Mii de copii din Republica Moldova nu au acte de identitate. Ei nu figurează în statistici, nu beneficiază de protecție, asistență medicală și alocații sociale. Fără acte de identitate ei riscă să rămână pentru tot restul vieții la marginea lumii „oficiale”

Ruslan a împlinit de curând 7 ani, dar nu  merge la școală pentru că nu are certificat de naștere. Fratele său, Ianoș, de 4 ani, tot din această cauză nu merge la grădiniță. De o săptămână este bolnav, dar nu a venit niciun lucrător medical să-l vadă. „Cu băiatul cel mic ne descurcăm cum putem, cu leacuri băbești, pentru că n-avem bani de medicamente”, spune Aliona, mama copiilor. „La  policlinică peste tot mi s-a cerut să plătesc, pentru că eu nu am asigurare medicală, iar el – adeverință de naștere. Pentru examenul radiologic am plătit 44 de lei, ca pentru un matur”, povestește dânsa. De când a născut copiii, spune ea, medicul de familie a fost o singură dată la ei acasă, într-o iarnă, când l-a vaccinat pe unul dintre băieți.

La 24 de ani nu știe să scrie

Aliona Cantea are 24 de ani și nu a avut niciodată acte de identitate. Provine dintr-o familie de romi din Chișinău și a fost născută, după cum spune dânsa, „la cort”, adică în șatră. Mama a murit când fata avea avea doar 11 ani. Au crescut-o rudele mamei din Orhei, unde a și rămas să trăiască. Nu a mers la școală, nu știe să scrie și citește cu greu literele rusești doar dacă sunt majuscule. S-a căsătorit acum opt ani, dar, pentru că nu avea buletin de identitate, nu și-au înregistrat căsătoria.

Locuiesc într-o căsută mică, a fratelui Alionei. Nu au televizor sau aparat de radio, pentru că în casă nu este curent electric. Vrea să-și dea băiatul la școală, deși recunoaște că nu are bani pe ce să-i cumpere cele necesare. „La gimnaziu mi s-a spus că dacă n-are adeverință de naștere, nu-l pot primi”. „Dacă nu ai documente, nu știi să scrii o cerere și să citești, nimeni nu te are de om, oriunde te-ai adresa nu te iau în seamă, nu te poti angaja la lucru, nici macăr la spălat podelele sau la măturat străzile”, spune cu tângă Aliona. Ar vrea ca măcar copiii ei să nu-i împărtășească soarta.

La  Asistența Socială din Orhei cazul Alionei Cantea este cunoscut. Elizaveta Iurcu, specialist în protecția copiilor și a familiilor aflate în dificultate, spune că  i-a lămurit pe pași ce trebuie să facă pentru a perfecta actele băieților. „Tatăl are buletin, iar copii au fost născuți la maternitate. Este nevoie să fie recunoscută paternitatea, după care să-i înregistreze la Starea Civilă”, susține Iurcu, precizând că asistenții sociali intervin când nu are cine să facă toate procedurile necesare. „În cazul dat, părinții trebuiau să ne spună dacă maternitatea sau altă structură publică refuză să le dea actele solicitate și atunci interveneam. Ei însă nu au venit nici în legătură cu școala și nici atunci când s-a înbolnăvit cel mic. Din această cauză suferă copii”. Elizaveta Iurcu ne-a  promis să-l ajute pe Ruslan să meargă anul acesta la școală.

În ultimii ani, Direcția asistență socială din Orhei a reușit să identifice mai mulți copii neînregistrați și să le perfecteze actele de identitate. În cazul unei fetițe din satul Peresecina procedura de stabilire a identității copilului a durat 4 ani. S-a mers prin procese de judecată, s-au făcut expertize, chiar și  pentru stabilirea vârstei copilului. Fetița a fost lăsată la bunel de maică-sa, care, plecând în Ucraina, nu a mai dat  de veste. Printr-o înțelegere cu direcția școlii din localitate s-a convenit ca fetița să frecventeze școală chiar dacă nu avea acte.  Alte două cazuri problematice care sunt în proces de examinare  țin de câțiva copii aduși pe căi ilegale din Rusia. Este dificilă colaborarea cu Ambasada Rusiei și cu autoritățile rusești, din care cauză, potrivit Elizavetei Iurcu,  procesul de dobândire a tuturor documentelor necesare decurge  anevoios.

Fără acte din generație în generație 

Avocatul parlamentar al copiilor, Tamara Plâmădeală, susține că în multe familii nu au acte trei generații la rând: bunica, mama și nepoata. Ca să-i facă acte copilului, trebuie mai întâi mama și bunica să-și perfecteze actele. Problema cea mare, potrivit avocatului parlamentar, este sărăcia, neiformarea populației despre drepturi și obligatiuni, iresponsabilitatea și indiferența părinților, dar și a administrației publice locale. Problema e mai agravantă în comunitățile cu populație de etnie romă. În unele sate din raionul Nisporeni în jur de 20 la sută din copii nu au acte de identitate și nici nu merg la școală. În familia Bârsan din satul Vulcănești, raionul Nisporeni, bunica, fiica de 20 de ani și nepoata de câțiva anișori nu aveau acte de identitate. În cazul lor s-a implicat Centrul Național al Romilor, care a reușit să-i ajute Efimiei Bârsan să-și perfecteze actele, însă în cazul fiicei sale lucrurile bat pasul pe loc. „Am ajuns până la faza în care judecătorul a cerut să se facă testul ADN al mamei și fiicei, spune Nicolae Radița, directorul CNR, precizând că aceste teste costau peste 700 de lei (50 de Euro), bani pe care nu-i avea nici Centrul și nici familia respectivă. Testul ADN a fost cerut din cauză că fata Efimiei Bârsan este înregistrată la maternitatea unde a fost născută ca băiat. Acum 20 de ani, Efimia Bârsan a născut gemeni -  o fată și un băiat. Băiatul a murit la scurt timp după naștere, fata a crescut și este leit maica-sa la chip. Cu toate acestea, din cauza erorii admisă de cel care a făcut însemnările în registrul nașterilor, fata acum nu poate să-și perfecteze actele de identitate. Din această cauză și copilul ei nu are acte.    
Directorul Centrului Național al Romilor recunoaște că documentarea printre populația romă este o problemă gravă și fenomenul ia proporții pentru că sunt familii în care niciun membru nu este documentat sau numai tatăl are acte de identitate și de aici apare și problema documentării copiilor. 

Statul și drepturile copilului

În R.Moldova certificatul de naștere se înregistrează în baza actului constatator al nașterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc nașterea, procesul verbal și certificatul prin care se constată sexul și vârsta copilului – în cazul unui copil găsit. Actul medical constatator al nașterii și certificatul medical de naștere se eliberează doar la prezentarea de către mamă a buletinului de identitate. Lipsa acestuia face imposibilă eliberarea certificatului și, implicit, duce la nedocumentarea copilului, lucru recunoscut de autorități și de organele de drept. Aceasta, cu toate că, potivit Convenției pentru Drepturile Copilului, „un copil este înregistrat din momentul nașterii sale și are, din acel moment, dreptul la un nume”.  Această formulare fără echivoc constituie o obligație pentru toate statele, între care și R. Moldova, care au ratificat Convenția și impune respectarea și protejarea acestui drept.

„Nu poate constitui impediment la înregistrarea copilului nou-născut faptul că mama nu are buletin de identitate, nu are surse financiare pentru perfectarea actelor sau alte cauze datorate cadrului legislativ intern al R.Moldova”, susține avocatul copilului Tamara Plămădeală. În asemenea cazuri, în interesul superior al copilului, urmează să fie aplicată direct Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, sarcina înregistrării imediat după naștere a copilului revenind statului prin organele sale. Aceste organe, conform Legii privind actele de stare civilă, sunt oficiile stării civile, iar în comune și sate – primăriile unităților administrative respective. Obstacolele ridicate în calea înregistrării sunt uneori banale  și reprezintă fructul unor lacune birocratice și al necunoașterii legii de către reprezentanții structurilor de stat, susține  juristul Alex  Zubco de la Asociatia Promolex, care a asistat o mamă din satul Varnița, Tighina, ai cărei copii s-au născut în Turcia, având acte turcești, și care, venită în Moldova, s-a chinuit mai mult de un an să le perfecteze actele conform legislației moldovenești. În acest răstimp copii nu au putut frecventa grădinița, nu au beneficat de alocații sociale, iar unul din ei risca să nu poată merge la școală.       

Copil fără acte vândut pe 1 dolar

Consecințele neînregistrării nașterilor pot fi tragice. Acești copii, spune Ion Oboroceanu, directorul Centrului de Drept din Căușeni, pot fi ușor traficați pentru sex sau muncă, ori pentru prelevare de organe și nimeni n-o să știe, n-o să fie căutați, pentru că ei nu sunt nicăieri înregistrați. În Moldova, în ultimii ani au fost atestate mai multe cazuri în care copiii nou-născuți au fost lăsați pe pragul maternităților, găsiți vii sau morți în tomberoane de gunoi. Întrun raion din Nordul Moldovei s-a atestat un caz când mama a venit la maternitate cu buletinul unei alte femei, pe numele căreia a și fost înregistrat copilul. Procurorii care au luat cazul în vizor spun că ar putea fi vorba de o înfiere fictivă. În luna iunie anul curent, cazul Oxanei Elinciuc, în vârstă de 29 de ani, din raionul Briceni, care a încercat să-și vândă copilul de numai 10 zile pentru 12 lei (un dolar), a șocat opinia publică. Elena Toderașcu, din Bălti, a luat copilul din frică pentru viața acestuia și a declarat apoi cazul la Poliție. Micuța, la 10 zile de la naștere, nu avea niciun act și nu era nicăieri înregistrată, pentru că a fost născută ... întrun garaj. Organele de poliție au reținut-o în aceeași zi pe mama copilului. În cazul dat, pruncul a avut norocul să ajungă pe mâinile unor oameni cărora nu le-a fost indiferentă soarta lui, dar ce putea să se întâmple dacă copilul ajungea la rețelele de traficanți sau era dat pentru prelevare de organe? Mamei, după cum am văzut, îi era indiferent cui dă (vinde) copilul.

La Centrul de plasament temporar al minorilor din Chisinău, ca și la alte centre similare din Moldova copii fără acte sunt clienți permanenți. Ei sunt reținuți vagabondând sau cerșind prin oraș și aduși de Poliție. Cei mai mulți nu au acte, nu frecventează școală și nu știu să scrie sau să citească. În stradă învață doar să numere banii.  Anii trecuți, clientele Centrului erau doua surori, de 10 și, respectiv, 14 ani, din suburbia Durlesti a Chișinăului, care erau aduse de Poliție pentru că cerșeau sau vindeau flori în stradă. Fetele nu au mers nici o zi la școală. Fugeau de acasă, pentru că erau bătute de propria mamă și de tatăl vitreg. Mama nu le perfectase actele și nici nu avea remușcări pentru asta, chiar dacă nu o dată a fost atenționată de organele de poliție.

și la Organizația „Salvați Copiii” în fiecare an ajung copii care nu au fost niciodată documentați.  Anul trecut au fost aduși doi frați din orășelul Vatra, suburbie a Chișinăului, de 4 și 5 ani. Mama lor era alcoolică și nu-și bătea capul de ei. Perfectarea actelor a fost anevoiasă. Ulterior copii au fost înfiați și acum au o familie. „De situația creată se face vinovat  în primul rând statul care nu-și exercită obligațiunile de a proteja drepturile și interesele copilului”, consideră Mariana Ianachevici, președintele „Salvați Copii”. „Dacă copilul nu pune votul în urnă, el nu prezintă interes pentru guvernanți și politicieni. Statul trebuie să perfecteze gratuit persoanelor din categoriile vulnerabile actele de naștere ale copiilor și astfel să poată urmări soarta fiecărui copil”, susține dânsa. 

Născuți la domiciliu

Este problematică perfectarea actelor de identitate în cazul nașterilor la domiciliu. Deși legea  prevede că actul de naștere poate fi perfectat și în baza actului constatator al nașterii eliberat de medicul care a asistat la naștere sau de unitatea medicală în raza căreia s-a născut copilul, mai multe familii s-au confruntat cu probleme  de ordin birocratic până au reușit să-și înregistreze copilul. În cazul familiei Fedotov din Chișinău, deși un medic a asistat nașterea la domiciliu, Oficiul stării civile nu vroia să înregistreze copilul pentru că nașterea nu a fost confirmată de o unitate sanitară.   

.. . în regiunea transnistreană 

O situație aparte se atestă în regiunea trasnistreană, controlată de regimul secesionist de la Tiraspol. Atoritățile locale refuză să înregistreze nașterea și să perfecteze actele de identitate copiilor dacă tata sau mama prezintă buletin eliberat de autoritățile din dreapta Nistrului. Un asemenea caz a fost monitorizat de Asociația Promolex.  Potrivit juristului, Alex Zubco, un tânăr tată din Râbnița nu a putut să-i facă certificat de naștere copilului său, pe motiv că nu avea documente eliberate de autoritățile transnistrene. Cazuri de acestea în regiune, spune juristul, sunt destul de multe. Din aceste motive  copii cu acte înregistrate la oficiile stării civile moldovenești nu pot merge la gradiniță si la școală. Ei nu beneficiază de alocații nici din partea autorităților moldovenești și nici de la administrația din regiunea transnistreană. Potrivit unor informații de care dispune Organizația „Salvați Copii”, în regiunea transnistreană ar fi mulți copii nedocumentați. Copii fără acte, potrivit Marianei Ianachevici,  trec ilegal frontiera în Ucraina și merg la cerșit la Odesa. Minorii din această regiune sunt specializați în a trece frontiera, prin popușoaie, prin locuri necontrolate. Ei cunosc orarul patrulelor de grăniceri și se strecoară în  timpul când acestea nu sunt prin zonă. Cu detalii despre situația copiilor din regiunea transnistreană vom reveni întrunul din materialele următoare.

Nu se cunoaște numărul celor „uitați”

Numărul copiilor și chiar al persoanelor mature care nu au putut beneficia de dreptul de a avea o identitate nu se cunoaște de nici o autoritate statală din Republica Moldova. La nivel oficial, această problemă nu există. Și nici în statisticile internaționale nu se menționează că în R.Moldova s-ar încălca dreptul copiilor la identitate. Realitatea însă se dovedește a fi dură.  
Reprezentanți ai Ministerului Protecției Sociale, Familiei și Copilului spun că documentarea populației se face de către Ministerul Dezvoltării Informaționle. Acesta însă are în evidență doar persoanele care au certificat de naștere.  Avocatul copilului susține că în fiecare raion ar fi  între 8 și 50 de copii fără acte. Ion Oboroceanu, directorul Centrului de Drept din Căușeni, ne-a declarat că numai în raionul Căușeni sunt  peste 80 de copii fără acte de identitate, iar în raioanele megieșe Anenii-Noi, ștefan Vodă și Cimișlia – între 50 și 70. Cu eforturile administrației publice locale și ale Centrului de Drept numai în ultimii doi ani în raionul Căușeni au fost documentați 53 de copii. În raionul Cahul la moment sunt 11 copii cărora li se perfectează actele de identitate, ne-a spus Elena Bacalu, specialist principal în protecția drepturilor copilului. Ea admite că numărul acestora ar putea fi mult mai mare, deoarece „sunt depistati copii fără acte doar în satele unde sunt activi asistenții sociali, unde  primarilor le pasă ce se întâmplă în comunele pe care le conduc, însă sunt localități unde administrația locală nu se ostenește să-și bată capul de familiile vulnerabile, de copiii din aceste familii”.  În ultimii doi ani, în raionul Cahul a luat amploare plecarea minorilor pe căi ilegale în străinătate, în special în Italia și Elveția. Deocamdată, organele de poliție și procuratura din localitate n-au reușit să stabilească filiera prin care minorii cahuleni ajung în străinătate și nu pot spune dacă în acest sens operează vreo rețea de traficanți. Elena Bacalu  admite că prin asemenea filiere pot fi scoși din țară cu acte false copii din categoria celor nedocumentați.

Înregistrarea certificatului de naștere a copilului se face la declarația comună sau a unuia dintre părinți la organul de stare civilă și este o obligație a părinților. În cazul în care părinții nu și-au îndeplinit cu rea voință această obligație în termenul prevăzut de lege (3 luni de la nașterea copilului), ei pot fi supuși unei pedepse administrative – amendă de câteva salarii minime. Legea însă nu stabilește organul  care ar supraveghea aceste situații. Potrivit Procuraturii Generale, „în 2006 s-au stabilit multiple cazuri de neînregistrare a copiilor sau înregistrare tardivă a nașterilor, iar numărul copiilor fără acte depășea cifra de 600. În anul 2008 au fost depistați neînregistrați 200 de copii. În scopul redresării acestei situații, organele procuraturii au pornit procese administrative în privința părinților, în obligația cărora este înregistrarea copiilor,  au fost sesizate persoanele cu funcții de răspundere și înaintate cereri  de chemare în judecată privind faptul nașterii copiilor”. Procurorii însă nu au vrut să dea mai multe detalii referitor la cazurile de nedocumentare și  pedepsele aplicate.   

Peste 5 mii de copii neînregistrați 

Numărul nașterilor înregistrate de Ministerul Sănătății și numărul certificatele de naștere înregistrate de MDI diferă esențial de la an la an și de la o instituție la alta. Dacă la nivel național în anii 2005 și 2006 se atesta un număr cu câteva sute de certificate de naștere mai mare decât cel al nașterilor, apoi la nivel local, practic, în fiecare raion numărul de copii născuți vii este cu mult mai mare decât cel al  certificatelor înregistrate. De exemplu, în raionul Florești în anul 2005 s-au născut 882 de copii, dar au fost înregistrate 684 acte de naștere, în anul 2006 s-au născut 963 de copii, acte înregistrate – 720, în 2007 – 963 copii născuți și 719 acte de naștere. Prin urmare, numai în raionul Florești numărul copiilor neînregistrați a fost de 198 în anul 2005, 243 – în anul 2006 și 144 în anul 2007. Situații similare se atestă în raioanele Hâncești, Glodeni, Căușeni, Fălești, Cahul, Telenești.  
În anul 2007 statistica se inversează. MS arată că au fost înregistrate 37973 de nașteri, pe când MDI a înregistrat numai 35029 de certificate, diferența fiind de aproximativ 3 mii de copii neînregistrați. Cei mai mulți copii neînregistrați rămân a fi în raionul Florești -144, Fălești – 127, Cahul -115, Telenești – 114, Cimișlia – 106, Hâncești – 104, Nisporeni și Călărași – câte 78, Strășeni – 77, Sângerei – 75.  Dacă luăm în calcul că anual zeci de copii se nasc la domiciliu și uneori nu încap în statistici, un număr mare de copii sunt aduși din străinătate și li se perfectează acte, apoi numărul real al copiilor neînregistrați numai în ultimii 4-5 ani ar putea fi de peste 5 mii (!). 

Statistici „ajustate” pentru a „soluționa” problema? 

În anul 2008, statisticile celor două ministere, surprinzător, arată  foarte bine. Deja MDI a înregistrat cu 300 de acte de naștere mai mult față de numărul de nașteri atestate de MS. Și asta  după ce, la finele anului 2007, raportoarea Consiliului Europei, Ruth Gaby Vermot-Mongold, a venit în Moldova, pentru că avea semnale că în țările din regiune ar  avea loc cazuri de traficare a copiilor și dispariție a nou-născuților din materinități. Autoritățile moldovenești și ONG-urile au negat în mare parte, cu o singură voce, existența traficului de nou-născuți. Procuratura însă a admis că nou-născuții pot fi traficați pe motiv că nu sunt documentați (!). La scurt timp după vizita parlamentarei europene, MDI și MS s-au convocat într-o ședință comună pentru a discuta problema copiilor nedocumentați. Presei nu i-au fost oferite prea multe informații în acest sens, însă, pentru 2008, după cum am văzut, statisticile au fost ajustate încât să nu mai bată la ochii forurilor europene. Astfel problema nedocumentării copiilor riscă să nu mai fie inclusă în agenda guvernanților. Nu sunt cifre, nu există nici probleme. 

Buletinele pentru nou-născuți – o soluție parțială

Din mai 2009, a fost stabilită o procedură simplificată de înregistrare și documentare gratuită a copiilor nou-născuți chiar la maternitate. Buletinele de identitate pentru prunci sunt eliberate  cu fișa de însoțire, dar fără fotografia, semnătură și datele biometrice ale titularului. Aceasta poate fi o soluție, însă e doar una parțială, pentru că decizia  e  lăsată la discreția mamei, care poate să nu-i facă copilului actul de identitate în maternitate. Natalia P. din raionul Dubăsari a născut în luna mai  anul curent un băiețel la o maternitate din Chișinău. A refuzat să-i facă buletin copilului la maternitate pentru că urma să-și schimbe numele de familie și vroia ca și copilul să fie înscris cu numele respectiv.  Prin urmare, avem aceeași situație cu părinți care, din varii motive, nu le mai fac copiilor acte de identitate și, ulterior, nici o autoritate nu urmărește dacă părinții și-au onorat obligațiunea de a-și înregistra copilul sau nu.

Cornelia Cozonac
Centrul de Investigatii Jurnalistice 
www.investigatii.md

Investigația a fost realizată cu suportul Asociației Daneze a Jurnaliștilor de Investigație   FUJ/SCOOP