Drepturile omului

Alexandru Cucu: „Timp de o oră m-au bătut în birou la anchetator, după care m-au dus în fața judecătorului Dorin Popovici”

sansapentruviitor.ro

La aproape un an de la evenimentele tragice din aprilie, niciuna din cele peste 300 de persoane torturate și reținute abuziv nu este reabilitată. Niciun polițist din cei care au maltratat tinerii veniți să protesteze în Piața Marii Adunări Naționale nu a fost condamnat. Procuratura s-a autosesizat foarte tîrziu și nu are anchete finalizate, niciun procuror dintre cei care au administrat dosarele tinerilor ce abia de se țineau pe picioare la procesele de judecată și nu a luat atitudine, nu a fost tras la răspundere sau, barem, suspendat din funcție. Tăcerea și solidaritatea corporativă a judecătorilor, procurorilor și polițiștilor planează amenințător asupra democrației din Republica Moldova.

Singurele pedepse reale aplicate după evenimentele din aprilie sunt mustrarea aspră cu care s-a ales judecătorul Dorin Popovici, refuzul CSM de a prelungi mandatul a doi judecători, Mihail Drosu și Sergiu Crutco, care au participat la judecarea cauzelor din 7 aprilie în incinta Comisariatului General de Poliție Chișinău și mustrare aspră și retrogradarea a doi procurori.

Revenite din șoc, victimele torturii încep să vorbească. Scenele de groază la care au fost supuse în organele de poliție, felul în care au fost judecate întrec și filmele de groază.

Coridoarele morții

Gheorghe Andronic din satul Brînza, raionul Cahul, are 50 de ani și e inspector fitosanitar. în după-amiaza zilei de 7 aprilie a venit la Chișinău pentru a-și rezolva niște chestiuni personale. împreună cu niște consăteni a mers să vadă ce e în Piața Marii Adunări Naționale. „Era multă lume în jur, toți discutam despre ceea ce s-a întîmplat, despre alegeri, cînd s-au apropiat de noi cîțiva polițiști. Era aproximativ ora 20.30. Unul din ei mi-a pus piedică, iar altul m-a lovit cu patul armei în spate și am fost doborît la pămînt. Apoi am fost aruncat într-un „Mitsubichi” Pick-up L300. Peste mine au mai fost aruncate încă cîteva persoane. Un polițist mascat a ținut tot drumul bocancul pe capul meu. Cînd am încercat să feresc capul, că nu puteam respira, mi-a strigat „Nu mișca, dacă te miști - trag!”, povestește Gheorghe Andronic. Au fost duși la CGP Chișinău, unde, împreună cu mai multe persoane, au fost puși la perete cu mîinile în sus și ținuți pînă la ora 5 dimineața. Cîțiva polițiști treceau pe rînd și le trăgeau cu picioarele pe unde se nimerea, cu pumnii îi băteau sub coaste și în zona rinichilor. După ce i-au documentat, le-au cerut să se dezbrace în pielea goală și i-au trimis în celule. „Am avut o vînătaie la picior, care a trecut abia peste o lună”, își amintește el. „în celulă eram 21 de inși. Aproape că nu aveam aer să respirăm. Nici să ne întindem nu puteam, că nu era loc”. „în primele zile ne scoteau să semnăm procesele-verbale. Nouă, celor de la Cahul, ni se cerea insistent să scriem că am fost plătiți de Butmalai ca să venim la proteste. Au fost aduși sectoriști de la diferite sectoare ca să facă procese-verbale împotriva noastră. Am auzit cînd unul îi zicea altuia că „o să aibă probleme cu procesele astea”. Vreo șase inși ne băteau. Băteau foarte tare. Un băiat avea mîinile atît de umflate, că trei zile nu a putut duce lingura la gură. Erau băieți cu capul crăpat, cu fața umflată, nu puteau deschide ochii, unii abia de se țineau pe picioare...”, își amintește cu groază Gheorghe Andronic. „Mi s-a făcut rău și am chemat medicul, le-am spus că am probleme cu inima și pot sa mor. Și nu prea m-au bătut după asta”. Fratele său, Ion, l-a căutat peste tot și l-a găsit peste cîteva zile, reușind să-i transmită medicamentele pentru hipertensiune pe care le lua.    

Tîrgul de pedepse

Dorin PopoviciLa 9 aprilie, Gheorghe Andronic, a fost dus într-un birou de la etajul doi al CGP. Lîngă ușă se mai aflau încă vreo 20 de persoane. Majoritatea aveau vînătăi sau se vedea că au fost bătuți și se simțeau prost. în birou erau două persoane. Judecătorul Dorin Popovici i-a cerut explicații referitoare la participarea la evenimentele violente din centrul Chișinăului. A încercat să spună că are probleme de sănătate și că a fost bătut, dar Dorin Popovici i-a zis răspicat: „Zece zile îți ajunge! Afară!”. Nu i s-au scos cătușele de pe mîini și nu a avut un avocat. Pînă la ora 14.00, toți cei din celula sa au fost judecați și toți au fost sancționați cu 15, zece, cinci și trei zile de arest administrativ. Celor care aveau mai multe vînătăi li se dădea un termen mai mare de arest.

După arest - operație pe cord

Andronic a stat în celulele CGP 10 zile, fără să știe că are dreptul să atace sentința. Ulterior, în urma protestului depus de procurori, a aflat că pedeapsa a fost prea aspră, iar Curtea de Apel Chișinău, a casat, la 30 aprilie, decizia judecătorului Dorin Popovici, cauza fiind retrimisă spre rejudecare. Abia în luna iunie, prin sentința judecătorului A. Panov, a fost încetat procesul administrativ în privința lui Gheorghe Andronic. După arest, starea sănătății lui s-a agravat și în decembrie 2009 a fost operat pe cord. 

Avocatul lui Andronic, Iurie Crăciuneac, spune că judecătorul Dorin Popovici a încălcat obligația de imparțialitate prin faptul că a instrumentat dosarele și a desfășurat ședința de judecată în incinta CGP, nu a asigurat caracterul public al dezbaterilor judiciare, și-a întemeiat dispoziția de aplicare a măsurii de arest administrativ în exclusivitate pe rapoartele colaboratorilor de poliție, neglijînd dispozițiile contravenientului; nu a întocmit procesul-verbal al ședinței de judecată; a avut un comportament impropriu mantiei de judecător și altele. Lui Andronic nu i s-au explicat drepturile, a menționat avocatul, subliniind că cel mai important aspect al ilegalității acțiunilor judecătorului Dorin Popovici este privarea lui Andronic de libertate pe zece zile, fără ca la dosar să existe vreun proces-verbal de reținere administrativă și în lipsa probelor vinovăției lui Andronic.

Cazul lui Gheorghe Andronic este unul din cele 20 ale victimelor torturii și reținerilor abuzive judecate de Dorin Popovici pe care, în prezent, le examinează Asociația „Promolex”. Ion Manole, directorul asociației, spune că la Consiliul Superior al Magistraturii au fost depuse mai multe plîngeri prin care se cere aplicarea sancțiunilor disciplinare maxime judecătorului Dorin Popovici. Lăsarea lui Dorin Popovici în funcția de judecător va da de înțeles și altor judecători că se poate lucra în așa mod, susține Ion Manole.

„Timp de o oră m-au bătut în birou la anchetator”

Alexandru CucuAlexandru Cucu este originar din Cetireni, Ungheni, și este student la USM. A fost reținut la 8 aprilie, fără explicații, de cîțiva polițiști, care l-au escortat la CGP. Acolo i s-a întocmit proces administrativ că ar fi „ultragiat colaboratorii de poliție”. A fost bătut în cel mai groaznic mod și impus să semneze procesul-verbal așa cum l-au scris polițiștii. „La 9 aprilie, am fost dus în biroul anchetatorului, nr.214, unde timp de o oră cîțiva polițiști m-au bătut cu o lingură de metal în cap și cu pumnii pe sub coaste. După asta m-au dus în fața judecătorului Dorin Popovici. Nu mi-au scos cătușele, iar doi polițiști au stat permanent lîngă mine. I-am spus judecătorului că am fost impus să semnez procesul-verbal, dar n-a vrut să mă asculte. Mi-a spus: „Eu văd declarațiile tale. 15 zile iți ajunge! Ești liber!”. în aceeași zi, vreo 20 de băieți, care erau cel mai tare bătuți au fost duși tocmai la Vulcănești. „Acolo am ajuns după miezul nopții și ne-au întîlnit cei de la Brigada de destinație specială, care iar ne-au luat la bătut”. în tot acest timp, familia lui Alexandru îl căuta disperată. Timp de o săptămînă nu știau nimic de el. „Numai în ultimele zile nu am fost bătuți”, spune Alexandru. întrebat dacă își amintește numele sau, eventual, cum arată cei care l-au torturat, Alexandru rostește două nume: Valeriu Bobuțac și Constantin Grozavu. în privința colaboratorilor CGP care l-au torturat, Procuratura militară a pornit o cauza penală. „La confruntare, Bobuțac și Grozavu au negat totalmente că m-au torturat sau că m-au forțat să semnez declarații false”, spune Alexandru Cucu. 

La 30 aprilie Curtea de Apel a casat decizia emisă de Dorin Popovici, iar la 18 mai, Judecătoria Buiucani a clasat cazul administrativ în privința lui Cucu. Instanța a recunoscut lipsa de probe legale care ar confirma comiterea de către Cucu a contravenției incriminate și că reținerea și escortarea lui nu au fost motivate. De fapt, s-a recunoscut ilegalitatea deciziei luate de Dorin Popovici, ne-a declarat Alexei Croitoru, avocatul lui Alexandru Cucu. El a ținut să precizeze că și în legătură cu acest caz la Colegiul disciplinar al CSM a fost depusă o plîngere, prin care se cere sancționarea judecătorului Dorin Popovici.

Sancțiuni de ochii lumii

Reamintim că, în cadrul ședinței din 12 ianuarie 2010, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au refuzat să prelungească împuternicirile de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani judecătorilor de instrucție Mihail Drosu (Judecătoria Buiucani) și Sergiu Crutco (Judecătoria Centru), care au participat la judecarea cauzelor din 7 aprilie în incinta Comisariatului General de Poliție. Consiliul Superior al Magistraturii a conchis că judecarea cauzelor în asemenea spații reprezintă o gravă încălcare a Constituției și a Codului de Procedură Penală și vine în contradicție cu articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil. În același context, Ministrul Justiției Alexandru Tănase, în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, s-a autosesizat în legătură cu faptele judecătorului Dorin Popovici și a intentat o procedură disciplinară împotriva acestuia pe motiv că a comis abateri similare și anume, a judecat cauzele în incinta comisariatului de poliție, cu încălcarea mai multor norme și garanții procesuale.

Magistrații care au participat la judecarea cauzelor în incinta CGP sau au sancționat reținerile ilegale în baza proceselor-verbale întocmite de colaboratorii organelor de poliție acum examinează cazurile acelor polițiști și... îi eliberează. Cu noi detalii despre aceste cazuri, dar și despre polițiștii care au maltratat tinerii, procurorii care nu s-au autosesizat și judecătorii care au făcut injustiție la comandă vom reveni în zilele următoare. 

Potrivit Convenției Europene a Drepturilor Omului, aplicarea torturii și inaccesul la un proces echitabil sunt încălcări grave ale drepturilor omului.

Art.3 al Convenției prevede: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.

Art. 6 al Convenției prevede dreptul fiecărei persoane la un proces echitabil: Orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si 
într-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotarî fie asupra încalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii în materie penala îndreptate împotriva sa.

De asemenea, atât Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și Coonstituția Republicii Moldova prevăd că «orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pâna ce vinovatia sa va fi legal stabilita». Constitția mai prevede că “Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inhumane ori degradante”.

Persoanele care au fost supuse torturii sau tratamentelor inumane și degradante, persoanele care consideră ca le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, pot apela la următoarele organizații: 
Centrul pentru Drepturile Omului, avocații parlamentari -  23 48 00 
Centrul de reabilitare a victimelor torturii “Memoria” - 72 49 33 
Institutul pentru Drepturile Omului - 24 49 11 
Amnesty International Moldova ― 83 58 08

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliștii pentru drepturile omului”, desfășurată cu sprijinul Ambasadei SUA în Moldova. Responsabilitatea pentru conținutul articolului îi aparține autorului.  

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii