Cetatea Albă, cea mai importantă fortăreață medievală din spațiul Europei de Est și un monument strategic militar al vechii Moldove, se află de zeci de ani într-o stare de degradare continuă. Deși autoritățile din Ucraina, stat în componenta căruia a intrat Sudul Basarabiei în 1944, ne asigură că investesc substanțial în lucrări de restaurare și conservare a monumentului, specialiști ai Academiei de științe din Moldova (AșM) cred că cetatea suportă o restaurare fragmentară primitivă și, dacă nu se vor opri de urgență distrugerile, riscăm s-o pierdem. Doar intervenția experților internaționali ar salva Cetatea Albă, spun specialiștii.

O problemă trilaterală de patrimoniu

Salvarea Cetății Albe este o problemă de patrimoniu istorico-cultural nu doar a statului vecin, dar și a României și Republicii Moldova, asemănătoare cu cea a păstrării identității românilor din Ucraina, care sunt cea mai numeroasă minoritate națională din această țară. În contextul integrării europene, experți din RM și România pun nu doar problema ocrotirii și valorificării celor mai importante monumente istorice, dar și a celor de pe teritoriul Ucrainei. ICOMOS Moldova (secția moldoveană a organului consultativ UNESCO în problema  monumentelor istorice și în păstrarea patrimoniului cultural de pe lângă UNESCO), de ani de zile readuce în atenția factorilor decizionali din Ucraina, între care și ex-președintele Iușcenko, problemele restaurării Cetății Albe și nu au primit niciun răspuns oficial.

Unii cercetători de pe șantierul arheologic ne-au informat, că în zona Cetății Albe nu se fac restaurări. În 2009, puținele lucrări de renovare au fost stopate, din lipsă de fonduri, iar anul acesta - din cauze necunoscute. Pe de altă parte, Natalia șterbuli, șefa Direcției pentru protecția monumentelor din cadrul Administrației regionale Odesa, ne-a declarat că am fost  dezinformați. Ea susține că, în 2004, Guvernul Ucrainei a aprobat un Program complex de restaurare și utilizare a Cetății Akkerman, ce prevede alocări de fonduri până în 2011, din bugetele local și de stat.

Ucrainenii susțin că vor finaliza restaurarea în 2015

„Între 2004 și 2009 au fost alocați peste 77 mii de euro (aprox. 8 mln. 390 mii de hrivne), bani din care au fost realizate cele mau urgente lucrări de prevenire a avarierii monumentului, de hidroizolare a fundației, de reabilitare a porțiunilor deteriorate ale cetății și alte lucrări de consolidare. De asemenea, au fost efectuate cercetări arheologice și lucrări de conservare a obiectivelor arheologice. În 2009, din bugetul ucrainean au fost investiți circa 42 mii de euro (peste 431 mii de hrivni), iar în 2010 – peste 41 mii de euro (595 mii de hrivni) pentru lucrări de restaurare și reparații. Pentru 2011 preconizăm investiții în valoare de peste 6 milioane de hrivni”, spune Natalia șterbuli.

Direcția regională Odesa pentru protecția monumentelor împreună cu Ministerul ucrainean al dezvoltării regionale și construcțiilor elaborează un proiect de prelungire a programului de restaurări a Cetății Albe pentru patru ani. Acesta prevede asigurarea fondurilor pentru restaurare de aproximativ 967 mii de euro anual (10 milioane de hrivne). Astfel, autoritățile ucrainene ne dau asigurări că, până la finele lui 2015, vor încheia restaurarea Cetății Albe. „Este în proces de pregătire un set de acte, în vederea obținerii unui grant, pentru Cetatea Akkerman în cadrul unui proiect al Uniunii Europene întitulat „România, Ucraina și RM”, a mai spus șefa Direcției regionale Odesa pentru protecția monumentelor.

Vicepreședintele AșM: „E o mare spălare de bani la mijloc?”

Dr. Mariana șlapac, vicepreședinta Academiei de științe a Moldovei și autoarea unor studii dedicate Cetății Albe, aduce critici dure calității lucrărilor din zona fortăreței. „Dacă ne referim la viteza cu care se năruiește monumentul în ultimii ani,  riscul de a-l pierde e foarte mare, mai ales că nu există un program științific de restaurare. Se realizează o renovare  fragmentară și intermitentă, invizibilă, practic. De fapt, aceasta e o mare bătaie de joc, se utilizează procedee de rerestaurare-reparații, inacceptabile în țările civilizate. Să credem că Ucraina face investiții neraționale în fortăreața noastră medievală, ori e vorba de o mare spălare de bani? Situația trebuie să fie controlată doar de o echipă internațională de experți”, spune Mariana șlapac. Ea susține că și unii cercetători ucraineni sunt revoltați de daunele care se aduc Cetății Albe, în special, prin organizarea în interiorul cetății a unor concerte rock și spectacole, în urma cărora zidurile se fisurează. „Cu mai mulți ani în urmă, un incendiu a făcut scrum mai multe construcții de lemn de pe teritoriul cetății. E regretabil că Cetatea Albă este privită de anumite grupuri doar ca un obiectiv din care se pot obține câștiguri mari și nu ca un vestigiu istoric, ce trebuie salvat pentru a-l lăsa urmașilor europeni”, a remarcat Mariana șlapac. Să adăugăm că, în imediata apropiere a Cetății Albe, există un local „Lucișie bessarabskie vina” (tr.:cele mai bune vinuri basarabene), un business de mare succes printre turiști. 

„E dreptul fiecărui stat să-și apere monumentele”

Totusi, vestea bună este că o echipă internațională de arheologi efectuează de mai mulți ani săpături cu descoperiri senzaționale în orașul antic Tyras, amplasat în aceeași zonă cu Cetatea Albă. Doar în doi ani, 1996 și 1997, pe lângă specialiștii ucraineni, la săpături au participat și cei din Republica Moldova și de la fostul Institut Național de Tracologie din București (integrat ulterior în Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”), în baza unui acord de cercetare arheologică cu Academia de științe a Ucrainei. Până atunci, dintre specialiștii români, doar doar marele arheolog român Paul Nicorăscu a făcut săpături și la Tyras, și la Cetatea Albă, timp de aproape zece ani, în perioada interbelică.

 „Deplasarea efectuată împreună cu o comisie de specialiști în vara anului 1997 în orașul Belgorod Dnjiestrovskij, din inițiativa fostului institut de tracologie, avea ca scop analizarea posibilităților de conservare, consolidare, restaurare și punere în valoare a vestigiilor anticului Tyras, precum și unele intervenții de urgență la Cetatea Albă. Aceste chestiuni le discutasem cu reprezentanții Direcției pentru protecția monumentelor istorice de la Odesa, eventual, să se facă niște lucrări de conservare la Tyras. Totuși, Belgorod și Tyras nu fac parte din România și nici din Republica Moldova. Nu poți să intervii decât dacă stabilești niște puncte ferme de colaborare, în cadrul unor acorduri culturale, pe teritoriul altui stat. E dreptul fiecărui stat să-și apere monumentele”, a spus Cornelia Stoica, specialistă a Direcției patrimoniului cultural, din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România (MCCPN).

Restaurarea monumentelor stangează din cauza lipsei unor acorduri bilaterale

Ministerul Culturii de la Chișinău vrea să inițieze un proiect comun cu Ucraina privind includerea complexelor rupestre din valea Nistrului în lista patrimoniului mondial UNESCO. Este vorba de complexele de la Orheiul Vechi, țipova, Saharna, Socola, dar și câteva din Ucraina. „Dacă vom reuși să realizăm un asemenea proiect, vom reuși să și-l extindem, inclusiv la Cetatea Albă. La Chișinău există specialiști care ar putea să se implice nu doar în cercetarea, dar și în conservarea și restaurarea cetății medievale, inclusiv a orașului antic Tyras”, a afirmat dr. hab. Gheorghe Postică, viceministrul Culturii.

Gheorghe Postică urma să preia conducerea cercetărilor arheologice moldovenești la Cetatea Albă, stopate după 2002. „Avem contacte personale cu cercetătorii de la Odesa și Kiev, care ne susțin în demersurile noastre, însă acordul de colaborare dintre ministerele culturii din Chișinău și Kiev, expirat în 2005, nu prevedea valorificarea patrimoniului cultural. Pe noi ne-ar interesa nu doar Cetatea Albă, ci și obiective culturale din Hotin, Cernăuți, Izmail și Reni. În sudul Basarabiei, în apropierea localității Reni, există cunoscuta cetate antică de la fostul Cartal (Orlovca) cu straturi culturale din epocile neolitică, bronzului, unde arheologii noștri au lucrat o perioadă. Sperăm ca până la finele anului, să  reluăm negocierile unui acord cu Ucraina. Totodată, trebuie să existe o voință bilaterală în acest sens și soluții financiare”, a relatat Gheorghe Postică.

Negocieri de un an de zile dintre România și Ucraina fără succes

Deja de un an, între ministerele Culturii din Ucraina se negociază un Protocol de colaborare în anii 2011-2014, care prevede reglementarea cadrului necesar pentru protejarea și conservarea monumentelor istorice. Documentul prevede continuarea programului de cercetare arheologică și conservare a vestigiilor cetății antice Tyras și a fortificației medievale Belgorod-Cetatea Albă.

„Posibilitatea autorităților române de a interveni în mod direct pentru reglementarea situației este limitată, având în vedere regimul juridic al obiectivului”, ne-au spus surse din cadrul Ministerului român de Externe. Potrivit lor, lipsa unui cadru juridic bilateral adecvat, care să reglementeze posibilitatea unei intervenții pentru conservarea/recuperarea obiectivelor istorice este un impediment serios în salvarea cetății.

„Ministerul Culturii și Cultelor s-a implicat în această chestiune, însă relațiile bilaterale dintre România și Ucraina suferă de o stagnare. Încă din octombrie 2009 am trimis o notă verbală colegilor ucraineni, după ce am negociat în prealabil protocolul. Nu am primit nici răspunsul și nici varianta de protocol a părții ucrainene. Să sperăm că lucrurile se vor debloca și vom avea cadrul legal ce ne-ar ajuta să intervenim pe Cetatea Albă”, a declarat Ana-Maria Craus, responsabil de relații bilaterale cu Republica Moldova și Ucraina din cadrul Ministerului Culturii de la Bucuresti.

Autoritățile intervin și pentru protejarea românilor din Ucraina

Protocolul interministerial negociat cu partea ucraineană (art. 3) , dar deocamdata nesemnat, conține prevederi cu privire la monumente, cercetări, istorie, etnografie. „Părțile vor încuraja continuarea programului de cercetare arheologică și conservare a vestigiilor Cetății antice Tyras și a fortificației medievale  Belgorod (Cetatea Albă)”.  Actul prevede inclusiv protejarea minorității române din Ucraina și invers: „Părțile încurajează dezvoltarea relațiilor bilaterale în sfera cercetării; ocrotirii și punerii în valoare a patrimoniului cultural național, a localităților și monumentelor de cultură a celor două popoare; cercetarea comună în sfera istoriei, etnografiei și artei; dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul ocrotirii, protejării, restaurării și conservării monumentelor culturale”.
Responsabili de la ministerul român au menționat că, nimeni nu a solicitat bani pentru lucrări de restaurare la Cetatea Albă și nici măcar, la nivel oficial, nu a ridicat problema. „Din contactele noastre cu organizațiile românești din statele vecine și operatorii culturali din România, le-am tot spus că pentru a putea beneficia de susținerea MCCPN și de finanțare, e nevoie de proiectele lor. Dacă ar fi apărut solicitarea Republicii Moldova sau a Ucrainei în această problemă, cu siguranță am fi examinat-o. Înțelegem că și Chișinăul ar vrea să se implice în aceeași măsură. De aceea, eforturile ar putea împărțite, acea instituție sau organizație care este dispusă să facă un proiect pe Cetatea Albă, pe care să-l supună atenției autorităților celor trei state, trebuie să propună variantele de soluționare a problematicii expuse, care să nu intre într-o divergență cu legislația statului pe teritoriul căruia se află monumentul respectiv”, a menționat Ana-Maria Craus.

„Doar România ar putea accesa fondurile UE”

Desigur, conservarea și restaurarea Cetății Albe necesită fonduri solide,  într-o perioadă lungă de timp. Sunt greu de sensibilizat autoritățile în privința Cetății Albe, cred experții, mai ales că mai există multe alte monumente în România ce trebuie restaurate. Spre exemplu, Cetatea lui Mircea cel Bătrân de la Turnu Măgurele e lăsată de izbeliște și arată chiar mult mai rău decât Cetatea Albă. Doar un sprijin internațional în această privință ar remedia situația, ne-au declarat la unison experți de pe ambele maluri ale Prutului.

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) nu dispune de fonduri suficiente pentru restaurarea monumentelor istorice și culturale românești de peste hotare. Dar nicio organizație românească din RM, România sau Ucraina nu a inițiat vreun proiect care să solicite sprijinul DRP în vederea restaurării Cetății Albe. Responsabili de la DRP recomandă, pentru proiectele de păstrare a patrimoniului cultural comun, accesarea fondurilor Programului Operațional Comun „România-Ucraina-RM 2007-2013”, finanțat de Uniunea Europeană, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat.

„E și vina noastră…”

Academicianul Florin Constantiniu, însă, solicită Secției de științe istorice și arheologice a Academiei Române să se angajeze în problema conservării și restaurării Cetății Albe. „După acest prim demers, al doilea este accesarea unor fonduri europene de Academia Română, pentru că nici Ucraina și nici RM nu sunt membre ale UE. Dacă România va obține acești bani, problema e dacă Ucraina va accepta demersul nostru de a repara cetăți de pe teritoriul ei. Aceasta nu e o problemă strict ucraineană, ci una ce interesează și RM, și România și nu numai, pentru că Cetatea Albă este un vestigiu al civilizației medievale, unde au fost și bizantini, și genovezi, și moldoveni, și turci”, ne-a declarat istoricul Florin Constantiniu.

„Ucrainenii doresc să-și afirme o identitate politică istorică, care-i foarte vulnerabilă, nu știu cum să șteargă din amintirea populației de acolo faptul că stăpânesc niște teritorii românești, la care n-au umbră de drept. Desigur, la origini a stat Rusia Kieveană, însă de-a lungul istoriei n-a existat un stat ucrainean, care să aibă o continuitate. Amintim aici că, în 2007, când autoritățile române au putut renegocia Tratatul cu Ucraina, acestea nu au pus nici măcar probleme ce țin de protejarea populației românești de acolo, a unor monumente și nici a funcționării limbii române. Așa că, e și vina noastră de situația în care ne-am pomenit”, a mai declarat Florin Constantiniu.

„Izmail, gorod russkoi slavî”...

Avem probleme de patrimoniu și la Cernăuți, observă specialiștii. În special, Cimitirul central, unde este înmormântată floarea intelectualității române din secolele trecute, între care locurile de veci ale lui Aron Pumnul, Dimitrie Onciu, fraților Hurmuzachi. Multe morminte sunt refolosite pentru înmormântări. Există nu doar problemele de patrimoniu cu Ucraina, dar și de mesaj istoric. Discursurile ghizilor de la Cetatea Albă s-au îmbunătățit ușor, nu mai au un pronunțat caracter antiromânesc, ca în anii trecuți. Totuși, Izmailul, vechi oraș românesc, este prezentat ca „gorod russkoi slavî” (tr.:oraș al gloriei ruse”). Reconcilierea istorică cu Ucraină ar fi o altă etapă a negocierilor.

Investigația  a fost realizată cu sprijinul Centrului de Investigații Jurnalistice, în cadrul proiectului "Jurnalism de investigație transfrontalier"