Drepturile omului

Un primar şi-a bătut subaltenul în văzul sătenilor şi i-a muşcat o ureche

Foto simbol: someseanul.ro

Anul trecut primarul unui sat din raionul Rezina şi-a bătut cu pumnii şi cu picioarele un subaltern în văzul sătenilor. Procurorii n-au considerat fapta edilului drept una ieşită din comun şi au calificat-o drept huliganism, iar instanţa i-a administrat o amendă. Satul însă nu l-a iertat. La alegerile locale, ce au avut loc la scurt timp după ce s-a consumat incidentul, primarulcare fusese la conducerea satului pe durata a trei mandate, a pierdut scrutinul. Reporterii publicaţiei „Cuvintul” au urmărit subiectul şi revin cu detalii.  

Luat la pumni de primarul satului   

Incindentul s-a întâmplat anul trecut, pe 10 mai. Valerian Donţu, paznic la primaria din satul Lalova, se afla la serviciu ca de obicei, nebănuind ce avea să i se întâmple, dar, vorba ceea, nu aduce anul cât aduce ceasul. În după-amiaza zilei, primarul satului Veaceslav Iftodi a venit la primărie cu automobilul de serviciu. Paznicul care se afla în ograda instituţiei, s-a apropiat de maşina şefului, crezănd că el are nevoie de ceva dacă a venit la ora respectivă la primarie, dar primarul l-a luat la pumni. „Nu ştiu ce l-o fi apucat. Când m-a văzut, a început să strige la mine. Că trebuie să fiu la serviiu în primarie şi nu să umblu pe la porţile oamenilor. A ieşit din maşină şi a început să mă lovească”, povesteşte pătimitul.

Primarul  l-a lovit pe paznic cu pumnii în faţă, l-a tras de haină şi … de necrezut … l-a muşcat de urechea dreaptă. Scăpând din mâinile primarului, Valerian Donţu a alergat spre casa lui Alexandru Teterea, care-i este rudă, ca să telefoneze la poliţistul de sector. Primarul însă l-a ajuns din urmă, l-a doborât şi l-a bătut cu picioarele unde se nimerea: în abdomen, în cap, până când victima a încetat să se mai apere. La bătaie a alergat şi lumea de prim-prejur. Ulterior mai mulţi săteni au confirmat cele văzute. Printre cei care au dat mărturii ulterior la poliţie au fost Ludmila Gotornicean, Gheorghe Lisnic, Raisa Lisnic, Ana Munteanu şi alţii. Sătenii au povestit că primarul ar fi foat în stare de ebrietate. De ce la ce s-a pornit cearta între cei doi sătenii nu au putut să spună.

Cert este că în urma bătăii, pazinicul a fost spitalizat şi a urmat un curs de tratament. Expertiza medico-legală a constat că Valeria Donţu s-a ales cu “ traumă cranio-cerebrală închisă, comoţie cerebrală, sufuziuni ale feţii, ochiului drept, hemoragie în sclere a ochiului drept”. Toate acestea au dus la dereglarea sănătăţii lui V.Donţu, se mai menţionează în raportul de exprtiză medico-legală.

Solicitat de reporterii publicaţiei noastre, Veaceslav Iftodi nu a vrut să comenteze incidentul.  A spus doar că este vorba de o chestiune ce ţine de viaţa sa personală şi nu ar vrea să facă declaraţii publice.

Primarul bătăuş renegat de săteni

La o lună de la incidentul buclucaş, primarul satului Lalova, care îşi încheia al treilea mandat la cârma satului, Veaceslav Iftodi  a candidat pentru un nou mandat de primat din partea liberal-democraţilor. Numai că nu a fost să fie. Satul l-a renegat şi nu şi-a mai dat votul pentru el.  Sătenii spun că nu l-au votat tocmai pentru că fostul primar şi-a permis un comportamente de neadmis – să umble beat prin sat şi să ridice mâna asupra unui subaltern.     

Cum a calificat acţiunile procuratura...

Potrivit Procuraturii Rezina, care a intentat pe acel caz un dosar penal, a constat ulterior că  Veaceslav Iftodi „a comis prin concurs ideal infracţiunile prevăzute de art. 287 alin. (1) şi 328 alin. (2) Cod Penal al RM". Pentru cititori precizăm că alineatul 1 din art. 287 prevede: "Huliganismul, adică acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, de opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum şi acţiunile care, prin conţinutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani".

Articolul 328, care este întitulat "Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu" stipulează că "săvârşirea de către o persoană publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, în cazul când sunt însoţite de aplicarea violenţei, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani"....

...şi ce a decis instanţa

Sentinţa pe acest dosar a fost pronunţată la 22 mai 2012. Judecătoria Râbniţa cu sediul în or. Rezina a decis că fapta inculpatului Veaceslav Iftodi nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 328 alin.(2), achitându-l. Totodată, instanţa l-a găsit vinovat pe art. 287 alin. (1), aplicându-i drept pedeapsă o amendă în mărime de 500 de u.c. (10 mii de lei).

Pătimitul, dar şi procurorul Ion Bernaz, care a instrumentat dosarul, au declarat pentru "C" că nu sunt de acord cu decizia instanţei şi o vor ataca la Curtea de Apel Chişinău, or acţiunile ex-primarului Veaceslav Iftodi cad evident sub incidenţa art.328 CP.

Revizorii au descoperit mai multe încălcări

Apropo, Veaceslav Iftodi are la activ trei mandate de primar al comunei Lalova, deţinute cu unele întreruperi. După ce în iunie 2011 a pierdut scrutinul pentru al patrulea mandat, dânsul a revenit în funcţia de secretar al Consiliului comunal, pe care o deţinuse până când a fost ales primar. În octombrie 2011 colaboratorii Direcţiei Teritoriale Inspectare Financiară Bălţi au verificat activitatea financiară a primăriei Lalova în perioada 2008-2011 cât a fost condusă de Veaceslav Iftodi.

Revizorii au descoperit mai multe încălcări. Astfel, după cum se menţionează în actul întocmit de aceştea, în perioada 2009-2011, Primăria şi Consiliul comunal Lalova au înstrăinat mai multe terenuri la preţuri mult mai mici decât cele reale. În ansamblu pe toate contractele, preţul de vânzare a terenurilor a fost diminuat cu 458 mii 904 lei. Apropo, două dintre aceste terenuri au fost procurate de însuşi primarul V.Iftodi.

În perioada de referinţă, primăria nu a întocmit contracte de arendă pentru mai multe terenuri proprietate publică, din care cauză a ratat un venit de peste 100 mii lei. Au fost depistate mai multe cheltuieli nelegitime, lipsuri de materiale.

Potrivit primarului actual Mihai Gotornicean, patru dintre aceste contracte au fost reziliate imediat ce au fost depistate încălcările. O parte din cheltuielile nelegitime au fost restituite de Veaceslav Iftodi.

Ce trebuie să facă un cetăţean dacă a fost torturat

În cazul în care aţi fost supus torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante sunteţi în drept:   de a depune o plângere la procuratură raională sau la Procuratura Generală (Secţia de combatere a torturii), la orice comisariat de polţie sau la Ministerul Afacerilor Interne. Puteţi anunţa membrii Consiliului Consultativ al Comitetului Naţional Antitortură sau să depuneţi o plângere Avocatului Parlamentar (Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova, mun.Chişinău, str. Sfatul Ţării, 16 tel. 0 (22) 23-48-00). Avocatul parlamentar dispune de competenţele necesare pentru documentarea cazurilor de tortură şi este în drept să deschidă din proprie iniţiativă un proces în legătură cu faptele depistate de încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului;  de a solicita efectuarea examinării medico-legale. Expertiza medico-legală poate fi efectuată şi la iniţiativa părţilor sau a reprezentanţilor lor, precum şi a avocatului parlamentar, pentru stabilirea circumstanţelor care, după părerea părţilor, pot servi drept probe pentru apărarea intereselor lor.

Sarcina probaţiunii neaplicării torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante îi revine autorităţii în a cărei custodie se află persoana privată de libertate, plasată la dispoziţia unui organ de stat sau la indicaţia acestuia, sau cu acordul ori consimţămîntul său tacit.

Procuratura poate admite plângerea dispunând prin ordonanţă începerea urmăririi penale, dar poate şi respinge plângerea, dispunând prin ordonanţă refuzul de a începe urmărirea penală.

În caz de dezacord cu respingerea plângerii, sunteţi în drept de a contesta ordonanţa de refuz în începerea urmăririi penale prin depunerea unei plângeri procurorului ierarhic superior. Procurorul, în termen de până la 72 de ore de la primirea plângerii, este obligat să o examineze şi să comunice decizia sa reclamantului. Decizia procurorului poate fi contestată la organul de procuratură ierarhic superior. 

În caz de dezacord, sunteţi în drept de a contesta  hotărârea procurorului ierarhic superior, prin depunerea unei plângeri, în termen de 10 zile, judecătorului de instrucţie la locul aflării organului care a admis încălcarea.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei “Jurnaliştii împotriva torturii şi pentru protecţia victimelor torturii şi relelor tratamente”

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii