Circa 350 de funcționari publici, pe lângă obligațiile lor directe de serviciu, sunt și reprezentanți ai statului sau membrii ai Consiliilor de Administrație la un șir de întreprinderi. În multe cazuri chiar la câte 3-4 întreprinderi. 
De exemplu, vice-ministrul Economiei și Comerțului, Tudor Copaci face parte din Consiliile de Administrație (CA) a 4 societăți pe acțiuni, inclusiv la trei este președintele consiliului. 
Igor Grigoriev, directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP) în schimb este membru al CA la două societăți pe acțiuni, Vadim Ceban, șef  Direcție Ministerul Economiei și Comerțului (MEC) - la două societăți pe acțiuni, Vera șlopac, șef Direcție monitoring și analiză financiară din cadrul ministerului Finanțelor - la trei societăți, etc.

Potrivit informației din Registrul Patrimoniului Public, ținut de APP de pe lângă MEC, sunt înregistrate 316 întreprinderi de stat și 166 societăți pe acțiuni, în care statul deține o cotă mai mare de 30 la sută din capitalul social al acestora. Autoritățile publice centrale au format: consilii de administrație în 164 de întreprinderi de stat, în componența cărora sunt incluși reprezentanți ai Ministerului Economiei și Comerțului, Ministerului Finanțelor, autorităților publice centrale (fondatori) și ai colectivelor de muncă. În cadrul consiliilor de administrație a întreprinderilor de stat activează circa 350 funcționari publici (dintre care 80 angajați ai MEC și 42 ai APP). De asemenea au fost constituite consilii în 133 societăți pe acțiuni. Numărul maxim de membri care au fost promovați din partea statului este de 391.

Un funcționar poate fi concomitent membru - al 5 Consilii de Administrație a SA
Faptul că funcționarii respectivi au fost desemnați să reprezinte interesele statului în întreprinderile de stat sau societățile pe acțiuni cu capital de stat nu constituie o încălcare a actualei legislații. Din contra. Legea actuală permite unui funcționar de stat să fie concomitent membru - al cinci consilii.
Igor Grigoriev, directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP) ne-a răspuns oficial că potrivit art.25, alin. (7), al Legii privind societățile pe acțiuni, statul poate avea doar un singur reprezentant într-o societate. Aceeași lege stipulează însă că „membrul consiliului societății pe acțiuni poate fi concomitent membru a cel mult 5 consilii”. De asemenea, art.7 al Legii cu privire la întreprinderea de stat, prevede că „membrul consiliului de administrație poate fi concomitent membru al consiliului de administrație a cel mult 3 alte întreprinderi de stat”. Altfel spus nu este nimic ilegal în faptul că un vice-ministru face parte din 4 CA, în trei din care este chiar președinte.
Mult mai important este faptul cum de reușește funcționarul ca pe lângă multiplele obligații de serviciu să le îndeplinească și pe cele de reprezentant al statului sau membru al consiliului SA unde au fost promovați din partea statului. Or, potrivit lui Igor Grigoriev, acesta este dator ca „de rând cu exercitarea conducerii generale și controlul asupra activității societății pe acțiuni” să exercite și: „controlul asupra mărimii cotei de participare a statului în capitalul social al societății pe acțiuni, controlul asupra integrității și folosirii potrivit destinației a obiectelor patrimoniului de stat, atribuite societăților cu drept de gestiune economică, să adopte decizii cu privire la plata dividendelor, transmiterea în locațiune, comercializarea activelor neutilizate în procesul tehnologic, casarea sau grevarea patrimoniului societății, precum și controlul transferării în termen a plăților obligatorii la bugetul public național, etc.”. 
Obligațiile sunt destul de semnificative și necesită nu numai pregătire profesională, dar și timp suficient pentru exercitarea acestora.

Pentru unii îndemnizații simbolice, pentru alții de mii de lei pe lună
Pentru munca depusă reprezentanților statului în organele de conducere ale întreprinderilor de stat și ale societăților pe acțiuni, precum și altor membri ai acestor organe li se stabilesc indemnizații lunare în mărime de până la trei salarii minime pe țară.
În prezent salariul minim este de 400 lei, respectiv funcționarul mai poate primi suplimentar la salariul plătit de stat și o remunerare de circa 1200 lei pe lună de la o întreprindere. Funcționarul ce face parte din 4 consilii de administrație, teoretic dar și practic poate beneficia de indemnizații de circa 4800 lei pe lună, pe lângă salariul de bază primit la minister. 
În cazul în care este reprezentant al statului în 4 întreprinderi, respectiv beneficiază de îndemnizații totale în valoare de circa 4800 lei. 
Dacă ținem cont că de regulă în Consiliile de Administrare ale întreprinderilor de stat sunt 3, iar uneori și 5 membri ce reprezintă statul, apoi pe lună se poate aduna o sumă de 5-6 mii lei, sau 60-75 mii lei pe an, cheltuiți pentru remunerarea funcționarilor de stat. 
Dacă pentru întreprinderi precum Metalferos, Căile Ferate ale Moldovei, cu vânzări anuale de aproape un miliard de lei, sau Moldelectrica – cu vânzări de circa 400 mln lei, aceste sume nu reprezintă o povară semnificativă pentru altele mai mici constituie o problemă majoră. 
Dar nu toate întreprinderile de stat au consilii de administrare în componența cărora ar fi inclus și un reprezentant al statului. Printre acestea se numără întreprinderile din subordinea Ministerului Justiției (Departamentul Instituțiilor Penitenciare), Ministerului Culturii (unele teatre au statut de întreprinderi de stat) etc.

Victoria Mlecico, șef-adjunct Direcție monitoring și analiză financiară a Ministerului Finanțelor și membru al CA la IS Moldelectrica și SA Metalferos ne-a spus că dacă în trecut, în special în anii 90 ai sec XX, de regulă pentru munca prestată nu „primea nimic”, acum beneficiază de unele indemnizații. „Ne plătesc după cum decide fondatorul (mai bine zis reprezentantul acționarului majoritar, adică statul n.a.). La unele întreprinderi 800 lei pe lună, la altele 1000 sau chiar 1200 de lei pe lună”, ne-a declarat Victoria Mlecico, care a ținut să precizeze că poartă și răspundere pentru situația economică și financiară a acestor întreprinderi.

Câțiva ani în urmă pentru plata unor indemnizații membrilor CA al SA se alocau până la 5% din beneficiul anual. Practica respectivă se menține și în prezent, ne-a spus responsabili din cadrul MEC. Altfel spus cu cât beneficiul era mai mare cu atât și recompensele funcționarilor ce sunt reprezentanți ai statului sau membrii ai Consiliilor de Administrație sunt mai mari.
Potrivit Legii privind societățile pe acțiuni, remunerarea membrilor organelor de conducere se examinează și se aprobă de către adunarea generală anuală a acționarilor, în dependență de rezultatele activității economico-financiare ale societății. APP susține că de exemplu, societățile pe acțiuni care deservesc drumurile auto achită indemnizații lunare în mărime de până la 200 lei. Alți agenții economici, în special din sectorul agroindustrial, care nu dispun de surse suficiente sau activează cu pierderi, nu achită indemnizații reprezentanților statului și membrilor consiliilor, spune Igor Grigoriev șeful APP. 
Același Grigoriev a refuzat însă să ne precizeze mărimea indemnizației de care beneficiază el, în calitate de președinte al CA al SA Metalferos, sau în cea de membru al CA al SA RED Nord. Totodată, Grigoriev nu a spus nimic despre faptul că există SA unde mărimea îndemnizațiilor este de zeci de ori mai mare, decât cea oficială.

E cazul societății mixte moldo-ruse Moldovagaz unde pentru remunerare și alte cheltuieli legate de activitatea membrilor Consiliului și comisiei de cenzori, Adunarea Generală a Acționarilor a votat la mijlocul lunii mai alocarea a circa 4,6 mln lei pentru anul 2008. Dacă ținem cont că în Consiliu și în Comisia de cenzori sunt 15 membri, apoi pentru fiecare din ei sunt prevăzute cheltuieli anuale evaluate la circa 306,7 mii lei, sau câte 25,55 mii lei pe lună. Dacă excludem din aceste sume contribuțiile pentru asigurare socială și medicală achitate de întreprindere apoi remunerarea medie lunară a celor 15 persoane depășește 21-22 mii lei, ceea ce este de aproape 9 ori mai mult decât salariul mediu pe economie și de 21 de ori mai mare decât valoarea indemnizațiilor prevăzute de legislație.
Cât primește concret „la mână” fiecare dintre cei 6 membri ai CA al Moldovagaz nu am putut afla, informația respectivă fiind confidențială. Situația se complică și prin faptul că 4 din membrii, inclusiv președintele CA sunt reprezentanți ai companiei ruse Gazprom.

Art.47 al Legii privind societățile pe acțiuni, prevede că  la propunerea consiliului societății adunarea generală anuală a acționarilor, poate lua decizia de repartizare a unei părți a profitului net obținut la finele anului de gestiune pentru plata recompenselor către membrii consiliului societății și ai comisiei de cenzori.

Directorul APP în schimb ne-a specificat că indemnizațiile lunare ale membrilor CA la întreprinderile de stat se stabilesc de către fondator, în dependență de rezultatele economico-financiare pe care le înregistrează întreprinderea și poate oricând să le anuleze prin ordinul său, dacă membrii consiliilor se eschivează de la îndeplinirea funcțiilor, sau dacă rezultatele activității economico-financiare ale întreprinderii de stat se înrăutățesc.

Modificarea legislației nu schimbă radical situația

În anul curent autoritățile au decis că nu e normală situația în care doar unii funcționari sunt membri ai CA și beneficiază de remunerări suplimentare la salariul de funcționar. Astfel autoritățile au constatat că „în timp s-a stabilit faptul, că cu exercitarea unor asemenea funcții nu pot fi asigurați toți funcționarii publici, fapt ce duce la apariția unor situații de conflict și respectiv asigurarea principiului echității funcționarilor publici”. 
La 3 octombrie curent, Parlamentul a aprobat la propunerea Guvernului, în prima lectură proiectul de modificare a Legii nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat și a articolului 24 din Legea salarizării nr.847-XV din 14 februarie 2002, proiect ce prevede anularea plății indemnizațiilor respective.
Sergiu Sainciuc, vice-ministru al economiei și comerțului, a declarat în plenul Parlamentului că situația economică financiară la întreprinderile de stat este diferită, pentru unele fiind dificilă plata indemnizației pentru membrii CA. 
“ținând cont de aceasta și faptul că ședințele CA, de regulă, au loc în orele de program ale funcționarilor publici, se propune anularea reglementării ce ține de plata funcționarilor publici a indemnizației lunare pentru reprezentanții statului în organele de conducere ale întreprinderilor de stat și ale societăților pe acțiuni”, a precizat Sergiu Sainciuc. 
Deputatul Alianței Moldova Noastră Alexandru Oleinic, a opinat că implementarea proiectului va reduce eficiența administrării proprietății de stat. "și până acum întreprinderile de stat sau cele în care statul are acțiuni nu erau eficiente, dar de acum încolo această eficiență va fi și mai mică. Cine va dori să lucreze gratis? Cu excepția întreprinderii Calea Ferată a Moldovei și a Moldtelecom, întreprinderi de stat profitabile nu prea avem", a declarat el.
Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, a spus în legătură cu anularea remunerării că „în cazul în care se face muncă voluntaristă și patriotică și rezultatul este unul slab". "Funcționarii publici ce fac parte din consiliile de administrație participă la luarea deciziilor, semnează decizii care au efecte în timp. Pentru ce și-ar asuma ei această responsabilitate, dacă nici măcar nu sunt remunerați? Fiind impuși să activeze în consiliile de administrație, funcționarii publici se sustrag de la activitățile lor de bază și, prin urmare, scade eficiența activității lor", a estimat Filat. 
În schimb Valeriu Cosarciuc, deputat AMN, a propus ca să fie instituită o agenție specială de stat, compusă din reprezentanții statului în consiliile de administrație ale întreprinderilor. Partidele de opoziție au solicitat Guvernului și Comisiei parlamentare pentru politică economică, buget și finanțe să identifice pentru lectura a doua o posibilitate de remunerare măcar cât de cât a acestei categorii de funcționari publici.

Plățile se vor face în continuare, dar în plic
În legătură cu aceste modificări stârnește totuși nedumerire schimbarea de opinie a Guvernului. Or, la finele anului 2007, prim-vicepremierul Igor Dodon, ministrul Economiei și Comerțului susținea într-un răspuns dat Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) că „Faptul anularii indemnizațiilor ar conduce la refuzul autorităților administrației publice centrale de a activa în cadrul organelor de conducere atât ale întreprinderilor de stat, cât și ale societăților pe acțiuni, iar munca lor în aceste structuri ar fi formală și ineficientă. În aceste condiții ar fi dificil de promovat politica statului”, a mai menționat în răspunsul sau pentru CAPC, Igor Dodon.
În iulie 2008, CAPC a elaborat și raportul de expertiză a coruptibilității proiectului legii cu pricina susținând că aceasta are o argumentare insuficientă. Astfel CAPC constata că lipsesc informațiile despre numărul funcționarilor vizați și cuantumul remunerărilor acestora (Vezi http://www.capc.md/avize.php?mod=avize&id=304).
De altfel, cuantumul remunerărilor acestora pare a fi un secret de stat, or nimeni din funcționarii vizați nu a putut și nu a dorit să ne spună mărimea exactă a remunerărilor primite pentru că sunt reprezentanți ai statului.

Vlad Bercu, analist economic e de părere că excluderea dreptului la remunerare a membrilor CA nu va reduce corupția din domeniu. Din contra. Plățile se vor face în continuare, dar în plic. Potrivit lui Bercu plata în plic, fără a trece prin contabilitate este practicată și în prezent în cazul reprezentanților statului în CA al întreprinderilor de stat, dar după anularea remunerării oficiale practica respectivă s-ar putea extinde. Soluția de evitare a unei astfel de situații ar fi menținerea plăților oficiale, dar cu condiția creării unei agenții specializate compusă din reprezentanții statului în consiliile de administrație ale întreprinderilor și societăților pe acțiuni cu capital de stat.
Ce decizie vor lua deputații rămâne de văzut, dar cu siguranță că instituția de reprezentant al statului sau membru al CA necesită a fi reformată, iar remunerarea acestora să fie transparentă, ceea ce ar elimina traficul de influență și corupția.

Unii reprezentanți sau membri din partea statului în consiliile de administrație

	Funcția	Întreprinderi de stat	Societăți pe acțiuni	Mărimea indemnizațiilor anuale pe care are dreptul de a le încasa
Tudor Copaci	Vice-ministru al Economiei și Comerțului		CET-2, CET-1, Energocom, Moldovagaz,	144 de salarii minime – 57 600 lei
Igor Grigoriev	Director general Agenția Proprietății Publice		RED Nord, Metalferos	72 de salarii minime – 28 800 lei
Vadim Ceban	șef Direcție generală politici structurale MEC		CET-Nord, Moldovagaz,	72 de salarii minime – 28 800 lei
Ion Lupan	șef Direcția generală cooperare economică externă MEC		Electrocon, RED Nord, Metalferos	108 de salarii minime – 43 200 lei
Andrei Costandache	șef Direcție politică fiscală, Ministerul Finanțelor	Giuvaier	CET-2	72 de salarii minime – 28 800 lei
Victoria Mlecico	șef-adjunct Direcție monitoring și analiză financiară, Ministerul Finanțelor	Moldelectrica	Metalferos	72 de salarii minime – 28 800 lei
Vera șlopac	șef Direcție monitoring și analiză financiară, Ministerul Finanțelor		Electrocon, Energocom, CET-Nord	108 de salarii minime – 43 200 lei
Ina Balan	șef Secție managementul proiectelor investiționale și garantate a Direcției finanțare externă și datorii, Ministerul Finanțelor		Gazproiect, ArtMet	72 de salarii minime – 28 800 lei

Acest articol este un produs al Programului de Stagiere „Promotori ai Transparenței” și a fost publicat în cadrul Programului Consolidarea Capacității de Monitorizare a Societății Civile din Moldova (CCMSCM).