant în dreptul la libertatea religiei sau conştiinţei  în cadrul Centrului de Informarea în domeniul Drepturilor Omului. ”Situaţia actuală în domeniul exercitării dreptului la libertatea religiei este una considerabil mai bună decât până în 2009. Totuşi, astăzi discriminarea şi încălcarea drepturilor nu mai are loc deschis, ci ascuns”, crede expertul.

Potrivit Alionei Grigoraş, atunci când biserica majoritară (Mitropolia Moldovei), primeşte gratuit terenuri pentru construcţia locaşurilor de rugăciuni, iar celelalte culte minoritare fie trebuie să aştepte foarte mult timp, fie primesc loturi care nu corespund cerinţelor, acest lucru este o discriminare. Tot discriminare e şi atunci când MM primeşte ajutor pentru construcţia sau reparaţia bisericilor, iar alte culte nu pot beneficia de acest ajutor.

Expertul consideră că favorizarea Mitropoliei Moldovei este menţinută şi în noua redacţie a Legii cu privire la cultele religioase, prin menţiunea cu privire la statutul prioritar istoric al Bisericii Ortodoxe din Moldova. ”Această menţiune permite MM să declare că sunt îndreptăţiţi prin lege să fie favorizaţi. Dacă statul nostru este laic, atunci ar trebui scos din lege acest statut important al BOM. Acest lucru nu se va face   însă prea curând pentru că nimeni nu vrea să îşi asume această responsabilitate”, crede Grigoraş. Expertul afirmă că obligaţia statului este de a promova o politică de incluziune nterconfesională şi o atitudine imparţială faţă de toate cultele.

Avocatul parlamentar Tudor Lazăr este de altă părere. Acesta susţine că nu a observat cazuri de favorizare de către stat a unui anumit cult religios. ”Poate că se acordă o mai mare atenţie Bisericii Ortodoxe din Moldove pentru că este cultul majoritar, dar conform legii statul nu privilegiază nici un cult”, afirmă Lazăr. Avocatul parlamentar susţine că vede o problemă în ceea ce priveşte intoleranţa din societate faţă de anumite culte. ”E nevoie să se lucreze la capitolul educaţiei religioase şi a toleranţei şi aici ar trebui să se implice activ şi administraţia publică locală”, susţine Tudor Lazăr.

Responsabilii de la Ministerul Justiţiei afirmă la rândul lor că nu le-au fost comunicate cazuri de încălcare a drepturilor religioase sau despre existenţa unor dificultăţi la înregistrarea cultelor.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică BNS, în anul 2010, circa 93,3% dintre cetăţenii R. Moldova s-au declarat ortodocşi, iar 1,4% - atei. Alţi aproape 1% se consideră baptişti, 0,4% - adventişti de ziua a şaptea, iar 0,3% - penticostali. Creştinii de rit vechi şi creştinii după Evanghelie au înregistrat o pondere de 0,15%.  Datele BNS mai arata ca 1,1% din populaţie practică alte religii pe teritoriul R. Moldova, decât cele menţionate mai sus.

Investigaţia a fost realizată în cadrul campaniei „Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate", desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii