În toamna anului 2009, când câțiva șefi de sindicate de ramură i-au cerut președintelui Confederației Naționale a Sindicatelor (CNSM), Leonid Manea, să demisioneze, reproșându-i abuzuri în gestionarea marii averi sindicale – sanatoriilor și bazelor de odihnă - toată lumea se aștepta la o adevărată revoluție. Din păcate, nu au urmat nici dosare penale, nici dezvăluiri și nici alte mișcări de natură să limpezească apele tulburi ale activității sanatoriilor și bazelor de odihnă. Toată explicația este că aceste întreprinderi, firesc, aduc venit, iar pentru împărțirea banilor se dau adevărate bătălii.

Sanatoriul de la Cahul, disputat al 10-lea an prin instanțe

Sanatoriul "Nufarul Alb"

În anul 2001, după ce câteva sindicate s-au desprins de la Confederația Generală și au format o noua uniune sindicală, "Solidaritate", a apărut următoarea problemă: în posesia cărei dintre cele doua structuri rămân sanatoriile și restul patrimoniului sindical. Bineînteles că ambele confederații încercau să-și revendice “un drept de proprietate” mai mare. În acea perioadă sanatoriile, bazele de odihnă și hotelurile sindicatelor erau reorganizate în SRL-uri. Se decisese ca, pentru a–i motiva pe angajați să lucreze mai bine, să le fie acordată și lor posibilitatea de a deveni asociați în noile SRL-uri. Membrii colectivelor de muncă urmau să contribuie la capitalul social cu o cotă comună de 25 la sută. Restul cotei, de 75 la sută, urma să îl formeze, depunând bunuri și patrimoniu, Holdingul “Moldsindbalneotur”, care fusese împuternicit de sindicate să le gestioneze averea.

Cât privește Sanatoriul de la Cahul,  cotele au fost împărțite altfel. 80 la sută a primit colectivul de muncă, iar 20 la sută, Holdingul. În documentele de constituire se spune că Holdingul “Moldsindbalneotur” contribuie cu patrimoniu in valoare de 2216 lei. Restul – 8865 de lei - urmau să fie depuși de colectivul de muncă. Astfel, SRL “Nufarul Alb” a fost constituit cu un fond statutar de 11082 de lei.

Sindicaliștii își pun cenușă pe cap de ochii lumii?

Oleg Budza

Potrivit actualilor lideri sindicali, în 2001, medicul-șef  al Sanatoriului de la Cahul, Vasile Scutelnic, a venit la Chișinău și, după o discuție cu președintele de atunci al CGSM, Petru Chiriac, și o alta cu liderul “Solidarității”, Leonid Manea, a reușit să obțină un document în care se spune că organele de conducere ale celor doua structuri sindicale au decis sa permita reorganizarea sanatoriului in SRL dupa formula 20 la suta Holdingului si 80 la colectivului de munca. In realitate, ședințe la care să se decidă acest lucru nu au avut loc. Oleg Budza și Petru Chiriac, care semnaseră documentul fals, au recunoscut ulterior că au semnat un act ilegal și peste câțiva ani au cerut instanței să îl anuleze. Petru Chiriac si Oleg Budza și-au justificat acest gest spunând că medicul-șef de la Cahul avea nevoie atunci de această „hartie” ca să iasă din niste „încurcături” cu autoritățile locale. Ulterior însă „hârtia” a fost folosită ca bază în formarea noului SRL. De la ea au pornit toate problemele.

Sursele noastre spun ca de fapt, cei doi lideri au mers pe mâna medicului-șef și au căzut de acord să semneze o asemenea fițuică, de teamă ca sanatoriul să nu treacă în gestiunea confederației concurente. Așa că au semnat ambii și astfel ambele confederații și-au păstrat oarecum controlul asupra sanatoriului. Iar cei care au pus la cale formula respectivă au știut de temerea liderilor, s-au folosit de moment, și au vrut de fapt, sa instrăineze treptat sanatoriul de la confederație folosind noțiunea-fantomă „colectivul de munca”.

La ce s-a ajuns?

După lungi litigii și procese de judecată, în 2008 Sanatoriul a fost în sfârșit înregistrat, printr-o decizie a Curții Supreme de Justiție, ca SRL, cu cotele de 20% la 80%. Atunci angajații care au aflat că numele lor fusesera incluse în listele de asociați in noul SRL și-au cerut partea și, pentru că nu au obținut certificate de asociat, l-au dat în judecată  pe medicul-șef Vasile Scutelnic. Astfel angajații mai curioși și mai puțin docili au încurcat ițele partajării vanitului și înstrăinării sanatoriului.

Văzând că gluma se îngroașă și că noțiunea de colectiv de muncă nu rămâne doar pe hârtie, ci este luată în serios de oamenii vii care au fost incluși în listele de asociați și că tot mai mulți membri ai colectivului de muncă își cer partea în instanță, confederatia sindicatelor deja reunificată și condusă de Leonid Manea, care până atunci tolerase reorganizarea (probabil în baza unor înțelegeri de culise) a dat și ea în judecată noul SRL, cerând anularea tuturor actelor de constituire și revenirea la situația din 2001, adică la situația în care patrimoniul sanatoriului să fie în totalitate a Confederatiației. Liderii sindicali spun ca atunci „li s-au deschis ochii” și au vazut ca patrimoniul ar fi în pericol.  De asemenea, ei spun că angajații nu au înțeles corect că au dreptul la o parte din veniturile Sanatoriului, inclusiv la patrimoniu. De aceea conducerea Confederatiei se lupta acum cel mai mult cu valul de cereri ajunse în judecată de la angajați care cer certificate de asociat și preferă să nu vadă neregulile pe care aceștia le semnalează deja de câțiva ani în diferite petiții. Angajații cu drept de asociat au depus în ultimii ani zeci de plângeri în diferite instanțe -  poliție, Centrul Anticorupție, Parlament, Președinție, Curtea de Conturi, CNSM etc. La unele au primit răspunsuri, însă lucrurile nu se schimbă.

 

Oamenii cer demisia lui Vasile Scutelnic, pe care îl acuză că a falsificat o parte din actele de constituire a SRL-ului, că folosește venitul Sanatoriului fără să se consulte cu Adunarea Asociaților, că refuză în mod intenționat să primească pacienți la sanatoriu pentru a-i diminua veniturile și a-l falimenta, că îi concediază forțat pe cei care și-au cerut partea etc. 

Atât medicul-șef Vasile Scutelnic, cât și actualul președinte al CNSM, Oleg Budza, afirmă că angajații nu au dreptate atunci când își cer  partea din veniturile sanatoriului. Vasile Scutlenic spune că nu a falsificat actele, ci greșelile constatate inclusiv de instanțele de judecată în actele de reorganizare a Sanatoriului în SRL sunt „din cauză că noi suntem medici, nu agenți economici, și nu știam exact cum se întocmesc aceste acte. De aceea pe unde am mai îndreptat, pe unde am mai corectat  ...”. Scutelnic mai spune că nu el a refuzat să primească pacienți, ci că  numărul acestora a scăzut în ultimele luni din cauză că instituțiile de stat nu au mai cumpărat foi de odihnă la „Nufărul Alb”. Cât privește angajații concediați, Vasile Scutelnic afirmă că la Sanatoriu au avut loc reduceri de cadre, tot din cauza crizei economice și scăderii veniturilor. De asemenea, Vasile Scutelnic afirmă că nu a tăinuit crearea SRL-ului, ci că anagajații cu drept de asociat nu și-au plătit contribuția în capitalul social al SRL-ului, de aceea, noua întreprindere este încă în proces de formare și că din această cauză oamenii nu puteau primi dividende.  Oamenii afirmă, la rândul lor, că nu au plătit contribuția în fondul statutar deoarece nu au știut nimic, și că dacă nu ar fi aflat întâmplător de reorganizarea SRL-ului, nici până astăzi nimeni nu i-ar fi informat.

Cine gestionează veniturile Sanatoriului „Nufărul Alb”?

 

Vasile Scutelnic

Confederația se judecă până în prezent cu SRL-ul. Pe de o parte, atat Oleg Budza, cât și Vasile Scutelnic, susțin că patrimoniul sanatoriului este în continuare în posesia sindicatelor și că în noul SRL nu a fost inclus tot patrimoniul care valorează,  potrivit lui Budza, 14 milioane de lei. Dacă e așa, de ce atunci îi deranjează existența SRL-ului și cere revenirea la o situație anterioară? În plus, în actele de constituire a SRL-ului se spune că Holdingul contribuie cu patrimoniu, în valoare de 2 216 lei, fara să se specifice care anume patrimoniu a fost evaluat la 2216 lei. Nu cumva patrimoniul de 14 milioane de lei a fost estimat la valoarea diminuată de 2216 lei? 

 

„Eu pot să vă spun 100 de procente că patrimoniul este înregistrat ca fiind al Confederației și noi suntem proprietarii Sanatoriului", spune astăzi cu tărie Oleg Budza. Este cel puțin inexactă afirmația. Ca proprietari ai Sanatoriului la Camera Înregistrării de Stat figurează în prezent două confederații inxistente, mai exact, existente în trecut – Solidaritate și CGSM. Asta înseamnă că la moment, Sanatoriul nu are, practic, proprietari. Acest lucru face ca, din 2008, cand a fost înregistrat noul SRL, actuala confederatie, reunificată, să nu mai poată gestiona, cel puțin oficial, venitul sanatioriului, despre care Oleg Budza spune că este de 4 milioane de lei pe an. Asta pentru că noul SRL nu are, de jure, cu cine încheia contract de arendă pentru că folosește patrimoniul sindical. Acum CNSM umblă prin instanțe încercând să obțină recunoașterea CNSM ca succesoare a celor două, reînregistrarea patrimoniului Nufărului Alb ca proprietate a CNSM si abia după asta va putea încheia contract de arendă cu SRL-ul lui Vasile Scutelnic, care de fapt, foloseste patrimoniul sindicatelor, dar fără plată, nu contribuie la bugetul Confederației cu nimic. Până în 2008, spune Oleg Budza, venitul sanatoriului, de 4 milioane de lei pe an, era împărțit 50% la 50%, adică jumătate rămânea sanatoriului, iar  o altă jumătate era vărsat în bugetul CNSM.

Dosar penal pe faptul delapidării de bunuri la SRL „Nufărul Alb”

De doi ani, nimeni nu controlează veniturile Sanatoriului, ele sunt gestionate și împărțite de medicul șef Vasile Scutelnic, care spune că o face deja din postura de manager al SRL-ului înregistrat, adică după ce se consultă cu adunarea asociaților. Unii membri-asociați spun însă că asemenea adunări nu sunt organizate în realitate și că Vasile Scutelnic refuză să le ofere informația despre cum a folosit banii. În plus, prin procuraturi și poliție se plimba de 2 ani un dosar intentat, potrivit unei scrisori primite de la Procuratura Generală, pentru „delapidare de bunuri în valoare de 405 718  mii de lei de către factorii de decizie ai SRL Nufărul Alb". Ultima dată când Centrul de Investigații Jurnalistice a cerut informații de la Procuratura Generală despre acest dosar, am fost anunțați că la 19 iulie 2010, după ce depusesem solicitarea de informații, dosarul fusese transferat „de la organul de urmărire penală al Direcției Generale teritoriale „Sud" a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și transmisă Departamentului urmărire penală al MAI pentru efectuarea urmăririi penale în continuare". Vasile Scutelnic spune că nu știe nimic despre acest dosar și că nu a fost interogat cel puțin. Lucru care pare cel puțin straniu. În doi ani să nu fie interogată persoana cheie din sanatoriu? Atunci cum se investighează 
delapidarea? Fie Scutelnic nu spune adevărul, fie dosarul a fost intentat doar formal, ca angajații care depun petiții și reclamă neregulile din Sanatoriul lor să „închidă gura”.

Medicul-șef crede că „are probleme cu procuratura din cauza angajaților nemulțumiți care scriu petiții”. Când l-am întrebat de delapidare de fonduri, acuzația care figureză în dosarul penal, el a răspuns: „Păi, eu cumpăr de exemplu, un scaun. De la magazin. Cineva vede că la piață scaunul costă mai ieftin. Iată cum li se pare unora că se face delapidare”.

Recent, mai exact la sfârșitul lunii iunie, una dintre angajate a fost informată, printr-o scrisoare, de către Procuratura Generală, că oamenii legii au constatat totuși că „administrația Sanatoriului, în persoana lui Vasile Scutelnic, urmărind scopul majorării cotei sale de participare în societate, a falsificat lista asociaților întreprinderii date în detrimentul intereselor colectivului de muncă, privându-l de dreptul de a dispune de cotele părți din capitalul social al întreprinderii”. Astfel, se spune în documentul de la Procuratura Generală, „CPS Botanica al municipiului Chișinău a pornit, la 29 aprilie 2010, urmărirea penală în cauza nr.2010420605 în baza art. 361, alin 2, lit d și art. 27, 190 alin. (5) din Codul Penal.  

Mărimea salariului liderilor sindicali, un subiect tabu

În prezent, lucrurile par să atârne de un fir de ață și de o parte și de alta în lupta pentru sanatoriu. Pe de o parte, dacă instanța de judecată va anula toate actele de constituire a noului SRL – lucru de care este absolut sigur Oleg Budza – atunci angajații care se judecă pentru a-și obține dreptul de asociat vor pierde lupta și vor rămâne fără această calitate, și respectiv, fără veniturile dorite. Iar dacă nu, SRL-ul va exista în continuare, iar lupta se va duce în continuare în interior, între angajații care își cer partea și Vasile Scutelnic. De asemenea, în cazul unei decizii favorabile sindicatelor, sanatoriul va reveni la situația de până în 2001 și va trebui gestionat din nou în totalitate de CNSM, lucru pe care spune că și-l dorește Oleg Budza. Dar cum? Liderul CNSM susține că, la fel ca în cazul altor sanatorii din Moldova, ar vrea să aplice o formulă preluata din România. "Contract de arendă. Vom încheia un contract de arendă pe o perioadă cu o companie care să gestioneze sanatoriul. Vom fixa o plată de arendă de 5 milioane de lei pe an, de exemplu. Acești bani vor trebui să ajungă în bugetul Confederației. Restul venitului va rămâne la compania care a încheiat contractul de arendă. Asta îl va motiva pe manager să gestioneze cât mai eficient și să facă sanatoriul cât mai atractiv", a spus Oleg Budza.

Același lucru și-l dorește și Scutelnic, cel puțin așa susține. “Noi, SRL-ul, să luăm sanatoriul în arendă. Iar dacă instanța va anula formarea SRL-ului, vom vedea, sau vom înregistra unul nou sau … o să alegem o formulă”. În prezent, deși există SRL și, potrivit legii, managerul ar trebui ales la adunarea asociaților, Vasile Scutelnic conduce sanatoriul nu în baza unui mandat al adunării, ci în baza unui contract încheiat, care expiră în 2013, cu fostul președinte al CNSM, Leonid Manea. Astfel, situația este oarecum duplicitară la Sanatoriu: atunci cand e vorba de împărțirea veniturilor, se consideră că SRL-ul este independent și nu are de ce să le împartă cu CNSM, al cărui patrimoniu îl folosește, iar când agajații îl întreabă cine l-a împuternicit să conducă, Vasile Scutelnic răspunde: proprietarul sanatoriului – CNSM, cu care are contract de muncă. De altfel, în unele răspunsuri pe care Scutelnic le-a dat în scris unui grup de angajați nemulțumiți, el scrie că proprietar al Sanatoriului este Holdingul “Moldsindbalneotur”.  Să se fi încurcat sau intenționat încearcă să îi deruteze? Așa sau altfel, Scutelnic refuză să le răspundă propriilor angajați ce salariu primește. Când l-am întrebat pe Oleg Budza care este salariul lui Vasile Scutelnic, ni s-a răspuns: 
“-Unul decent… 
-Decent? 10 mii de lei?  
- Cam așa! 
- și Dvs, ce salariu ridicați, dle Budza? 
- Nu discutăm acum salariul meu”. Astfel, salariul liderilor sindicali rămâne în continuare o enigmă. 
Dacă revenim la "jurisdicția dublă" a Sanatoriului, atunci ne permitem să-i cităm pe unii observatori din cadrul Confederației, care spun că o asemenea situație în care de jure veniturile sanatoriului nu vin în bugetul Confederației, dar părțile, tot de jure, se află în litigiu judiciar,  este menținută cu un interes: atunci când un profit nu se duce oficial într-un buzunar, înseamnă că se duce neofical. Situația ne amintește de zicala despre pescuitul în ape tulburi. La supoziția că cele două părți “beligerante” liderul CNSM – Oleg Budza și medicul-șef al Sanatoriului “Nufărul Alb”, Vasile Scutelnic -  sunt în conflict doar pe hârtie, dar în realitate ar exista niște înțelegeri între ei, ne-a dus cu gândul următorul fapt curios.

De jure, litigiu, de facto, prieteni?

L-am întrebat pe Oleg Budza dacă după ce instanța va pune punct în litigiul dintre Confederație și SRL și CNSM va avea toată puterea asupra “Nufărului Alb”, cum vede viitorul Sanatoriului și pe cine va numi administrator al lui, având în vedere conflictele neîntrerupte cu Vasile Scutelnic, disputele judiciare și dosarul penal intentat pe faptul delapidării de fonduri de la Sanatoriu în perioada în care Scutelnic este medic șef. “Sincer, nu știu”, a fost răspunsul. Deci Oleg Budza a admis că CNSM l-ar putea lăsa în continuare pe Vasile Scutelnic la conducerea Sanatoriului. De aici concluzia că implicarea Confederației în readucerea Sanatoriului în proprietatea sindicatelor s-a facut doar ca să-i împiedice pe angajați să meargă mai departe carându-și drepturile de asociați. În cazul în care colectivul ar fi fost „cuminte", Sanatoriul ar fi fost gestionat, probabil, și astăzi conform înțelegerilor din culise dintre șefii sindicaliști și administrația actuală a sanatoriului.

Cine a pârât, dle Budza?

Încă un amănunt dezarmant de… simplu. Am discutat despre problemele sanatoriului cu Oleg Budza și cu Vasile Scutelnic la o diferență de o zi. Într-o zi de joi am vorbit cu Oleg Budza, iar a doua zi, vineri, am mers la Cahul, ca să-l găsim pe Vasile Scutelnic. Cand am intrat în biroul acestuia, l-am găsit supărat și spunându-ne că știe ce am discutat ieri cu Oleg Budza și ce întrebări am pus. Unele le știa exact cum au fost formulate. Interesant, cine l-a informat, dacă la discuția noastră cu Oleg Budza nu a mai participat nimeni? De ce Oleg Budza să-l fi informat pe Vasile Scutelnic cu care, de jure, se află în litigiu? Ne putem gândi la existența unor înțelegeri între cei doi, iar informația a ajuns cu atâta rapiditate probabil, pentru ca răspunsurile de la Cahul să nu difere de cele pe care le-am auzit la Chisinau.

Consilierul PD, Vasile Scutelnic, cu gândul la alegeri

Vasile Scutelnic, despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a mai scris într-un material publicat în 2009, ne-a întrebat, imediat ce am intrat în birou: “Ce, vin alegerile, de aceea ați venit?” Scutelnic este consilier raional la Cahul din partea Partidului Democrat. Dlui nu îi place când cineva încearcă să îi asculte și pe angajații care au obosit din 2008 să depună petiții prin instanțe, și cu atât mai puțin îi place să fie scoasă în evidență calitatea sa de reprezentant local de vază al Partidului Democrat.

Apropo de politică. Investigarea celor ce se petrec la Sanatoriu și verificarea faptelor descrise în nenumăratele petiții ale angajaților către diferite instituții de stat nu ar fi stagnat probabil atâția ani, dacă Vasile Scutelnic nu ar miza pe un sprijin politic. La ultima întâlnire electorală a liderului PD, avută la Cahul în 2009, locuitorii orașului l-au putut vedea pe Marian Lupu lăudandu-l pe Vasile Scutelnic și spunând că este prietenul său și că îl sprijină în tot ce face.

Centrul de Investigații Jurnalistice 
Investigatia a fost realizată în cadrul campaniei „Jurnaliștii împotriva corupției”