Drepturile copilului

MIT// Vaccinul rusesc Sputnik V, mai bun decât vaccinurile occidentale împotriva COVID-19

Mânată de interese geopolitice și o confuntare acerbă cu Occidentul, Rusia a început încă din agusut 2020 o campanie de vaccinare acasă cu vaccinul său Sputnik V, în timp ce, în paralel, a alimentat și mai mult prin propagandă și dezinformare grupurile de antivaxeri din Europa și SUA pentru a destabiliza situația din aceste țări. Totodată, Moscova a încercat să discrediteze vaccinurile occidentale de la (Pfizer/BioNTech, Moderna, AstraZeneca etc), folosind propriul vaccin ca armă geopolitică. Moscova încearcă acum să proiecteze o imagine de stat puternic, exportator de vaccin în Uniunea Europeană cu precădere, în timp ce statisticile arată clar o incapacitate internă de vaccinare și luptă împotriva pandemiei de Coronavirus.

Deși țara și-a produs propriul vaccin, doar 6 milioane de doze de vaccin au fost administrate până în prezent și 1,7 milioane de oameni au fost complet vaccinați. Aceasta reprezintă o rată infimă de doar 1,18% din totalul populației, conform datelor „Our World in Data”, platformă dezvoltată de Universitatea Oxford. Statele Unite, spre exemplu, țara lovită cel mai crunt de această pandemie, conduce deja topul vaccinărilor la nivel mondial cu 88 de milioane de doze administrate până pe 7 martie. Urmează China cu 52 de milioane de doze inoculate populației, Marea Britanie - 21,9 milioane , India – 18 milioane și Brazilia – 9,74 de milioane. România are și ea o rată bună de 1,64 de milioane de doze, 620.000 de oamenii care au primit și rapelul și o rată de 3,19% din populație vaccinată.

Graba de a trimite Sputnik V către bogatele statele membre UE precum și către cele în care Rusia caută să își păstreze influența, în condițiile în care nu se poate face față cererii interne, sugerează că vaccinul este folosit în scopuri geopolitice și mai puțin medicale.

Cal troian geopolitic

Primul stat membrul UE care nu a rezistat tentației, ba chiar a lăsat poarta cetății deschisă pentru acest „cal troian geopolitic” din partea Moscovei, a fost Ungaria. Regimul Orban de la Budapesta, poate cel mai fidel partener a lui Putin în Europa, a început undeva pe la mijlocul lunii trecute prin administrarea de Sputnik V populației, fără ca acesta să fie omologat la nivelul structurilor de specialitate în domeniul.

Ungaria a comandat două milioane de doze de Sputnik V din Rusia și cinci milioane de doze Sinopharm din China. Tactica lui Orban este de a pune UE într-o lumină proastă, în timp ce el apare ca un lider care se descurcă în vremuri de criză, situație exploată cinic de Moscova.

Un sondaj realizat pe un eșantion de 1.000 de persoane în Budapesta, efectuat de compania Median și de Centrul de Cercetare 21, a arătat că dintre cei care doresc să fie vaccinați, doar 27% ar accepta un vaccin chinezesc și 43% un vaccin rusesc, comparativ cu 84% care au spus că sunt de acord cu un vaccin dezvoltat în țările occidentale.

După Ungaria a urmat Slovacia care a primit 200.000 de doze de vaccin Sputnik V. Slovacia are cea mai ridicată rată a mortalității din lume cauzată de COVID-19. Rusia a mizat tocmai pe această disperare a Slovaciei.

Mai mult, contractul de achiziționare a două milioane de doze de Sputnik V a fost ținut secret de către autoritățile de la Bratislava. Totul a ieșit la iveală odată cu prima livrare pe 3 martie. Totuși, dozele nu au început a fi administrate și se pare că Slovacia așteaptă și una verde din partea Agenției Europene a Medicamentului (AEM).

A urmat Cehia. Președintele Milos Zeman, un admirator și partener declarat a lui Vladimir Putin, i-a trimis acestuia o scrisoare în care l-a rugat să trimită cât mai urgent vaccinul în Cehia, țară care a înregistrat deja peste 20.000 de morți în urma infectării cu COVID-19. Atât președintele Zeman, cât și premierul Andrej Babis au spus că Cehia ar putea utiliza vaccinul rusesc chiar și fără omologarea sa la AEM.

În paralel, și Austria s-a arătat interesată de vaccinul rusesc, iar cancelarul Sebastian Kurtz a discutat despre acest lucru cu Vladimir Putin la telefon și chiar despre o colaborare în producerea acestui vaccin. El a adăugat că este „în contact permanent cu ambasadorul Rusiei şi cu societăţile de producţie din Rusia” și că Viena ia în calcul importarea vaccinului după omologarea acestui de către AEM.

Paradoxal, austriecii au mai multă încredere într-un vaccin neomologat ca Sputnik V decât în cel britanico-suedez de la AstraZeneca, conform unui sondaj recent, cele două vaccinuri funcționând după aceleași principii.

Popularitate în creștere pentru Sputnik V

Vaccinul rusesc a fost aprobat deja în 32 de țări ale lumii și devine tot mai popular în Europa, în special rândul țărilor din Balcanii de Vest, acolo unde Rusia are o influență puternică. Una dintre acestea este indiscutabil Serbia, acolo unde președintele Aleksandr Vucici a încheiat atât cu China, cât și cu Rusia, contracte de livrare a vaccinurilor lor în vara și toamna anului trecut.

Cu toate acestea primul lot care a ajuns în Serbia a fost unul de 5.000 de doze de Pfizer. Moscova a reacționat imediat și a trimis o săptămâna mai târziu și ea 2.400 de doze de Sputnik V.

La mijlocul lui ianuarie 2021, China a trimis un avion cu vaccinul Sinopharm, iar la finele aceleași luni Rusia a trimis 40.000 de doze de Sputnik. În urmă cu circa o săptămână, Moscova a mai trimis 100.000 de doze la Belgrad. Pe lânga asta, rușii au mai trimis în Serbia și o echipa de experți să colaboreze cu cei sârbi în domeniul cercetării pentru a produce Sputnik V chiar la Institutul Torlak de Virusologie, Vaccinuri și Seruri din Belgrad.

În Macedonia de Nord, premierul Zoran Zaev, după ce a afirmat inițial că țara sa va cumpăra numai vaccinuri din Occident, a anunțat pe 21 februarie că a dat indicații ca 100.000 de doze de vaccin Sputnik să fie achiziționate din Rusia.

Rusia a mai încheiat un contract de 10 milioane de doze și cu Venezuela, iar 100.000 de doze au fost livrate la mijlocul lunii februarie. Într-o postare pe Twitter, președintele Nicolas Maduro a declarat că personalul medical va fi primul care va primi vaccinul, „având în vedere expunerea lor la COVID-19”.

Afaceri controversate cu vaccinuri la Chișinău

Republica Moldova este una dintre țările cu cea mai ridicată rată de infecții la numărul de milion de locuitori din Europa. Cifrele oficiale indică deja peste 4.000 de morți și numărul celor infectați se apropie de 200.000, dar există suspiciuni că cifrele reale sunt mult mai mari, din cauza lipsei de eficacitate a autorităților în a gestiona criza medicală.

Pandemia de coronavirus s-a suprapus în Republica Moldova cu campania electorală prezidențială, iar fostul președinte Igor Dodon și cabinetul de miniștri Chicu au căutat să cosmetizeze realitatea din teama de a nu pierde puncte: la începutul epidemiei, în martie 2020, populației i s-au transmis mesaje confuze de către fostul lider Igor Dodon că „aceasta este doar o gripă care trece prin tine”.

Ulterior, când criza medicală a luat proporții, Dodon a făcut transferul de imagine negativă pe umerii premierului Ion Chicu, fostul său consilier prezidențial, considerat de mulți un „premier de paie” tras de sfori de către Igor Dodon. Această succesiune de inabilități, conjugate cu cinism politic, au condus treptat la situația gravă în care se află azi Republica Moldova.

După pierderea alegerilor de către Igor Dodon și demisia cabinetului Chicu pe 23 decembrie, aceștia au mers pe logica „după mine potopul” și nu au lăsat în visteria statului pe 2021 absolut niciun ban pentru achiziționarea de vaccinuri împotriva coronavirus. În timp ce toate țările lumii și-au antamat diverse vaccinuri cât de timpuriu posibil în 2020, Republica Moldova în frunte cu cei doi nu au mișcat un deget în acest sens într-o logică cinică de a lăsa o „grea moștenire” următorului președinte și guvern.

Pe 27 februarie, România a fost prima țară care trimis la Chișinău 21.600 de doze pentru vaccinarea imediată a medicilor din prima linie. Ajutorul face parte dintr-un total de 200.000 de doze promise în decembrie 2020 de către președintele Klaus Iohannis.

A urmat apoi pe 4 martie un lot de 14.400 de vaccinuri AstraZeneca acordat în cadrul mecanismului internațional de ajutorare COVAX, Republica Moldova devenind prima țară din Europa în care platforma COVAX aduce vaccinul. După 15 martie, la Chișinău va sosi și primul lot de vaccin al companiei Pfizer.

Abia atunci, pe fondul reușitei imagologice combinate a României și Uniunii Europene, Igor Dodon a anunțat că Sputnik a primit aprobare de fi folosit în Moldova și că 200.000 de doze ar urma să fie aduse în țară. Numai că acestea nu vor veni pe linie oficială, ci vor fi introduse în sistemul privat pentru a fi achiziționate de cei care își permit acest lucru. O firmă obscură, al cărei nume nu a fost făcut public, așteaptă undă verde pentru a le importa.

Mai mult, cu toate că nu au fost prevăzuți bani în bugetul pe 2021, președintele Parlamentului, socialista Zinaida Greceanîi, l-a convocat săptămâna trecută pe premierul interimar, Aureliu Ciocoi, pentru ca acesta să identifice bani pentru achiziționarea de vaccin.

„Deci, Sputnik V, care va fi importat în Republica Moldova pe linie comercială, bunăoară de companii private sau compania respectivă care a depus dosarul de înregistrare la Agenția Medicamentului pentru Sputnik V, evident că asta este filiera comercială”, a admis Ciocoi. El a mai spus că dacă Sputnik V va fi achiziționat de către stat, atunci acele loturi vor fi disponibile gratuit pentru populație.

Cu toate acestea, analiștii politici de la Chișinău suspectează anumite jocuri de culise la Agenția Medicamentului, acolo unde Partidul Socialiștilor și în special deputatul socialist Vladimir Odnostalco, cu interese în zona afacerilor cu medicamente în Republica Moldova, controlează prin interpuși această instituție.

În cazul Republicii Moldova, putem vorbi mai degrabă de o afacere oneroasă locală făcută de politicienii proruși cu vaccinuri Sputnik V și mai apoi un clinci cu valențe geopolitice.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii