Cheltuielile partidelor pentru o campanie electorală din anul acesta au crescut, practic, de 3,5-4 ori, în comparație cu cheltuielile pentru scrutinul parlamentar din anul 2005 și de 5,6 ori, dacă luăm în calcul ambele campanii electorale. Per total, în anul curent, partidele au cheltuit, potrivit rapoartelor oficiale, 44,8 mln lei. În anul 2005, s-au pus în joc 8 mln lei. Și Comisia Electorală Centrală a cheltuit anul acesta de 4 ori mai mult față de scrutinul din 2005. Costurile reale admise de partide au fost mai mari, pentru că formațiunile politice raportează oficial la CEC doar cheltuielile din perioada campaniei electorale. Se știe însă că bătălia pentru voturi începe cu mult timp înainte de lansarea oficială a campaniei electorale.

Cât costă fotoliul de deputat?

Cele 15 formațiuni politice și 6 candidați independenți antrenați în bătălia pentru Parlament au cheltuit pentru campania din aprilie 28,74 mln lei. În campania din iulie 
s-au antrenat 10 formațiuni politice și au cheltuit 16,1 mln lei. Dacă e să împărțim cheltuielile generale la numărul de deputați ajunși în Parlament, apoi un loc de deputat a costat în mediu 284,5 mii lei (25,18 mii USD) la alegerile din 5 aprilie și 159,1 mii lei (14,1 mii USD) la cele din 29 iulie. Aceste calcule derivă din cheltuielile declarate oficial de către partide la scrutinele din 5 aprilie și 29 iulie. Costurile reale ale unui loc în Parlament dacă e să ținem cont că unele formațiuni politice au făcut abuz de resursele administrative, iar o parte din venituri nu au fost declarate, probabil, sunt mult mai mari.

Dacă e să luăm în calcul sursele financiare puse în joc de fiecare din formațiunile care au intrat în Legislativ și numărul de deputați pe care îi au, apoi, în scrutinul electoral din aprilie, costul unui fotoliu de deputat a variat între 111 mii lei și 377 mii lei. Cele mai mari cheltuieli pentru un loc de deputat îi revin Alianței Moldova Noastră - 377,5 mii lei, iar cele mai mici – Partidului Liberal - 111,6 mii lei. Costul unui loc în Legislativ pentru Partidul Comuniștilor a fost de 112,7 mii lei, iar pentru PLDM – de 276,05 mii lei. În scrutinul din iulie, locul unui deputat din cadrul Partidului Liberal a costat 87,97 mii lei, al unui deputat AMN este de câteva ori mai scump – 441,2 mii lei. Pentru PLDM costurile unui fotoliu de deputat se ridică la 122,3 mii lei, iar pentru Partidul Democrat – la 288,7 mii lei. Cheltuielile oficiale pentru un loc în Parlament pe listele Partidului Comuniștilor după alegerile din iulie au constituit 80,9 mii lei.

Tabel 1. Cheltuielile declarate oficial de candidații antrenați în scrutinele electorale din 5 aprilie și 29 iulie 2009

Denumirea partidului	Cheltuieli  5 aprilie	Număr deputați	Cheltuieli  29 iulie	Număr deputați
Partidul Social Democrat	4 367 444,00	-	190 700,00	-
Partidul Liberal	1 674 102,21	15	1 319 504,20	15
Alianța MOLDOVA NOASTRă	4 153 305,00	11	3 088 938,28	7
Partidul Popular Creștin Democrat	1 389 227,00	-	1094 230,27	-
Partidul Comuniștilor	6 764 115,00	60	3 885 248,13	48
Partidul Liberal Democrat	4 140 869,27	15	2 202 044,90	18
Partidul Democrat	1 867 216,00	-	3 753 386,33	13
Uniunea Centristă din Moldova	890 754,50	-	Nu a participat	-
Mișcarea Social-politică "Acțiunea Europeană"	2 581 883,00	-	520 000,00	-
Restul	907 969,36	-	54 538,00	-
TOTAL	28 736 885,34	101	16 108 590,11	101

Resursele administrative în slujba PCRM

Cel mai mult a cheltuit în campania electorală Partidul Comuniștilor, pe care alegerile din aprilie l-au costat 6,76 mln lei, iar cele din iulie - 3,89 mil. lei. Conform unor calcule ale experților IDIS „Viitorul”, în scrutinul din aprilie PCRM a abuzat de resurse mediatice publice, costul cărora a fost estimat la suma de 5,84 mln lei, ceea ce reprezintă 86,3% din totalul cheltuielilor oficiale de campanie ale acestui partid. Autorul acestui studiu, Sergiu Lipcean, a calculat și costul participării în campania electorală a oficialilor de stat nedegrevați din funcțiile lor, numeroși membri ai Guvernului Greceanâi, folosirea pe larg a agențiilor executive ale guvernului, cu oficiile, transportul și comunicațiile achitate din bugetul de stat. În total, echivalentul bănesc al resurselor media și instituționale se cifrează la 7,47 mln lei, depășind astfel valoarea întregului buget electoral al PCRM din prima campanie electorală din anul curent. Drept indicatori, experții IDIS „Viitorul” au ales costurile unei zile de muncă a unui oficial public, numărul zilelor de muncă pe durata campaniei și numărul persoanelor implicate în proces. Reeșind din datele privind mărimea salariilor fiecărui funcționar vizat, experții au evaluat costul mediu al unei zile de muncă. Suma obținuta s-a înmulțit la 40 de zile de campanie, fiind excluse zilele de odihnă. Rezultatul este următorul: președintele statului Vladimir Voronin a cheltuit pentru campania electorală din 5 aprilie din resursele administrative – 22 280 lei primul-ministru Zinaida Greceanâi – 20 800 lei președintele Parlamentului Marian Lupu – 21 920 lei prim-viceprimministrul Victor Stepaniuc – 27 440 lei miniștrii Vasile șova – 17 800 lei Larisa Catrinici – 13 880 lei Galina Balmoș – 12 640 lei Andrei Stratan – 17 720 lei Igor Dodon – 16 320 lei și Anatol Gorodenco – 12 600 lei. Alți membri ai Guvernului au cheltuit din resursele administrative – 115 200 lei, de pe listele PCRM – 640 000 lei personalul de serviciu – 81 600 lei. În total din resursele administrative pentru PCRM în campania electorala numai din 5 aprilie s-a cheltuit, potrivit studiului efectuat de IDIS „Viitorul”, – 1,03 mln lei. La această sumă se adăugă costul carburanților arși în timpul deplasărilor în scopuri de partid, care atinge cifra de 598 040 lei. Această sumă ar putea fi mult mai mare, întrucât nu pot fi estimate cheltuielile pentru folosirea birourilor, a serviciilor polițiștilor și a altor instituții ale statului. Dacă e să luăm în calcul că au fost două scrutine electorale, apoi PCRM a utilizat abuziv în campaniile sale electorale resurse administrative de cel puțin 3 mln lei. Trebuie să menționăm că în calcul n-au fost incluse cadourile cu care partidul a momit electoratul, care, anul acesta au excelat prin diversificare: de la detergenți și pachete cu alimente la aragazuri, seturi de mobilă, ceasuri elvețiene, plimbări cu elicopterul și kilograme de medalii.

Businessul - sponsor al campaniilor electorale

Potrivit Legii privind partidele politice, în afară de cotizațiile membrilor, partidele au dreptul la donații din partea persoanelor fizice și juridice, dacă acestea sunt din țară și se efectuează în condiții de maximă transparență. Legea interzice finanțarea partidelor din exterior. Totodată, un partid nu poate avea venituri anuale provenite din donații în cuantum mai mare decât echivalentul a 0,1% din veniturile bugetului de stat pentru anul respectiv. O altă restricție este că o persoană fizică poate să facă donații în valoare de până la 500 salarii medii lunare pe economia națională pe anul respectiv, iar o persoană juridică – o sumă nu mai mare decât echivalentul a 1000 de salarii medii pe economie.

Se știe că businessul mare este tentat să sponsorizeze campaniile electorale ale partidelor politice, pentru a scoate anumite beneficii ulterior, când acestea ajung să dirijeze treburile statului și banii publici. Printre agenții economici care au finanțat cele două campanii electorale din anul acesta ale Partidului Comuniștilor s-au evidențiat doar câțiva: SRL Elat-Profit și ITS-Grup au donat PCRM 2,5 mln lei, SRL „Tehnodiada” și SRL „Elemag” au donat câte 50 mii lei. Alți patru agenți economici: SRL „Hidrotehnologie”, SRL „Djavis”, SRL „Diastil” și SRL „Sel si C” au contribuit la campaniile PSD cu 1,93 mln lei. Cu 50 mii lei, SRL „Larimaris-Lex” a finanțat campania electorală din 5 aprilie a candidatului independent ștefan Urâtu, care în campania din 29 iulie a fost în listele Partidului Liberal.

Tabel 2:Lista agenților economici, care au făcut donații în campaniile electorale 2009

Denumirea agentului economic	Suma, lei Alegerile 5 aprilie	Suma, lei, alegerile 29 iulie	Total	Concurentul electoral
„Elat-Profit" SRL	1 500 000	-	1 500 000	PCRM
„ITS GRUP" SRL	1 000 000	-	1 000 000	PCRM
SRL „Elemag”		50000	50000	PCRM
SRL Tehnodiada”		50000	50000	PCRM
„Hidrotehnologie” SRL	700 000	-	700 000	PSD
„Djarvis” SRL	700 000	-	700 000	PSD
«Diastil” SRL	180000		180000	PSD
„Sel si C” SRL	350 00		350000	PSD
SRL „Larimaris-Lex”	50000		50000	Stefan Urâtu

Cine sunt sponsorii Partidului Comuniștilor

SRL Elat-Profit și ITS-Grup ne-au atras atenția în mod special. SRL Elat-Profit este specializată în activități de microfinanțare. Potrivit raportului Comisiei Naționale a Pieții Financiare „Valoarea indicatorilor privind activitatea organizațiilor de microfinanțare”, Elat-Profit pentru anul 2008 nu a prezentat nici o informație privind rezultatele activității sale. Datele pentru anul 2007, arată că Elat-Profit ar fi avut un profit de 814,5 mii lei, sumă care, evident, nu ar fi fost suficientă pentru acoperirea donației de 1,5 mln lei. 
SRL Elat-Profit face parte din grupul financiar-comercial ELAT, condus de omul de afaceri Leonid Volneanschi, despre care se spune că a fost apropiat de guvernarea comunistă. Anul trecut, bunăoară, o altă firmă din cadrul grupului ELAT - compania Elat-Invest a cumpărat de la stat 71,67% din acțiunile întreprinderii “Sigma”, contra unei sume de 81,6 mln lei. Prețul per acțiune a fost exact cu un bănuț mai mare, decât cel cerut de stat, suficient ca privatizarea să fie considerată legală. Curios este că licitația era planificată de Agenția Proprietății Publice pentru luna septembrie, dar a fost organizată cu o lună mai devreme. Întreprinderea “Sigma” (fostul Sciotmaș din epoca sovietică), nu prezintă interes pentru a dezvolta vre-o producție industrială. Achiziția s-a făcut pentru teritoriul și imobilele aflate în proprietatea întreprinderii. Or, noul acționar majoritar nici nu a ascuns faptul că blocul administrativ și alte încăperi vor fi modernizate pentru spații de oficii comerciale. Achiziția a fost finanțată de două bănci din Moldova și firma rusească Global-Investment, care deține 49% din acțiunile firmelor Elat-Invest și Elat-Rentservice. Ultima face parte din acelaș grup ELAT. Așa că am putea spune că la finanțarea campaniei electorale a Partidului Comuniștilor au contrubuit indirect și finanțatori din Rusia. De altfel, firmele din cadrul grupului ELAT și anterior s-au bucurat de susținere din parte guvernării comuniste. Unele companii din acest grup au fost în vizorul Curții de Conturi. În Raportul Curții de Conturi „Privind rezultatele controlului asupra activității reprezentanților statului în Adunările și Comitetele de creditori și a administratorilor împuterniciți la întreprinderile în proces de insolvabilitate cu derularea procedurii de faliment” din 24 februarie 2004, (vezi http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=306031), se menționează că„cu 11 luni înainte de deschiderea procedurii de faliment a întreprinderii „Sigma”, din blocul nr.2 al acestei întreprinderi au fost sechestrate de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat etajele 1 și 2, care ulterior, fără a fi expuse la licitație, au fost realizate S.R.L. "Elat-Rentservice" la prețul diminuat cu 6,7 mln lei față de valoarea de bilanț.Peste 2 ani, în perioada derulării procedurii de faliment, când a apărut necesitatea de realizare a etajelor 3 și 4 ale acestui bloc, ținându-se cont de faptul că primele 2 etaje erau deja în proprietatea firmei menționate, condițiile de realizare au devenit nefavorabile pentru alți antreprenori și etajele au fost realizate aceleiași firme cu o diminuare a valorii de bilanț în mărime de 6,4 mln lei”. În consecință, mijloacele financiare pasibile satisfacerii cerințelor creditorilor au fost micșorate cu 13,1 mln lei. Auditorii Curții de Conturi spun că aici nu au fost respectate prevederile art. 20 din Legea cu privire la faliment, care prevede „rezilierea contractelor și recunoașterea nulă a tranzacțiilor efectuate de debitor în perioada anterioară deschiderii procedurii de faliment pentru recuperarea bunurilor de la persoane terțe”.

Celălalt sponsor important al PCRM, firma ITS-Grup SRL, este o companie de pază, ce face parte din Holdingul Elita-5 Altepi, fondator și acționar majoritar al căruia este omul de afaceri Alexandru Pincevschi, care la alegerile parlamentare din 25 februarie 2001, a candidat pe listele Partidului Renașterii și Concilierii din Moldova, condus de primul președinte al Moldovei Mircea Snegur.

Atât SRL Elat-Profit, cât și ITS-Grup, nu au mai făcut donații pentru campania comuniștilor din 29 iulie. Să fi înțeles ei că formațiunea pe care a susținut-o nu va mai fi la guvernare?

Sponsorii Partidului Social-Democrat

De altfel și Partidul Social-Democrat, formațiune care nu a trecut pragul electoral în niciunul din cele două scrutine, s-a bucurat de o susținere financiară importantă din partea unor companii din sfera privată. SRL „Hidrotehnologie”, director general al căreia este Sergiu Coropceanu, care a candidat pe listele PSD la alegerile din 5 aprilie, a contribuit cu 700 000 lei, iar Sergiu Coropceanu personal – cu 5000 lei. Între altele, Coropceanu a candidat în anul 2001 pe listele Mișcării Plai natal, iar în 2005 era pe listele Alianței Moldova Noastră. Totodată, el este și unul din conducătorii companiei Unicon-Grup, al cărui președinte este omul de afaceri Victor șelin. Un alt finanțator important al PSD a fost SRL Djarvis, care a donat o sumă similară de 700 mii lei. Interesant este faptul că SRL Djarvis deține 100% din activele SRL Hidrotehnologia (!). Compania de construcții Diastil a vărsat în bugetul PSD suma de 180 000 lei. Cel de al patrulea sponsor al campaniei PSD, cu o contribuție de 350 mii lei, a fost SRL „Sel și C”, al cărui asociat unic este omul de afaceri Victor șelin. Acesta a candidat cu numărul 3 pe listele PSD și a vărsat în bugetul partidului 37 mii lei. Interesant este și faptul că Hidrotehnologia, „Djavis” si „Diastil” își au sediul și aceleași numere de fax și telefon la una și aceeași adresă cu Unicon-Grup – strada Ghioceilor,1. Mai mult, toți cei patru sponsori ai campaniei PSD, inclusiv SRL „Sel și C”, sunt fondatori ai Unicon-Grup (!). Prin urmare, omul de afaceri Victor șelin a contribuit la campania PSD direct sau indirect prin firmele controlate de el cu 1,97 mln lei (!). Șelin este apropiat lui Eduard Mușuc, care la alegerile din aprilie a candidat pe listele PSD, iar în iulie – pe lista Partidului Comuniștilor, devenind deputat din partea acestui partid.

Donații generoase, venituri modeste

Dacă e să analizăm donațiile făcute de persoanele fizice către partidele politice, apoi vedem că în mare parte cei mai mari donatori ai partidelor au fost primele persoane de pe liste, respectiv cei care au ajuns în Parlament în formațiunile care au trecut pragul electoral. Generozitatea unora nu este însă nici pe departe pe măsura veniturilor pe care le-au avut în ultimii doi ani.

Lider printre donatori este președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, cu 755 750 lei, cea mai mare sumă donată de o persoană fizică în cele două campanii electorale. Întâmplător sau nu, dar, după distribuirea funcțiilor în noul sistem de guvernare, Mihai Ghimpu a obținut funcția de președinte al Parlamentului și, printr-un concurs de împrejurări – și cea de președinte interimar al R. Moldova. În declarația pe venituri, depusă la CEC, Ghimpu arată că în ultimii doi ani a avut un venit de 311 192 lei, sumă de două ori mai mică decât donația pe care a făcut-o. Ghimpu este urmat în top de deputatul AMN Veaceslav Untilă, care a contribuit cu 535 mii lei. În ultimii doi ani venitul deputatului a fost ceva mai mic decât donația făcută și constituie 447 mii lei. În topul celor mai mari donatori se înscriu și omul de afaceri Chiril Luchinschi și diplomatul Igor Corman, care au donat pentru PD câte jumătate de milion de lei. Ultimul s-a și ales cu o funcție importantă în Parlament – cea de președinte al Comisiei de politică externă. Chiril Lucinschi, însă, după ce PD nu a intrat în Parlament la scrutinul din aprilie, nu a mai candidat pe listele acestei formațiuni. Veniturile pentru ultimii doi ani declarate de Igor Corman depășesc cu puțin suma donată PD și constituie în jur de 630 mii lei. Sume destul de mari au donat pentru PD Dumitru Diacov și Marcel Răducanu – câte 450 mii de lei, ambii fiind deputați în parlamentul anterior. Veniturile declarate de cei doi la CEC pentru ultimii doi ani au fost de 511,45 mii lei și, respectiv, 262,3 mii lei. Oleg Serebrean a făcut o donație aproape egală ca mărime cu venitul său pe doi ani.

Tabelul 3: Persoanele fizice care au făcut cele mai mari donații în cele două campanii electorale

Numele sau denumirea	Suma, lei alegerile 5 aprilie	Suma, lei alegerile 29 iulie	Total	Concurentul electoral	Veniturile pentru ultimii 2 ani declarate la CEC, lei
Partidul Comuniștilor	600 000	120 000	720 000	PCRM
Mihai Ghimpu	403 000	352 750	755 750	PL	311 192
Oleg Bodrug	286 400	-	286 400	PL	828 493
Alexandru Tanase	292 000	200 000	492 000	PLDM	407 563
Vladimir Filat	469 500	-	469 500	PLDM	1,23 mln
Simion Furdui	430 000	-	430 000	PLDM	84 000
Victor Său	370 000	-	370 000	PLDM
Ion Ionas	180 000	200 000	380 000	PLDM	1,85 mln
Chiril Lucinschi	500 000	-	500 000	PD	6,8 mln
Igor Corman	-	500 000	500 000	PD	630 000
Dumitru Diacov	250 000	200 000	450 000	PD	511 456
Marcel Răducan	100 000	350 000	450 000	PD	262 300
Nicolae Buzu	-	350 000	350 000	PD
Aurel Băieșu	-	350 000	350 000	PD	441 749
Serebrean Oleg	250000	-	250000	PD	258 783
Anatolie Ghilaș	-	330 000	330000	PD	1,4 mln
Veaceslav Unitlă	535 000	-	535 000	AMN	447 000
Iurie Colesnic	426 000	-	426 000	AMN	81 083
Victor Guzun	-	300 000	300 000	AMN	455 000
Leonid Bujor	263 750	-	263 750	AMN	235 000
Vasile Balan	263 750	-	263 750	AMN	248 000

Liderii PLDM, Vlad Filat și Alexandru Tănase, au făcut donații a câte 469 500 și, respectiv, 492 000 lei, în cele două campanii electorale ale formațiunii pe listele căreia au ajuns în Legislativ. În noua structură guvernamentală, Vlad Filat, va deține una dintre cele 3 funcții importante în stat – de prim-ministru, iar avocatul Alexandru Tănase, potrivit unor informații prealabile, – de ministru al Justiției. Cei doi lideri PLDM au declarat pentru ultimii doi ani venituri de 1,22 mln și, respectiv, 407 563 lei. Omul de afaceri Simion Furdui a făcut în cele două campanii electorale donații pentru PLDM de 430 mii lei, în timp ce veniturile sale în ultimii doi ani, conform declarației depuse la CEC, au fost de numai 84 mii lei (!). Și pentru Alianța Moldova Noastră s-au făcut donații mari, care depășesc cu mult veniturile declarate. Leonid Bujor și Vasile Balan au avut în ultimi doi ani venituri doar din salariul de deputat de 235 mii lei și, respectiv, 248 mii lei, ambii însă au făcut donații generoase partidului – de câte 263 750 lei. Iurie Colesnic a avut venituri de numai 81 mii lei, însă a făcut o donație de tocmai 426 mii lei. Victor Guzun a declarat venituri de numai 25 mii lei și o bursă de 20 000, dar a contribuit la campania AMN cu 300 mii lei. Și liberalii s-au dovedit a fi extrem de generoși, făcând donații către PL care depășesc cu mult veniturile lor pentru ultimii doi ani. Bunăoară, Boris Vieru a avut venituri de numai 48 mii lei în ultimii doi ani, dar a donat pentru PL suma de 75 mii lei. La fel, Anatol Salaru a făcut donații de 186 mii lei, având venituri de numai 37 980 lei.

De unde au luat generoșii donatori sumele respective, dacă, practic, în majoritatea cazurilor acestea depășesc cu mult suma veniturilor din ultimii doi ani? Să fi strâns cureaua patru ani pentru a fi atat darnici în campania electorală? E puțin probabil. Ei vor spune cu siguranță că soțiile sau copiii le sunt prosperi sau au vreo mătușă bogată. Și atunci de ce n-ar face rudele donațiile respective? Că legea nu interzice. Și dacă in spatele donațiilor sunt forțe interesate sa aibă ulterior beneficii de pe urma celor sponsorizați? Sau dacă donațiile provin din surse nu tocmai curate, care necesită a fi legalizate, atunci ne întrebăm cum va fi activitatea acestor legislatori, miniștri, cât de onești vor fi ei sau cât de cinstit vor lucra în interesele poporului? Întrebări la care, credem, vor încerca să răspundă organele de drept și de control care au datoria să verifice sursele de finanțare ale partidelor politice. Unul din membrii PD declara în cadrul unei ședințe a Clubului Jurnaliștilor de Investigație că și el a figurat în campaniile anterioare printre donatori, însă nu a luat banii din veniturile sale de profesor universitar, ca n-avea de unde, lăsând să se înțeleagă că anumite resurse vin din afară și sunt legalizate astfel sub formă de distribuite printre membrii de partid care, chipurile, fac donații. Evident, că aceste surse de finanțare nu sunt din venituri oneste.

Efim Obreja, expert în cadrul Transparncy International Moldova, susține că finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale este o țintă atractivă pentru corupția politică. Aceasta se manifestă prin cumpărarea locurilor pe listele partidului, finanțarea din surse anonime ori secrete cumpărarea de către bogați a influenței și accesului la putere prin intermediul donațiilor secrete ascunderea surselor de finanțare, în special, a informației despre donații și donatori finanțarea din surse ilegale, în special de proveniență criminală ori acceptarea donațiilor din partea grupărilor criminale în schimbul de a nu aplica legea, sau din partea oligarhilor și sferelor din business – pentru a face legi în interes de grup sau a le oferi facilități pentru a scoate profituri. Printre aspectele corupției politice, potrivit expertului TI Moldova, sunt și abuzul de resurse administrative, obținerea de fonduri pentru partide prin presiuni economice, intimidarea conducătorilor întreprinderilor, prin subordonarea mass-media de către partidele aflate la guvernare sau prin cumpărarea voturilor alegătorilor, inclusiv prin ajutoare materiale și altele.

Donatorii anonimi ai comuniștilor

Partidul Comuniștilor arată în rapoartele sale financiare depuse la CEC că a contribuit la cele două campanii electorale cu suma de 720 mii lei. Interesant ce surse de venit are Partidul Comuniștilor, dacă are așa bani? Dacă e să calculăm că aceste surse vin din cotizațiile de membru de partid, apoi cei 14 mii de membri ar trebui să dea o cotizație în mărime de 50 de lei anual, asta în condițiile în care fiecare din ei are un venit lunar de 5000 de lei (cotizația de membru constituie 1% din venitul lunar). Dar cum membrii PCRM în mare parte sunt pensionari și persoane cu venituri medii, este ireal să credem că PCRM a adunat suma respectivă din cotizații. Dincolo de toate acestea, PCRM a contractat în anul 2007 un credit de 22 mln de lei de la Banca de Economii (echivalentul a 2 mln de dolari), pentru construcția sediului din str. Armenească, sumă care trebuie returnată până la 14 iulie 2010. Ca să restituie acest credit, partidul trebuie să achite lunar Băncii de Economii cel puțin 700 mii lei, sumă ce nu include și dobânda.

Partidul Comuniștilor a fost singura formațiune politică care nu a arătat în rapoartele sale financiare toate donațiile parvenite în cele două campanii electorale. Această formațiune tăinuiește numele tuturor persoanelor fizice care au făcut donații. Astfel, veniturile în jur de 4 mln de lei din campania din aprilie și de cel puțin 3 mln de lei din campania din iulie sunt ținute în secret către PCRM, contrar legislației care impune o transparență maximă a veniturilor și cheltuielilor din campaniile electorale. În rapoartele financiare ale PCRM, făcute publice de CEC, se face referire la dispoziții de încasare și atât. După alegerile din aprilie, am solicitat CEC să ne ofere rapoartele financiare ale PCRM. Șefa Direcției financiare și audit a CEC, Elizaveta Oțel, inițial ne-a spus că nu ne poate da această informație, pe motiv că datele din buletinul de identitate al persoanelor care au făcut donații constituie informație confidențială. Trebuie să amintim că legislația privind accesul la informație stipulează că datele ce țin exclusiv de identificarea persoanelor (date ce se conțin în buletinele de identitate) nu constituie informație confidențială. Ulterior, cu greu ni s-au oferit listele donatorilor PCRM, doar că datele de identitate erau șterse. Oricât am încercat să calculăm sumele din donațiile făcute de persoanele fizice din listele oferite de CEC și veniturile PCRM din campania din aprilie, mai mult de jumătate de mln de lei din venituri rămân fără acoperire documentară, ceea ce însemnă că CEC nu ne-a oferit informația deplină sau PCRM nu a raportat, așa cum prevede legea, toate donațiile. De ce și ce anume ascunde CEC de presă rămâne să aflăm. Acum suntem în așteptarea rapoartelor financiare ale PCRM pentru alegerile din iulie, pe care, sperăm, CEC să ni le ofere în volum deplin.

Donații benevole colectate sistematizat

Totuși din listele cu donații am reușit să desprindem că acestea nu au fost făcute așa pur și simplu de simpatizanții PCRM, ci într-un mod sistematizat și bine pus la punct, pe fiecare raion în parte. Pe multe liste într-un colț este menționat numele unui fruntaș al partidului (în unele liste aceste însemnări au fost albite (!)) care a fost responsabil de un anumit raion sau numele acestuia este primul în listă. De regulă, responsabilii de colectarea donațiilor au fost deputații comuniști și unii miniștri ai Guvernului Greceanâi. Mărimea donațiilor făcute către PCRM variază între 300 de lei și 50 mii lei.

Interesant este faptul că în unele raioane, cum ar fi Hâncești, toate donațiile sunt în aceeași sumă – 1000 de lei. Responsabil de raionul Hâncești a fost deputatul comunist Anatolie Zagorodnii. În preajma alegerilor din 5 aprilie scriam despre anumite pomeni electorale făcute la presiunea deputatului comunist asupra unor structuri publice în campania electorală din 2007. Printr-un demers către președintele de atunci al raionului Lidia Lupu, deputatul a cerut “să se acorde ajutor material în sumă de 1000 lei, din Fondul de Susținere a Populației unor persoane din satul Buțeni, în legătură cu situația financiară grea”. Acestora li s-a dat, din fondul respectiv, câte 1000 lei. Verificând gospodăriile unor persoane din lista lui Zagorodnii, am constat că majoritatea o duc destul de bine – cu case mari, ogrăzi pavate și antene parabolice (!). De la locuitorii satului Buțeni aveam să aflăm că persoanele respective au fost urcate într-un microbus și duse la Consiliul raional unde au primit banii pe care, în aceeași zi, i-au donat, chipurile, pentru reconstrucția bisericii din sat. Sătenii spun că, de fapt, banii erau destinați campaniei electorale a Partidului Comuniștilor (vezi investigația „Deputatul comunist Anatolie Zagorodnâi și-a tras un apartament de lux întrun cămin proprietate publică” pe 
http://www.investigatii.md/arhiva.php?day=-1&month=-1&year=2009&cat%5B%5D=6 
) Nu excludem că și acum banii au venit din anumite fonduri sociale și au fost transmise sub formă de donații către Partidul Comuniștilor. Presupunem că astfel de donații din Fondul de susținere a populației s-au făcut și în alte raionale. De exemplu, din raionul Dubăsari, președintele căruia, Grigore Policinschi, a candidat pe listele Partidului Comuniștilor, ne-au parvenit câteva liste cu persoane care, în iunie 2009, au primit ajutoare a câte 300 de lei din Fondul de susținere a populației. Persoane care au solicitat anonimatul ne-au spus că aceste alocații sociale s-ar fi dat pentru cei care au făcut agitație pentru Partidul Comuniștilor în campania din iulie. Unii însă chiar dacă au făcut agitație pentru comuniști așa și nu și-au mai ridicat banii.

Pomenile electorale au secătuit bugetul de stat

În goana după alegători, Partidul Comuniștilor a manipulat și cu bugetul de stat. Datele oficiale privind veniturile și mai ales cheltuielile bugetului național ne oferă o retrospectivă mult mai clară asupra existenței unor veritabile strategii de manipulare și cumpărare a electoratului prin așa-zisele pomeni electorale, utilizate pe larg de actuala guvernare.

Cheltuieli cu 25-30% mai mari decât veniturile bugetare
Din rapoartele Ministerului Finanțelor privind veniturile și cheltuielile bugetelor de tot felul descoperim că în februarie-martie 2009, adică chiar în ajunul scrutinului din 5 aprilie, a avut loc o creștere bruscă a cheltuielilor bugetare, chiar dacă în această perioadă veniturile au fost mult mai mici. Astfel dacă în ianuarie 2009, cheltuielile executate de Guvern depășeau veniturile cu 264 mln lei, sau cu circa 20 la sută, în luna februarie diferența dintre cheltuieli și venituri ajunge la 530 mln lei, sau de 35 la sută. În martie diferența scade puțin, dar oricum este la un nivel major de 432,7 mln lei, ceea ce reprezintă o diferență de circa 27%. În consecință, la finele trimestrului I al anului 2009, la buget se formase un deficit de 1,08 miliarde lei, iar la finele celui de-al doilea trimestru – un deficit de 2,04 miliarde lei, sau de 19 la sută. Este adevărat că Bugetul pentru 2009, aprobat de majoritatea comunistă prevedea un deficit și mai mare în această perioadă – de aproximativ 4,4 miliarde lei.

Majorări de salarii pentru bugetari

Saltul brusc al cheltuielilor în cele două luni din ajunul alegerilor parlamentare din 5 aprilie, se explică printr-o serie de majorări de salarii aprobate în regim de urgență de un Guvern, în care majoritatea miniștrilor erau deja degrevați din funcție. 
La 18 februarie 2009, Guvernul adopta hotărârea privind majorarea salariilor angajaților din instituțiile finanțate de la bugetele unităților administrativ-teritoriale, începând cu 1 ianuarie 2009. Pentru aceasta Guvernul a alocat 467 mln lei autorităților administrației publice locale, urmând ca acestea să repartizeze mijloacele instituțiilor din subordine și să aprobe modificările corespunzătoare la devizurile de cheltuieli și planurile de finanțare. Deja la 20 februarie, Ministerul Finanțelor anunță despre alocarea a 42 mln lei - pentru acoperirea majorării remunerărilor bugetare din luna ianuarie, iar la 2 martie alocarea altor 42 mln lei pentru achitarea majorărilor din luna februarie, care urmau a fi achitate în luna martie curent. Mai mult. Guvernul și ministerul Finanțelor a început să preseze atunci autoritățile locale care întârziau dintr-un motiv sau altul achitarea acestor majorări.

Deciziile cu caracter populist nu se termină aici. La 23 martie 2009 a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr.224 cu privire la repartizarea alocațiilor prevăzute în bugetul de stat pentru majorarea salariilor angajaților din instituțiile finanțate de la bugetele unităților administrativ-teritoriale, de ea urmând să beneficieze circa 59 mii de angajați. Mariana Durleșteanu, ministrul Finanțelor, în cadrul conferinței de presă din aceeași zi, a declarat că „majorările în cauză sunt preconizate pentru cadrele didactice din instituțiile de învățământ preuniversitar și superior, postuniversitar și de perfecționare a cadrelor, începând cu 1 aprilie 2009”, rezultate în contextul politicii de salarizare, aprobată în anul 2008 și respectiv 2009, cu amendamentele respective la Legea nr.335-XVI din 23.12.2005, ce ține de salarizarea în sectorul bugetar”. Mariana Durleșteanu a mai menționat atunci că majorările salariale respective în medie cu 16,6%, vor fi achitate începând cu 1 mai curent. De această dată vedem că se promite o majorare a salariilor, chiar în ajunul alegerilor, deși era deja clar că bani pentru plata acestor majorări nu erau la Buget.

În aprilie, Guvernul a redus cu peste 200 mln de lei volumul transferurilor la bugetele locale

Că aceasta a fost o promisiune goală denotă și faptul că după alegeri, Guvernul nu mai presa autoritățile locale cu cereri de achitare imediată a majorărilor de salarii decise de Guvern. Mai mult. În luna aprilie guvernul a redus cu peste 200 mln de lei volumul transferurilor la bugetele locale, acestea coborând la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. Graficul alăturat demonstrează elocvent acest lucru. 
și în ajunul alegerilor din 29 iulie, Guvernul a aplicat cu succes aceeași tactică. La 1 iulie 2009, bunăoară transferă în regim de urgență către bugetele UAT suma de 67,2 mln lei – pentru majorarea salariilor calculate pentru luna iunie, ca acestea să fie achitate în iulie.

Majorări de pensii
De altfel data alegerilor din 5 aprilie nu a fost stabilită întâmplător. Vorba e că anual la 1 aprilie are loc indexarea pensiilor achitate din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat. În anul 2009 coeficientul de majorare a fost stabilit la 20% și doar pentru unele categorii de 12,7%. Dacă în anii precedenți anunțul despre indexarea pensiilor era făcut la finele lunii februarie-începutul lunii martie, în anul curent s-a ales o zi din ajunul alegerilor. 
De la 1 aprilie 2009 au fost supuse indexării circa 653,4 mii pensii și alocații sociale, inclusiv 454,3 mii pensii pentru limită de vârstă. Cheltuielile suplimentare la plata pensiilor și alocațiilor sociale în legătură cu indexarea lor vor constitui 712,7 mln lei până la sfârșitul anului curent sau 79,2 mln lei lunar. Unii pensionari au primit pensia majorată chiar în ajunul alegerilor din 5 aprilie.
La începutul lunii iunie, când a devenit evidentă reducerea semnificativă a veniturilor bugetare și au început să apară întârzieri la achitarea pensiilor, Casa Națională de Asigurări Sociale anunța deja că din cauza majorării „de la 1 aprilie curent a pensiilor și sumelor lunare necesare pentru plata acestora cu peste 80 mln. lei lunar au fost operate unele modificări în graficul de plată a plăților sociale. Termenul de achitare a pensiilor a fost extins de la data de 1-15 a fiecărei luni până la data de 20 a lunii în plată.

Unde au fost reduse cheltuielile

Cheltuielile de stat care nu sunt prioritare vor fi reduse cu minim 20 la sută, anunța la începutul lunii iunie, premierul Zinaida Greceanâi, în ședința Parlamentului. 
Guvernul însă deja aplicase aceste măsuri pentru unele domenii. De exemplu în primele 6 luni ale anului 2009, media cheltuielilor bugetare a constituit 79,7% din volumul prevăzut. Această medie a cheltuielilor a fost respectată în cazul alocărilor pentru domenii precum menținerea ordinii publice și securitatea națională – 80%%, serviciile de stat cu destinație specială -75,2%. Cu alocări peste medie se evidențiază asigurarea și asistența socială – 93,9%, serviciul datoriei de stat – 93,5%, ocrotirea sănătății – 81,5% În același timp cheltuielile pentru știință și inovare au fost de doar 46,2% din cele prevăzute, pentru transport, gospodăria drumurilor, comunicațiile și informatica – 44,1%, pentru gospodăria comunală – 49,4%, iar pentru cultură, artă, sport și tineret – 63,5%.

Compensații victimelor represiunilor politice cu câteva zile înainte de alegeri

La mai puțin de o săptămână până la alegeri, la 23 iulie, Guvernul anunță că Ministerul Finanțelor a identificat mijloace financiare în volum de 13852,8 mii lei pentru compensarea valorii averii persoanelor supuse represiunilor politice, transferul cărora a fost efectuat de la bugetul de stat către bugetele unităților administrativ-teritoriale corespunzătoare la 21 iulie curent. Acest lucru este cu atât mai surprinzător și prin faptul că o parte din acești bani urmau a fi plătiți încă în anul 2008, dar din varii motive acest lucru nu a fost făcut. Mai mult. Cu o două zile înainte de scrutin, Guvernul a devenit darnic și față de autoritățile locale din mun. Chișinău, unde din cauza blocării conturilor Primăriei urmare a acumulării unor datorii fata de SA Termocom, beneficiarii nu puteau primi banii. În consecință pe parcursul zilei 27 iulie curent, Ministerul Finanțelor a purtat de urgență negocieri cu organele de executare a deciziilor judecătorești în vederea deblocării parțiale a conturilor Primăriei Chișinău, astfel fiind posibilă achitarea compensațiilor victimelor represiunilor politice și în capitală. 
Acestea sunt doar câteva elemente dintr-o întreagă strategie aplicată de guvernarea comunistă pentru „a cumpăra” voturile alegătorilor, chiar și dacă banii necesari lipseau la buget.

Investigație a fost realizată în cadrul Campaniei Pentru un Parlament Curat, susținută de Fundația Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția finanțatorului.