Drepturile omului

Afaceri dubioase cu terenuri la Stăuceni

www.cotidianul.ro

În suburbia Stăuceni, aflată sub coastele Chișinăului, unde pământul este la prețul aurului, în ultimii ani au fost vândute laolaltă terenuri aflate în proprietate privată, dar și loturi întregi care aparțin statului. Unele terenuri, vândute cu câteva zeci de mii de lei de primaria locală, au fost revândute peste noapte pe milioane. Oamenii umblă prin organe de drept, instanțe, dar fără folos.Structurile statului care trebuie să facă dreptate oamenilor tac.

Primăria Stăuceni își atribuie terenurile sătenilor

În octombrie 2006, Roman Dragomir, un tânăr om de afaceri din orășelul Stăuceni, a procurat un teren pentru constructii de 0,1 hectare, situat în strada Livezilor, 44. Terenul a fost înregistrat la Cadastru cu numărul 3153400936, în baza contractul de vânzare-cumpărare din 30 octombrie 2006. În noiembrie 2007, Dragomir a mai procurat pentru construcții un alt teren alăturat celui pe care-l avea deja în proprietate. Ultimul teren este situat în str. Livezilor 44 D și a fost înregistrat la Cadastru cu numărul 3153215064, la 30 noiembrie 2007. În vara anului 2008, în timp ce încerca să comaseze cele două terenuri, pentru a ridica o construcție, află că în plan geometric unul din cele două terenuri se suprapune cu un alt teren aflat în proprietatea administrației publice locale. Lotul primăriei avea un numar cadastral (3153215563) și chiar adresă diferită – str. Livezilor, 46 C, dar, în realitate, era același cu lotul lui Dragomir. Imediat cum află de situația creată, Roman Dragomir solicită Consiliului Comunal Stăuceni examinarea cazului său și anularea deciziei prin care lotul de teren, care se suprapunea cu lotul său, a intrat în proprietatea Primariei. A mers chiar personal la primarul satului Valentin Sâtnic, spunându-i despre confuzia care apăruse și rugând ca problema să fie aplanată. Primarul a promis să remedieze situația, dar nu a urmat nicio reacție din partea edililor locali. Aflând că în toamnă urmează să fie scoase la licitație mai multe terenuri care aparțin administrației publice locale, Dragomir apelează în judecată și, la 6 august 2008, Judecătoria Râșcani aplică sechestru pe lotul cu pricina. Atât Primăria, cât și Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău au fost înștiințați despre decizia instanței de judecată.

Cadastrul confirmă, Primăria se face că plouă

Oficiliul Cadastral Teritorial Chisinau confirmă, la 8 septembrie 2008, la solicitarea lui Roman Dragomir, că cele două terenuri se suprapun și că inițial au fost înregistrate ca bunuri imobile independente. Cadastrul recunoaște că în baza coordonatelor prezentate, terenul Primăriei Stăuceni se suprapune cu altul care era deja înregistrat și că „s-au comis greșeli la înregistrarea masivă și care urmează a fi rectificate în conformitate cu legislația în vigoare”. Cu toate acestea și în pofida faptului că exista și sechestru, Primăria Stăuceni scoate la licitație terenul cu pricina și, la 26 septembrie 2008, îl vinde unui alt cetățean.

În jur de 40 de cetățeni deposedați de proprietate

și acest caz nu este singurul. Un alt locuitor al Stăucenilor, Ion Zubco, ne-a spus că în cazul său, Primăria a procedat la fel. Deși a sesizat primarul în mod repetat despre faptul că lotul pe care-l are în proprietate se suprapune cu altul, solicitând să fie amânată licitația până se clarifică lucrurile, Primăria a vândut terenul. Primarul mi-a replicat, spune Zubco, că acum are nevoie de bani și că eu și cu noul proprietar ne vom clarifica în judecată al cui e lotul. Zubco ne-a mai spus că în situația aceasta sunt cel puțin 40 de proprietari de terenuri pentru construcții din Stăuceni. Unii au depus deja plângeri pe la procuratură, iar cei mulți nici nu știu că terenurile lor au fost vândute. Oamenii descoperă încurcătura doar dacă comandă planul geometric al terenului.

Procuratura se înpotmolește

Procuratura Chișinău a înregistrat plângerea lui Roman Dragomir, dar se împiedică în propriile acțiuni. Ba decide că nu este motiv să înceapă urmărirea penală, ba anulează decizia de neîncepere a urmăririi penale, ba confirmă că primăria a scos abuziv la licitație lotul, întrucât a știut despre aplicarea sechestrului, ba își retrage afirmațiile, menționând că a greșit când a redactat răspunsul și tot așa. Ce să înțeleagă cetățeanul care a venit la procuratură pentru că a fost privat de proprietatea sa, nu știm.

Judecătorii – complici?

 

Nici în cazul justiției lucrurile nu stau mai bine. La 12 decembrie 2008, Judecătoria Râșcani anulează Decizia din 8 mai 2007, cu nr. 6-2, a Consiliului Comunal Stauceni prin care lotul care se suprapune cu cel al lui Roman Dragomir a intrat în posesia Primăriei Stăuceni. În urma recursului, în februarie 2009, cauza este trimisă după competență în Curtea de Apel, fiind preluată pentru examinare de chiar președintele Curții de Apel A. Doga. Acesta stabilește data examinării recursului pentru 11 februarie și tot în aceeași zi se anulează Hotărârea Judecătoriei Râșcani din decembrie, cauza fiind trimisă spre o nouă examinare înapoi la Judecătoria Râșcani. Motivul acestei decizii – faptul că lotul deja a fost vândut unui alt cetățean (!). Mai departe lucrurile merg cu o viteză uluitoare. La 26 februarie, Judecătoria Râșcani emite tocmai două hotârâri pe una și aceeași cauză: în prima decide scoaterea de sub sechestru a lotului aflat în litigiu, pe motiv că „sunt necesare operațiuni de concretizare a amplasării lotului dat confom planului geometric”. În ce constau acele operațiuni nu știm, dar nici nu vedem cum ar încurca acestora shechestrul pus pe lotul respectiv. Prin cea de a doua decizie se „dispune executarea imediată a încheierii” anterioare. Primăria, potrivit acestei decizii, „se obligă, până la examinarea litigiului în fond, să nu înstrăineze lotul de pământ litigios”. Roman Dragomir, care a solicitat aplicarea sechestrului și care era în drept să fie înștiințat despre aceste ședințe de judecată sau cel puțin să i se aducă la cunoștință deciziile, ca să le poată ataca, așa cum prevede legea, a aflat despre toate acestea tocmai peste 10 luni (!). Tot atunci avea să afle că decizia instanței a fost înregistrată la Cadastru în ziua când a fost pronunțatâ, iar la 2 martie este înregistrat și constractul de vânzare-cumpărare dintre Primăria Stăuceni și noul cumpărător. Aceasta, în pofida faptului că primăria s-a obligat să nu înstrăineze lotul. În cazul dat, trezește dubii nu numai graba cu care s-au făcut toate acestea, dar și faptul că noul cumpărător, care știa despre litigiul în care se afla terenul, întrucât a participat și la o ședință a judecății, totuși a mers înainte și a cumpărat terenul. Ale cui interese sunt puse în joc, nu știm. Știm însă cu siguranță că lotul cu suprafața de 0.1 ha, care la licitație a fost vândut cu 180 mii de lei, la prețuri reale de piață costă între 50 și 100 mii de euro, adică de cel puțn 10 ori mai mult. Roman Dragomir spune că primarul de Stăuceni i-ar fi spus în față că îi dă un teren în oricare alt loc, dar că pe acesta l-a promis unui ofițer de la CCCEC. Primarul neagă aceaste afirmații.

 

Primarul neagă acuzațiile și dă vina pe predecesorul său

Vasile Sâtnic, primarul comunei Stăuceni, nu s-a arătat surprins când i-am solicitat explicații referitor la cazurile pe care le investigăm. El susține că totul s-a făcut legal, în baza hotărârii Consiliului Comunal din 5 mai 2007, pe timpul când la conducerea primăriei se afla predecesorul său Ion Dragomir. Sâtnic spune că toate problemele au apărut, deoarece Dragomir a pierdut alegerile în 2007 și nu se poate împăca cu aceasta. Pe de altă parte, vina pentru situația creată îi revine și companiei care, în 2007, a făcut planurile geometrice ale terenurilor din comună, mai adăugă primarul.În același timp, el admite că s-ar fi putut comite anumite greșeli în gestionarea patrimoniului, inclusiv la licitarea anumitor terenuri, dar că acestea nu s-au făcut intenționat, ci pentru că primăria are nevoie de surse bănești pentru a acoperi multe necesități și din această cauză a scos la licitație anumite terenuri, care, potrivit documentelor, erau ale administrației publice locale.

Fostul primar reclamă falsuri în actele publice

 

Ion Dragomir, care a fost primar al Stăucenilor timp de 20 de ani, are o altă versiune. El susține, inclusiv cu probe, că în ultimii trei ani un șir de funcționari din cadrul primăriei Stăuceni ar fi comis mai multe încălcări grave ale legislației, în urma cărora au fost prejudiciați nu numai locuitorii comunei, dar și statul. El spune că a descoperit falsurile întâmplător, când a fost citat la procuratură în legătură cu includerea în terenurile primăriei Stăuceni a unui lot de 1,89 ha care a fost în proprietatea Colegiului Național de Vinificație și Viticultură (CNVV). „Drept probă mi s-a prezentat decizia Consiliului comunal cu nr. 6/2 din 8.05.2007, și, în special, anexa nr.2. Mi-a atras atenția că anexa este diferită de cea care a fost aprobată în mai 2007 și că un șir de terenuri ale CNVV, ale persoanelor fizice și juridice erau trecute în proprietatea administrației publice locale, declară Ion Dragomir. Atunci am înțeles de unde au apărut litigiile cu cetățenii, spune el, precizând că toate loturile pe care și le-a atribuit primăria au fost înregistrate la Cadastru după expirarea mandatului său de primar(24.06.2007). Pentru a demonstra procurorilor falsul, el a adus cel de al treilea exemplar al procesului verbal care se păstrează la primăria municipiului Chișinău și care diferă de cel pe care l-a prezentat primăria Stăuceni. Originalul documentului a fost ridicat ulterior în mod oficial de către procurori. Fostul primar susține că prin falsificarea documentului primaria a sustras terenuri din proprietatea statului și din cea a sătenilor și le-a vândut la prețuri simbolice unor persoane apropiate lui. De exemplu, toți vecinii primarului V. Sâtnic au rămas fără terenurile lor și doar un singur teren de 0.50 ha, care se afla chiar în mijlocul celorlalte, nu a fost trecut în proprietatea primăriei. Acesta aparține, dupa cum am aflat, actualului primar al Stăucenilor. În același mod a fost vândut și terenul cu suprafața de 1,89 ha (fostele sere ale CNVV), care acum face obiectul unor cercetări ale procurorilor. Terenul respectiv a fost vândut cu 3 mln de lei, după care urgent revândut și pus în gaj, la o bancă din Chisinau, pentru un credit de 13 mln lei. În cazul dat, după cum am aflat, în joc sunt puse interesele unui membru al Consiliului local.

 

Organele de drept tac

Fostul primar al Stăucenilor este nedumerit de faptul că deși a prezentat probe care dovedesc falsurile în actele publice, iar ca urmare a acestora a fost prejudiciat masiv statul, precum și un șir de cetățeni, organele de drept nu au întreprins nimic pentru a stopa acțiunile ilegale care au loc la Stăuceni. Primăria Stăuceni continuă să vândă la licitație terenuri, inclusiv ale cetățenilor, ultima licitație având loc în luna decembrie 2009. El este nedumerit și de faptul că nici Ministerul Agriculturii, care este proprietarul terenurilor CNVV, nu s-a revoltat pentru faptul că unele dintre acestea au fost trecute în mod abuziv în proprietatea primăriei Stăuceni și vândute mai apoi unor persoane terțe.

CEDO și dreptul la proprietate

Dreptul la proprietate este unul dintre cele mai des încălcate în ultimii ani în R. Moldova. Numai anul trecut Curtea a obligat Guvernul R. Moldova să plătească compensații în mărime de 2.112.549 euro. Conform unui raport al CEDO, cele mai multe încălcări depistate vizează articolele privind interzicerea torturii, protecția proprietății și dreptul la un recurs efectiv. Cea mai costisitoare hotărâre a fost adoptată în cazul Dacia SRL pentru încălcarea dreptului la proprietate, în care Guvernul de la Chișinău a fost impus să restituie reclamantului Hotelul „Dacia” din Chișinău sau să-i plătească 7.5 mln euro. Avalanșa de dosare abia urmează să vină, a declarat ministrul Justiției în cadrul unei ședințe a Clubului Jurnaliștilor de Investigație. De la începutul anului 2010, Guvernului Moldovei i s-au comunicat aproape în fiecare zi câte o cauză pusă pe rol la Curtea Europeană. În unele cazuri anumite datorii ale persoanelor juridice sau private devin ulterior datorii pe care trebuie să le achite statul din banii contribuabililor, a menționat ministrul.

 

Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul persoanei la proprietate privată: 
Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica
si în conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului
international. 
Aproape cu aceleași cuvinte, și în Constituția Republicii Moldova este fixat acest drept. Art. 46 din Constituție spune: 
1.Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului, sînt garantate.
2.Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

 

Investigatia a fost realizată în cadrul Campaniei media „Jurnaliștii pentru Drepturile Omului”, derulată de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu susținerea Ambasadei SUA în Republica Moldova. Responsabilitatea pentru conținutul articolului îi aparține autorului.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii