Integritate

De ce Plahotniuc, Dodon, Şor şi Usatîi pompează milioane în acţiuni de caritate

Imagini cu Vlad Plahotniuc, Igor Dodon, Ilan Şor şi Renato Usatîi de la acţiunile de binefacere. Colaj CIJM

Dorinţa de a părea mai aproape de cetăţenii simpli, în cazul unora, sau intenția de a evita controlul riguros al banilor partidelor, precum și interdicțiile legale de sponsorizare din străinătate a activităților politice, în cazul altora, i-au determinat pe mai mulți politicieni moldoveni să deschidă, în ultimii ani, fundaţii sau asociații de caritate. Sumele pompate de fondatorii-filantropi în aceste organizații se ridică la zeci de milioane de lei pe an. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea asociaţiilor şi fundațiilor de caritate ale lui Vlad Plahotniuc, Ilan Șor, Renato Usatîi și Galina Dodon. O parte dintre acestea își ascund rapoartele financiare și numele donatorilor atât de presă, cât și de instituțiile de stat. Observațiile noastre arată că organizațiile de caritate ale politicienilor devin mai active în perioada alegerilor, fiind un instrument de lustruire a imaginii fondatorului sau a partidului. Conducerea Comisiei Electorale Centrale recunoaşte că un astfel de fenomen există, dar aparent totul este legal, fapt negat de experţii din domeniu. Deocamdată, Ministerul Justiţiei nu a sancționat nicio fundație de caritate pentru implicare în activități politice.

Ilan Şor la inaugurarea unui centru destinat tinerilor din Orhei. Foto: Orhei.md

Asociaţia „Pentru Orhei” şi interesele lui Ilan Şor

Înregistrată în august 2015, la foarte scurt timp după ce omul de afaceri Ilan Şor a devenit primar la Orhei, Asociaţia „Pentru Orhei” a fost în ultimii doi ani organizaţia care, oficial, a sponsorizat mai multe proiecte cu care se laudă edilul. Despre faptul că asociația urma să devină instituție-finanţatoare a realizării promisiunilor sale electorale anunţa chiar businessmanul în cadrul unei şedinţe a Consiliului orăşenesc Orhei. Astfel, de la lansarea organizaţiei, site-ul oficial al Primăriei Orhei a devenit una dintre principalele surse de informare şi promovare a activităţilor asociaţiei.

Platformă pentru promovarea candidatului

La alegerile prezidenţiale din 2016, Asociaţia „Pentru Orhei” a servit drept platformă pentru promovarea Innei Popenco care candida din partea Partidului Şor. De exemplu, în septembrie anul trecut, politiciana a participat alături de reprezentanţii organizaţiei la tăierea panglicilor inaugurale la evenimente festive prin care autoritățile locale au marcat darea în exploatare a câtorva drumuri renovate. Mai târziu, alături de femeia de afaceri Ilona Şor, pe atunci preşedinta asociaţiei, Inna Popenco a participat la inaugurarea unui centru de plasament pentru animalele fără stăpân.

Candidata la funcţia de şef al statului a fost exclusă însă din cursă după ce, cu 12 zile înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, a participat la împărţirea unor carduri cu care beneficiarii puteau cumpăra produse mai ieftine la un magazin social ce urma să fie deschis în sectorul Râşcani al Capitalei. În plus, la eveniment au fost afişate bannere electorale cu fotografia Innei Popenco. Silvia Radu, contracandidata Innei Popenco, cea care a sesizat Comisia Electorală Centrală despre abateri, atenţiona că acţiunea a fost organizată din bani nedeclaraţi.

Magistraţii, despre „elementele directe şi indirecte de corupere a alegătorilor”

Reprezentanţii Innei Popenco argumentau însă atunci că evenimentul a fost unul social, nu electoral. Potrivit lor, proiectul a fost iniţiat de Asociaţia „Pentru Orhei” înainte de demararea campaniei electorale. Confecţionarea cardurilor a costat circa 25.000 de lei, sumă achitată de SRL Magazine sociale. Potrivit datelor de la Camera Înregistrarii de Stat, firma a fost fondată de Asociaţia „Pentru Orhei” şi înregistrată la 10 octombrie 2016, în plină campanie electorală. Atât Curtea de Apel Chişinău, cât şi Curtea Supremă de Justiţie au constatat că aceşti bani nu au venit nici din mijloace financiare personale şi nici din fondul electoral. Atunci, magistraţii, care au pus punct final în litigiul dintre Inna Popenco şi CEC, au întrevăzut în acţiunile candidatei „elemente directe şi indirecte de corupere a alegătorilor, inclusiv din surse nedeclarate”.

Imaginile anexate de Silvia Radu la contestaţia depusă la CEC

Rapoartele financiare ale Asociaţiei „Pentru Orhei”, secrete

Acum, pe site-ul oficial al Primăriei Orhei continuă să apară comunicate de presă despre acţiunile organizaţiei, iar ultimul ţine de ajutoarele materiale oferite nou-născuţilor în cadrul unui program lansat de Ilan Șor și realizat împreună cu Asociaţia „Pentru Orhei”.

Potrivit unui răspuns adresat Centrului de Investigaţii Jurnalistice, toate proiectele cu care se laudă Ilan Şor au fost finanţate de această organizaţie: renovarea parcului Ivanos, amenajarea unei plaje pe malul lacului din Orhei, iluminarea stradală, reparaţia drumurilor etc. „Asociaţia îşi desfăşoară activitatea în baza egalităţii în drepturi a tuturor membrilor, liberei exprimări a opiniei de către toţi membrii şi accesul lor la orice informaţie ce ţine de activitatea asociaţiei. Totodată Asociaţia «Pentru Orhei» nu are statutul asociaţiei de utilitate publică care prevede expres obligaţia publicării şi dezvăluirii rapoartelor de activitate şi financiare. Vă aducem la cunoştinţă că rapoartele financiare şi rapoartele de activitate sunt prezentate organelor competente în modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova şi statutul asociaţiei”, potrivit răspunsului. Reprezentanţii Ministerului Justiţiei susţin că astfel de documente nu au fost depuse la sediul instituţiei. 

Potrivit prevederilor legale, „​statutul de utilitate publică se atribuie asociației obștești, fundației sau instituției private care activează de cel puțin un an; statutul asociației obștești, al fundației sau al instituției private prevede exclusiv scopuri ce vizează desfășurarea activităților de utilitate publică; beneficiari ai rezultatului activității de utilitate publică a asociației obștești, a fundației sau a instituției private căreia i s-a atribuit statut de utilitate publică nu pot fi persoane care au calitatea de fondator, membru sau angajat al acesteia, precum și persoane care se află în relații de rudenie până la gradul III inclusiv sau de afinitate până la gradul II inclusiv cu una dintre persoanele nominalizate, cu excepția membrilor asociațiilor obștești, ai fundațiilor sau ai instituțiilor private fondate în baza principiului de interes mutual care fac parte din categoria persoanelor socialmente vulnerabile, dacă este adoptată în acest sens decizia Comisiei de certificare”. Această comisie reprezintă organul împuternicit să atribuie şi să certifice statutul de utilitate publică. 

Răspunsul oferit de asociaţie Centrului de Investigaţii Jurnalistice a fost semnat de către Viorel Melnic, fost şel al Serviciului Vamal, devenit între timp consilier al lui Ilan Şor. Acum fostul demnitar este şi preşedinte al Asociaţiei „Pentru Orhei”, fiind desemnat în această funcţie la 18 august 2017. Până acum organizaţia a fost condusă de femeia de afaceri Ilona Şor. 

O altă organizaţie afiliată lui Ilan Şor este Fundația „Miron Șor”, înregistrată în 2011. Aceasta nu este însă la fel de activă ca Asociaţia „Pentru Orhei”.    

Răspunsul Asociaţiei „Pentru Orhei”, semnat de Viorel Melnic

Fundația „Renato Usatîi”, o soluţie alternativă 

Renato Usatîi, donând echipament tinerilor sportivi din Bălți. Sursa: ru1.md

La fel ca și în cazul Asociației „Pentru Orhei”, Fundația „Renato Usatîi” a fost înregistrată în iulie 2015, la doar două săptămâni după ce fondatorul său a preluat funcția de primar al municipiului Bălți. Organizația a beneficiat în doi ani de activitate de un buget de peste 30 de milioane de lei. Suma depășește esențial bugetul din 2015 - 2016 al Partidului Nostru, condus de Usatîi. O bună parte din fondurile organizației de caritate au fost cheltuite pentru finanțarea proiectelor sociale în municipiul Bălți și în alte localități conduse de primari ai Partidului Nostru. În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale de anul trecut, la acțiunile de caritate organizate de fundație a participat și candidatul Partidului Nostru, Dumitru Ciubașenco.

Având venituri modeste în Republica Moldova, Renato Usatîi s-a aflat mereu în imposibilitatea de a finanța partidul politic, ori legea interzice donațiile pentru partide din bani obținuți în străinătate. Fundația de caritate a devenit astfel o soluție de alternativă. Potrivit raportului de activitate pentru 2016 al fundației, Renato Usatîi a contribuit anul trecut cu peste 9,3 milioane de lei în bugetul organizației, ceea ce reprezintă circa 94,4% din bugetul total al acesteia. Alți aproape 500.000 de lei au fost colectați cu ajutorul boxelor de donații sau prin alte mijloace. La acești bani, s-au mai adăugat 6,4 milioane de lei, rămași nevalorificați de fundație în 2015. Așadar, în anul alegerilor prezidențiale, organizația de caritate a avut la dispoziție un buget de peste 16 milioane de lei. O bună parte din acești bani au fost cheltuiți pentru acțiuni ale fundației organizate în perioada dinaintea campaniei electorale. Astfel, doar în perioada lunii septembrie 2016, Fundația „Renato Usatîi” a donat circa 2,4 milioane de lei mai multor orașe și sate din republică, cu ocazia hramului localităților. La unele din aceste evenimente a participat și candidatul formațiunii politice, Dumitru Ciubașenco. Partidul Nostru a cheltuit pentru campania electorală de anul trecut 2,1 milioane de lei.

 

 

Primării ale Partidului Nostru, finanțate din donații

Colaj de fotografii de la evenimentele organizate de Fundația „Renato Usatîi” în mai multe localități conduse de primari din Partidul Nostru. În cadrul evenimentelor fundația a donat un milion de lei. Sursa: ru1.md 

Fundația de caritate nu ascunde faptul că printre obiectivele sale se regăsește și cel de ajutorare a primăriilor conduse de primari-membri ai Partidului Nostru. Astfel, pe 21 noiembrie 2016, Fundația „Renato Usatîi” a donat circa 500.000 de lei autorităților din orașele Glodeni și Șoldănești, satul Mihailovca din raionul Cimișlia și comuna Ocnița din raionul cu același nume. Cu două săptămâni mai devreme, pe 8 noiembrie, alte nouă localități au primit donații de un milion de lei pentru dezvoltarea unor proiecte locale. Toate aceste localități au primari din Partidul Nostru. Aceeași practică a continuat și în 2017. În luna august anul curent fundația a donat 600.000 de lei, cu ocazia hramului, mai multor sate și orașe conduse de colegi de partid ai lui Renato Usatîi.

Totuși, cele mai importante donații, fundația le-a făcut în municipiul Bălți. Numai în 2016, valoarea asistenței materiale oferite de organizație diferitor instituții publice din Bălți s-a ridicat la peste zece milioane de lei. Toate donațiile făcute de Fundația „Renato Usatîi” municipiului Bălți au fost trecute în raportul de activitate al primarului pentru ultimii doi ani. Fundația „Renato Usatîi” nu are propriul site, ştirile despre activitatea organizației fiind plasate pe blogul politicianului-fondator.

Vlad Plahotniuc, în teritoriu, cu „Cabinetul pediatric". Foto: Edelweiss.md

Fundaţia lui Vlad Plahotniuc „Edelweiss” şi generozitatea fondatorului

Fundaţia lui Vlad Plahotniuc „Edelweiss” este, de departe, una dintre cele mai active şi generoase organizaţii de caritate. Înregistrată în vara anului 2010, cu doar patru luni înainte ca fondatorul acesteia, businessmanul Vlad Plahotniuc, să se lanseze oficial în politică, bugetul organizaţiei a crescut în special în anii electorali. Rapoartele financiare ale fundaţiei din ultimii patru ani, analizate de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, arată că partea leului a venit chiar de la fondatorul organizaţiei.

În anul 2013, bunăoară, „Edelweiss” a avut un buget de 3,2 milioane de lei. În 2014, anul în care au avut loc alegeri parlamentare, resursele organizaţiei au ajuns la aproape nouă milioane de lei. Peste un an, în 2015, bugetul fundaţiei s-a redus aproape în jumătate – 4,6 milioane de lei. Anul trecut, când au avut loc alegerile prezidenţiale şi a fost promovată ideea sistemului de vot uninominal, organizaţia a devenit şi mai activă, bugetul fundaţiei ajungând la cifra de 37.952.223 de lei. Vlad Plahotniuc a contribuit atunci cu 35 de milioane de lei, restul, potrivit raportului financiar, constituind donaţii simple. De altfel, în cadrul emisiunii „O zi din viața lui Vlad Plahotniuc” difuzată anul trecut la postul Prime TV, deținut de către politician, Larisa Moraru, directorul executiv al fundaţiei, îl informa pe prim-vicepreședintele de atunci al PD că, în șase ani de activitate, organizaţia a avut un buget de 60 de milioane de lei, circa jumătate din sumă fiind cheltuită în 2016.

Raportul financiar al Edelweiss pentru anul 2016

Tot anul trecut, organizația și-a schimbat denumirea, din Fundația „Edelweiss” devenind Fundația lui Vlad Plahotniuc „Edelweiss”. Odată cu această modificare în denumire, organizaţia de caritate a lansat campanii sociale ample, cum ar fi „Renaște Moldova/Cabinet pediatric” sau „Familii ocrotite”. O anchetă anterioară a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arată că în multe dintre campaniile Fundației lui Vlad Plahotniuc „Edelweiss” au fost antrenate resurse administrative, puse la dispoziție cu generozitate de instituțiile de stat administrate de reprezentanți ai Partidului Democrat, printre acestea Ministerul Sănătăţii, dar şi cel al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Adesea, actualul preşedinte al PD apare în imagini alături de beneficiarii „Edelweiss”, holdingul media pe care îl controlează mediatizând pe larg activităţile fundaţiei. 

În plină campanie electorală pentru prezidenţiale, solicitaţi de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, reprezentanții Fundației lui Vlad Plahotniuc „Edelweiss” au respins acuzațiile potrivit cărora activitățile organizației ar fi folosite în scopuri politice. „Astfel de acuzații sunt absurde, noi nu candidăm în alegeri și nu ne implicăm în acțiuni cu tentă electorală”, se arăta în răspunsul care ne-a fost adresat.

Caritatea prezidențială, pe mâinile unui pescar

Iaroslav Țurcan și Igor Dodon la pescuit, după alegerile prezidențiale din 2016. Sursa foto: Facebook.com/Igor Dodon

La puțin timp după ce Igor Dodon s-a instalat în fotoliul de președinte al republicii, soția acestui, Galina Dodon, de asemenea s-a făcut cu o fundație de binefacere. „Din suflet” a fost înregistrată la Ministerul Justiției pe 8 februarie 2017. Prima doamnă nu se regăsește însă nici în lista fondatorilor, nici în a conducătorilor fundației de caritate pe care o reprezintă la toate evenimentele publice. Oficial, Fundația „Din suflet”, îl are în calitate de fondator pe Iaroslav Țurcan, din Râbnița. Acesta pare să fie prietenul de pescuit al lui Igor Dodon. Reieșind din pozele de pe contul său de Facebook, Țurcan este mai mult preocupat de participare la campionate de pescuit organizate în stânga Nistrului. Pe pagina sa de pe rețeaua de socializare nu se regăsește nicio mențiune cu referire la organizația de caritate pe care ar fi creat-o, în schimb, sunt mai multe imagini de la pescuit, împreună cu Igor Dodon, ultima fiind din timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale.

Fundația, care și-a prezentat mai multe dintre acțiunile sale în cadrul unor briefinguri organizate la Reședința de stat, își are sediul într-un bloc de locuit situat vizavi de locuința lui Igor Dodon, pe str. Onisifor Ghibu. Încăperea aparține companiei Reconscivil SRL, cea care a construit și casa de milioane a președintelui.

Sponsorii secreți ai fundației primei doamne

Igor Dodon, la o acțiune de binefacere organizată de Fundația „Din suflet”. Sursa foto: Facebook.com/Igor Dodon 

Deși la lansare prima doamnă a promis că va asigura transparență în modul de finanțare al fundației, prin publicarea trimestrială a dărilor de seamă cu privire la acumularea și distribuirea fondurilor, până la acest moment, nu a fost făcut public niciun raport financiar, iar solicitarea adresată de Centrul de Investigații Jurnalistice de oferire a informației despre sponsorii fundației a fost ignorată.

Recent, consiliera președintelui, Rita Manole, tot ea membră a consiliului Fundației „Din suflet”, a organizat un briefing de presă la Reședința de Stat, în cadrul căruia a prezentat raportul de activitate al fundației pentru primele șase luni și a anunțat o nouă acțiune amplă, de acordare a 8.000 de ghiozdane și rechizite școlare copiilor din familii nevoiașe. Totuși, Manole nu a precizat ce sumă a fost cheltuită pentru activitatea de până acum a fundației și cine sunt principalii sponsori. 

Mai multe dintre acțiunile de binefacere și donațiile realizate din fondurile Fundației „Din suflet” au fost acordate beneficiarilor de către președintele Igor Dodon și soția acestuia.

În 2011, cu puţin timp înainte ca politicianul să anunțe că părăseşte fracţiunea PCRM, el a creat Fundația „Soluția”. Activă în trecut, organizaţia a trecut în umbră de mai mult timp.

Studiu: „Fundaţiile se asociază cu activitatea unui partid politic, mărind astfel electoratul”

Un studiu privind calificarea și investigarea infracțiunilor și contravențiilor cu specific electoral și de finanțare politică, lansat de Asociaţia Promo-LEX în 2017, arată că în cadrul alegerilor electorale parlamentare, prezidenţiale, cât și în timpul apropiat al alegerilor mai mulți lideri ai partidului politic sau susținători financiari ai partidelor politice își intensifică activitatea de binefacere prin intermediul fundațiilor pe care le creează. Experţii au remarcat că, prin fundații, aceștia susțin financiar instituțiile medicale, persoanele social-vulnerabile, anumite grupuri de persoane, într-un mod public și cu o publicitate intensivă.

„În urma publicității acțiunilor de binefacere, acestea se asociază cu activitatea unui partid politic, mărind astfel electoratul partidului. Analizând prevederile Codului penal și Codului contravențional, constatăm că atât norma penală, cât și cea contravențională apără relațiile sociale cu privire la finanțarea și gestionarea fondurilor partidului politic, dar nu sancționează nici într-un un mod implicarea fundațiilor în acțiunile de caritate cu susținerea unui lider politic. Totodată, ar fi o formă de încadrare în cazul în care partidul politic din fondurile partidului sau fondul electoral ar finanța o fundație pentru acțiuni de caritate, întrucât legea prevede expres modalitatea de gestionare financiară a acestora. Mai mult, legea penală interzice expres finanțarea partidelor politice de către grupurile criminale, utilizarea fondurilor nedeclarate sau venite din străinătate”, potrivit analizei semnate de Livia Mitrofan şi Sorin Tighinean. 

Experţii subliniază că, în cazul în care o fundaţie încalcă legea, aceasta poate fi sancționată de către Ministerul Justiției și instanța de judecată, nu de către către organele electorale. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au solicitat reprezentanţilor ministerului să ofere rapoartele de activitate şi cele financiare ale fundaţiilor şi asociaţiilor lui Ilan Şor, Vlad Plahotniuc, Renato Usatîi, precum şi să ne informeze dacă au stabilit încălcări admise de către aceste organizaţii. „În dosarele organizaţiilor menţionate în solicitare nu s-au identificat anumite acte ce ar atesta efectuarea controlului de către Ministerul Justiţiei a respectării de către aceste organizaţii a legislaţiei în vigoare”, potrivit răspunsului semnat de şefa Direcţiei organizaţii necomerciale a Ministerului Justiţiei, Alexandrina Culciţchi. 

Alina Russu, preşedinta CEC. Foto: CIJM

Aparent, totul e legal

Membrii Comisiei Electorale Centrale recunosc existența fenomenului de finanțare indirectă a partidelor politice prin intermediul fundațiilor de caritate create de politicieni. „Am remarcat fenomenul implicării directe/indirecte a organizațiilor de caritate în politică. Un exemplu în acest sens ar putea servi activitatea Fundației «Renato Usatîi» și a Asociației «Pentru Orhei» în timpul campaniei electorale. Astfel, în cazul când numele unui politician apare atât în denumirea partidului, cât și în denumirea fundației de caritate, este dificil de a delimita, la nivel perceptiv, unde este acțiunea de caritate a organizației și unde este activitatea politică propriu-zisă a concurentului electoral. Apare o confuzie. Însă, din punct de vedere al reglementărilor legale, în asemenea situații nu prea ai ce obiecta. Fundația, cu numele concurentului electoral, organizează o acțiune într-o localitate. Face niște donații, oferă cadouri. Evenimentul ia sfârșit și în câteva minute, în aceeași sală, cu același auditoriu, începe întâlnirea cu alegătorii, dar la care rămâne doar concurentul electoral. Lesne de înțeles că este vorba despre un transfer de imagine, dar sub aspectul formal-juridic nu poți invoca implicarea fundației în acțiune de popularizare a concurentului electoral. În acest sens, ar trebui ca legiuitorul să facă claritate, prin reglementare”, ne-a declarat Alina Russu, președinte CEC.

Pârghii există, lipsește voința

Sergiu Gurduza, membru al CEC, consideră însă că legea conține suficiente pârghii pentru a nu permite utilizarea fundațiilor de caritate în scopuri politice, dar nu există voință pentru a face ordine în acest domeniu. „Sunt câteva fundații foarte active pe acest segment, începând cu cei de la Bălți și Orhei, dar campioană este Fundația «Edelweiss». Legea despre fundații spune clar că acestea sunt organizații necomerciale și apolitice. Ele nu acordă asistență politică și nu sprijină niciun partid. O altă prevedere a legii (articolul 9, alineat 6 - n.r.) spune că patrimoniul fundației nu poate fi utilizat în interesul fondatorului. Activitatea fundațiilor este verificată de Ministerul Justiției. Ele nu pot face campanie electorală ascunsă sau coruperea mascată a alegătorilor. Dacă observă astfel de lucruri, Ministerul Justiției trebuie să ia atitudine, iar cea mai drastică sancțiune este lichidarea fundației”, explică Gurduza.

Potrivit membrului CEC, și Codul electoral prevede clar că se interzice susținerea financiară sau de alt ordin, directă sau indirectă, a activității partidelor politice sau a campaniilor electorale de către organizațiile necomerciale, cele de binefacere și cele religioase. Chiar dacă CEC nu poate sancționa direct o fundație pentru implicare în activități politice, poate sancționa concurentul electoral pentru că a acceptat o campanie indirectă sau un ajutor neoficial din partea unei fundații, afirmă Gurduza. La fel, poate fi sesizată Procuratura. Există însă un vid legislativ. Chiar dacă Legea cu privire la fundații și Codul electoral spun clar că astfel de activități politice sunt interzice, Codul penal nu prevede o sancțiune pentru astfel de cazuri.

Recent, în cadrul uneia dintre ultimele ședințe ale sale, CEC a solicitat Ministerului Afacerilor Interne să verifice dacă activitatea Partidului Șor este sau nu finanțată de către organizații necomerciale, precum Fundația „Miron Șor” și Asociația „Pentru Orhei”, prin acordarea cardurilor de reduceri la magazinele sociale din Orhei. Deocamdată, Comisia Electorală Centrală nu a primit un răspuns.

Sergiu Gurduza afirmă că a anticipat că un astfel de fenomen se va produce încă în momentul când mai mulți politicieni au început să își înregistreze fundații de caritate. Sarcina cea mai importantă pusă în seama autorităților este de a demonstra interesul propriu al fondatorului în funcționare fundației. „Dacă scopul lor este doar desfăşurarea unor acțiuni de caritate, de ce mass-media afiliată lor atât de mult promovează aceste acțiuni de binefacere, mai cu seamă pe cele realizate de unele fundații și nu de către toate fundațiile? Avem în Republica Moldova peste 400 de fundații de binefacere, dar la TV vedem doar vreo două-trei. Până nu se va face claritate în legislație, până când Procuratura nu va demonstra clar într-un caz concret interesul fondatorului în utilizarea unei fundații în scopuri politice, până atunci vom avea ping-pong între instituții”, mai spune Gurduza.

Caritatea, instrument de lustruire a imaginii 

Şi Elena Prohniţchi, coordonatoare de program la Asociaţia ADEPT, susţine că deși fundațiile caritabile declară că sunt ghidate de un scop nobil, există multe exemple, inclusiv peste hotare, de utilizare a acestor organizații în interese mai puțin altruiste. „Acest lucru se referă în special la fundațiile de caritate fondate sau asociate unor politicieni activi sau persoanelor care deja ocupă funcții elective. În situația în care aceste organizații se activizează în preajma sau în timpul campaniilor electorale este firesc să apară întrebări despre adevăratele motive ale existenței și activității acestora. Așa cum arată practica națională din ultimii ani, scopul acestora este lustruirea imaginii politicianului şi partidului cu care se asociază fundația și acumularea de capital electoral și politic, sau altfel spus acumularea de voturi ca urmare a acțiunilor filantropice pe care le desfășoară. Asemenea gen de activitate întreprinsă în timpul campaniei electorale poate fi ușor catalogată drept corupere a alegătorilor, infracțiune care cade sub incidența Codului penal”, explică experta.

Potrivit ei, unul dintre motivele pentru care fenomenul fundațiilor caritabile „quasi-politice” ia amploare în ultimii ani reprezintă lacunele din legislație, care la moment fac imposibilă reglementarea acestora în timpul campaniei electorale. „Actuala lege cu privire la fundații stabilește doar că aceste organizații sunt apolitice, iar din componența organelor de administrare a fundațiilor nu trebuie să facă parte membri ai Guvernului sau funcționari publici. Atât. Nu veți găsi în lege vreun niciun mecanism de control și sancționare pentru nerespectarea prevederilor legii. De asemenea, fundațiile nu sunt obligate să facă publice informațiile privind membrii organelor de administrare, dar nici rapoartele financiare cu includerea numelor donatorilor. Or, acest ultim detaliu este de importanța majoră, pentru a evita transformarea fundațiilor în instrumente de lobby a unor interese înguste de grup”, continuă Elena Prohniţchi, sugerând că una dintre soluţii de a reduce riscurile de utilizare a acestor organizaţii în scopuri politice este revizuirea cadrului legal. 

Investigația a fost realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova în cadrul Programului Democrație, Transparență și Responsabilitate”, implementat de Asociația Promo-LEX. Opiniile și concluziile exprimate în investigație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Asociației Promo-LEX. 

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii