Drepturile omului

Protecție zero la secretul medical pentru „cei cu risc“

Foto: adevarul.ro

Consultațiile superficiale, fișele completate discriminatoriu și violența verbală sunt doar câteva dintre „tratamentele" prescrise oamenilor infectaţi cu HIV, în spitalele din ţară. Să fii consultat corect, iar diagnosticul tău să rămână între pereţii cabinetului. Pentru moldovenii purtători ai virusului HIV o asemenea cerinţă este de multe ori greu realizabilă. Şi asta pentru că încă mai există medici care nu ştiu să se comporte cu pacienţii lor şi nici să respecte Jurământul lui Hippocrate.

Denisa, o tânără de 25 de ani din Chişinău, are un copil de un an şi a trecut nu o dată printr-o asemenea experienţă neplăcută. În afară de soţul ei nimeni nu ştie de „boală ei". „Am fost trimisă de medicul de familie de la Policlinica 8 la şeful secţiei, Ion Marinov, care mi-a spus că din pricina că sunt purtătoare de HIV nu vor să mă ia în evidenţă", povesteşte tânăra despre incidentul petrecut în ianuarie 2010.

Doctorii au vorbit urât

Medicul Marinov neagă orice implicare. „În 2010 eram aici, dar n-am avut aşa cazuri. Anul trecut, din toate gravidele care au născut două au fost cu HIV. Nimeni dintre apropiaţii lor nu ştie acest lucru", spune doctorul. Denisa povesteşte că, ulterior, a mers la un control şi la Centrul Mamei şi Copilului, unde şefa Secţiei de patologia sarcinii i-a scris direct pe foaia medicală infecţia de care suferă. „Doctoriţa a vorbit urât cu mine. Pe foaia mea de tratament a scris mare «HIV pozitiv» şi le-a arătat studenţilor, care erau de faţă", mai spune tânăra.

Cum ne afectează noul proiect de lege antidiscriminare, pentru oamenii infectați cu HIV

Conform proiectului, rezultatul testului HIV nu va mai fi eliberat către medicul de familie, iar cadrele sanitare nu vor mai putea notifica partenerul de viață al pacientului despre statutul HIV descoperit. În viitor vom fi obligați să comunicăm soților/soțiilor noastre dacă suntem infectați cu virusul HIV. Totodată, rezultatul testului HIV nu va mai fi eliberat către medicul de familie, iar medicii nu vor mai putea notifica partenerul de viață al pacientului despre statutul HIV descoperit.

Toate aceste prevederi fac parte dintr-un nou proiect de lege înaintat de către Ministerul Sănătății, prin care se urmărește interzicerea oricăror forme de discriminare a persoanelor purtătoare a virusului HIV. „În prezent, oamenii infectați cu virusul HIV sunt discriminați atunci când se prezintă la unitățile medicale, precum și în privința dreptului la asistență socială", precizează Natalia Mardari, coordonator al Programului de Litigii din cadrul Institutului pentru Drepturile Omului (IDOM).

Totodată, reprezentanta IDOM recomandă excluderea testului HIV/SIDA în procesul de angajare pe anumite domenii, precum și utilizarea unei terminologii optime în abordarea acestui subiect, în vederea menținerii unui nivel ridicat de confidențialitate a datelor de ordin personal a oamenilor infectați, în centrele medicale.

Părinţi cu copii infectaţi alungaţi din spital

Olga, o femeie din Căuşeni, infectată cu HIV, are un băieţel, care de la vârsta de doi ani a fost şi el diagnosticat seropozitiv. „Când am făcut operaţia la rinichi băiatului, în 2009, am mers la Centrul Mamei şi Copilului. Acolo medicul mi-a spus că dacă mă mai prinde pe-acolo, mă taie în bucăţi pentru că nu i-am spus că fusesem diagnosticată cu HIV", mărturiseşte femeia.

Contactat de ziarul „Adevărul", directorul Centrului Mamei şi Copilului, Marin Rotaru, a precizat că pacienta trebuia să le spună medicilor că este seropozitivă, pentru ca aceştia să-şi ia măsuri de precauţie. „În sala de operaţie intră până la zece medici, plus asistente. În timpul intervenţiei chirurgicale curge sânge. Imagina-ţi-vă la ce riscuri au fost supuşi toţi aceşti oameni. În cazul pacienţilor cu HIV ne luăm măsuri suplimentare de protecţie, folosim mănuşi speciale, mai groase", afirmă directorul spitalului.

Numărul moldovenilor depistați seropozitiv crește de la an la an

Din informațiile Ministerului Sănătății, anul trecut au fost diagnosticați 721 de persoane infectate cu virusul HIV. Cei mai mulți moldoveni infectați cu acest virus au vârste cuprinse între 15 și 39 de ani și l-au contactat pe cale heterosexuală. Numărul oamenilor depistați seropozitiv în Republica Moldova ajunge astăzi la 7.032, conform datelor furnizate de Centrul de profilaxie și combatere SIDA. Numai anul trecut, efectivul celor bolnavi de SIDA anul trecut în Republica Moldova a ajuns la 430, cu 130 mai mulți decât în 2010, relevă Info-Prim Neo. Totodată, din informațiile Ministerului Sănătății, anul trecut au fost diagnosticați 721 de persoane infectate cu virusul HIV. Orașul cu cea mai mare prevalență a infecțiilor cu HIV este Bălți, cu 723 de cazuri la 100.000 de locuitori. Celelalte orașe din Republica Moldova cu cei mai mulți oameni depistați seropozitiv sunt, în ordine, Tiraspol, Bender și Chișinău. De asemenea, cei mai mulți moldoveni infectați cu acest virus au vârste cuprinse între 15 și 39 de ani și l-au contactat pe cale heterosexuală.

Legea antidiscriminare va proteja şi oamenii infectați cu HIV

„Despre celălalt caz, pot să vă spun că doctoriţa Eugenia Ileva, fosta şefă de la Secţia de patologia sarcinii, s-a pensionat. Acum trăieşte la Moscova. Pacienta ar fi bine să vină şi să ne zică direct ce s-a întâmplat, ca să evităm pe viitor astfel de cazuri", mai adaugă managerul spitalului.

Potrivit noii Legi privind protecţia datelor cu caracter personal, care a intrat în vigoare din 14 aprilie, datele despre starea sănătăţii pot fi prelucrate doar sub supravegherea unui cadru medical supus secretului profesional, doar cu acordul pacientului. „De la începutul anului am avut şase sesizări cu privire la protecţia datelor personale asupra oamenilor infectaţi cu HIV. Unele centre medicale raionale sunt încă departe de standardele actuale, la acest capitol", spune Nicolae Lungu, jurist la Centrul pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.


Persoanele infectate cu HIV care consideră că drepturile lor sunt încălcate sau care au nevoie de asistenţă juridică se pot adresa la următoarele organizaţii:

  • Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, tel. 24 49 11
  • Liga persoanelor care trăiesc cu HIV, tel. 92 99 06, 92 99 07
  • ONG "Tinerii pentru dreptul la viaţă" (Bălţi) 0 231 61 472 
  • ONG "Tineri şi liberi" – 56-74-89; 56-75-49 
  • Centrul de Sănătate pentru tineri "Neovita" – 40 66 34; 46 37 28 
  • Coaliţia Antidiscriminare: Linia Nediscriminare 0-8003-8003 (apel gratuit)  

Reprezentarea în proces este gratuită.

„Privacy officer" în fiecare spital

Ministerul Sănătăţii pregăteşte o directivă cu privire la înfiinţarea funcţiei de „ofiţer de confidenţialitate" în toate centrele medicale din Republica Moldova.

„Pacienţii au nevoie să le fie asigurată intimitatea. Ei se vor putea adresa cu probleme de confidenţialitate, investigare sau competenţele medicale, care ulterior vor fi soluţionate de acest responsabil", precizează Arcadie Astrahan, consultant în drepturile omului şi sănătate de la Ministerul Sănătăţii. El adaugă faptul că medicii pot da mai departe informaţii despre starea de sănătate a pacienţilor, doar cu acordul în scris al pacientului.

Doar un medic sancţionat disciplinar

Din 2010 şi până acum, Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM) a instrumentat 50 de plângeri ale oamenilor infectaţi cu virusul HIV, care au reclamat încălcarea dreptului la respectarea datelor personale privind starea de sănătate. „Unele cazuri au fost soluţionate la nivel de instituţie, Ministerul Sănătăţii sau la Centrul pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Avem şi un caz în care pacientul a cerut pagube morale de 60.000 de lei. Medicul a fost sancţionat disciplinar, însă a contestat în instanţă sancţiunea aplicată", spune avocatul Natalia Mardari, coordonator al Programului de Litigii din cadrul IDOM.

Centrul din Bălți destinat oamenilor infectați cu virusul HIV boicotat de localnici

În multe localităţi atitudinea unor oameni faţă de persoanele HIV-pozitive încă este destul de reticentă şi discriminatorie. De exemplu, la Bălţi locuitorii oraşului i s-au revoltat în legătură cu deschiderea unui centru social, care acordă asistenţă şi persoanelor HIV-pozitive. Localnicii au ameninţat cu acţionarea  în judecată a  Primăriei muncipiului pentru că a permis amplasarea centrului social.  Pentru a aplana conflcitul, Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei a venit cu un mesaj prin care a explicat cetăţenilor că Centrul social pentru persoanele cu HIV nu prezintă niciun pericol pentru populaţie, iar temerile locuitorilor sunt doar din cauza nivelului scăzut de informare a cetăţenilor despre căile de transmitere a infecţiei.  

Potrivit Elenei Căpăţînă, şefa serviciului de presă al Ministerului Muncii, Instituţiile vor fi deschise în oraşul Chişinău, Bălţi Comrat şi Tiraspol. Centrele vor acorda şi servicii la domiciliu pentru persoanele HIV- infectate, vor oferi servicii de intervenţie persoanelor aflate în situaţii de criză, vor colabora cu membrii familiei şi rudele persoanelor HIV-pozitive pentru a promova incluziunea lor socială.

Mai multe studii efectuate în ultimii ani de către Fundaţia Soros-Moldova arată că cetăţenii, deşi sunt mai informaţi privind căile de transmitere a maladiei, contiunuă să ţină cât mai la distanţă persoanele infectate. Una din cele mai recente cercetări sociologice arată că fiecare al treilea cetăţean nu ar accepta o persoană HIV pozitivă în calitate de vecin sau de coleg de muncă, două treimi se pronunţă pentru izolarea copiilor cu HIV, iar 41% consideră că persoanele cu HIV nu trebuie să utilizeze mijloace de transport în comun.


Drepturile persoanelor HIV pozitive sunt protejate de Legea cu privire la profilaxia maladiei HIV/SIDA:

  • personalul medical şi alte persoane care, în virtutea obligaţiilor de serviciu, deţin informaţii privind rezultatele examenelor medicale în ce priveşte infecţia HIV (maladia SIDA) sunt obligate să păstreze secretul acestor informaţii; 
  • este interzisă orice formă de discriminare în baza statutului HIV la orice etapă de angajare, promovarea sau atribuirea responsabilităţilor de serviciu în orice sferă publică sau privată, la alegerea sau numirea în funcţii publice; 
  • nu se admite concedierea în baza statutului HIV pozitiv;  
  • persoanele infectate cu HIV beneficiază de asistenţă juridică gratuită la adresarea către autorităţile publice locale şi/sau instanţa de judecată.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate”, desfăşurată cu suportul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii