Integritate

Magistrat fără avere, „chiriaş“ în casa de milioane a soţiei

Foto: anticoruptieold.hm.md

Preşedintele Judecătoriei Râşcani din Chişinău locuieşte într-o vilă cu trei nivele şi mansardă, trecută în declaraţia de avere abia în 2010, ca proprietate a soţiei sale, care a primit-o cadou de la feciorul lor, căruia tot ea i-a donat-o, formal, cu un an înainte.

Casa în care locuieşte judecătorul Ion Timofei cu familia se află într-un cartier rezidenţial din sectorul Centru al Capitalei şi e trecută în acte ca proprietate a soţiei sale, Natalia. Două terenuri şi imobilul amplasat pe ele au fost înregistrate în diferite perioade în Registrul Bunurilor Imobile pe numele magistratului, apoi pe cel al fiului său, după care pe cel al soţiei.

Terenurile a câte 0,054 hectare fiecare, situate unul lângă altul, pe strada Natalia Gheorghiu şi, respectiv, Nicolae Testimiţeanu,

Foto: judecatori.evaluez.eu

au intrat în posesia soţilor Timofei în anul 2000. Casa de locuit cu trei nivele, cu o suprafaţă de 219, 4 metri pătraţi, este construită în cea mai mare parte pe primul lot, dar se extinde şi pe cel de-al doilea. Primul teren a fost înregistrat din start pe numele Nataliei Timofei, iar al doilea – ca proprietate a ambilor soţi. Peste trei ani, cele două loturi au fost trecute pe numele fiului magistratului printr-un contract de donaţie.

Între timp, casa judecătorului s-a ridicat, iar în 2009 a fost înregistrată la Agenţia de Stat „Cadastru“ pe numele fiului, Sorin Timofei. Această situaţie s-a păstrat până la 7 septembrie 2010, când fiul i-a donat înapoi mamei sale cele două terenuri şi casa.

A UITAT SĂ INDICE TERENURILE

Declaraţiile de avere ale magistratului Ion Timofei depuse din 2008 până în 2011 conţin diferite înscrisuri ce ridică semne de întrebare. În declaraţia pentru 2008 judecătorul indică salariul său anual (67.000 de lei), pensia (54.000 de lei), salariul soţiei (50.000 de lei) şi un autoturism Toyota Rav 4 produs în 2003. Niciun cuvânt însă despre imobile sau terenuri. În 2009, magistratul procedează la fel – îşi trece doar veniturile din salariul său şi cel al soţiei, pensia şi maşina. 

În 2010 judecătorul şi-a amintit că dispune de bunuri dobândite „până la 01.01.2009“ şi indică, în afară de salariul şi pensia sa şi leafa soţiei, „o construcţie comercială cu suprafaţa de 209,8 metri pătraţi, ce figurează  pe numele Nataliei Timofei, conform contractului de vânzare-cumpărare din 2011, neachitat, pe un termen de rambursare de trei ani“. Atenţie! Ion Timofei trece la venituri şi proprietăţi dobândite împreună cu membrii familiei în 2010 un imobil cumpărat în ... viitor - în anul 2011.

DONAŢII DIN VIITOR

O confuzie similară găsim şi în privinţa casei de locuit. Imobilul apare pentru prima dată în declaraţia de avere a magistratului pentru anul 2010, dar e trecută ca donaţie ... din 2011, adică tot din viitor. Dacă Ion Timofei s-a referit la casa de locuit donată soţiei sale de către fiul lor Sorin, atunci, aceasta a fost dăruită nu în 2011, ci la 7 septembrie 2010. Tot la această dată i-au fost donate şi cele două terenuri. Acestea au fost însă omise din declaraţie.

Am încercat să aflăm de unde ar putea avea familia Timofei bani pentru  două terenuri într-o zonă rezidenţială scumpă, o casă impunătoare şi un automobilul ce valora în 2008 peste 15.000 de euro.

Biografia magistratului nu a fost publicată nicăieri, însă dintr-o sursă oficială ştim că Ion Timofei a fost numit în funcţia de judecător în 1976, când avea 28 de ani. În 1990 a primit gradul II de calificare. În 2011, salariul lui de preşedinte de instanţă a constituit aproximativ 12.000 de lei pe lună, aşa cum reiese din declaraţia pe venit, iar în 2009, când era simplu judecător, primea de două ori mai puţin – în jur de 5.000 de lei pe lună. Nici soţia sa nu a fost vreodată femeie de afaceri, ci profesoară.  Natalia Timofei este licenţiată în filologie spaniolă, iar în prezent ocupă funcţia de director al Liceului „Mihail Kogâlniceanu“ din Chişinău.  

„N-AM ALTE AVERI DECÂT CELE DECLARATE“

Totuşi, Ion Timofei spune că nu a ascuns nimic şi că a indicat de-a lungul anilor în declaraţii toate averile. „Nu are importanţă cine declară, soţul sau soţia. La mine absolut totul e declarat. Ce importanţă are faptul că am scris casa pe numele băiatului? Important e că a fost declarată. Eu nu mai am alte averi decât cele declarate. Cu doi ani în urmă noi am fost verificaţi şi totul a fost în regulă“, ne-a spus Ion Timofei.

Inexactităţile din declaraţia pentru 2010 sunt explicate de magistrat drept „o greşeală mecanică“. În ceea ce priveşte cele două terenuri, judecătorul spune că le-a indicat în declaraţiile de venituri şi proprietăţi încă în 2003. Potrivit lui Ion Timofei, unul i-a fost dat de Primărie, iar pe cel de-al doilea l-a cumpărat. „Atunci terenurile nu costau atât de mult ca acum, aşa că mi-am putut permite să-l cumpăr. Nu demult în zona noastră s-a vândut un teren cu 90.000 de euro, în anii 2000 însă loturile erau cu mult mai ieftine. Lucrez de 37 de ani judecător. Dacă veţi calcula veniturile mele din salariu şi pensia pentru ultimii 12 ani, plus leafa soţiei, veţi vedea că în 12 ani se adună mai mult de un milion de lei“, a adăugat magistratul.

DOUĂ MUSTRĂRI PENTRU DECIZII DUBIOASE

Între timp, în atenţia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au ajuns mai multe cauze despre care unii petiţionari cred că Ion Timofei le-ar fi judecat strâmb. Una dintre acestea este litigiul dintre un creditor şi SRL Plugarul, o companie specializată în construcţii, fondată de fostul şef al SIS, Anatol Plugaru.

La solicitarea procurorului general Valeriu Zubco, în privinţa lui Ion Timofei a fost pornită o procedură disciplinară pentru că magistratul ar fi favorizat SRL Plugarul la luarea unei decizii şi a examinat cauza în regim de urgenţă, în lipsa pârâtului şi fără să-l citeze. Colegiul disciplinar i-a aplicat o mustrare, iar Centrul Anticorupţie anunţa la 14 mai 2010 că judecătorul ar putea fi cercetat penal pentru că ar fi ridicat ilegal sechestrul aplicat pe mai multe imobile construite de  firma lui Anatol Plugaru. Potrivit CNA, Ion Timofei ar fi comis abuz de putere şi şi-ar fi depăşit atribuţiile de serviciu. Materialele au fost trimise Procuraturii Generale pentru investigaţii.

La solicitarea CIN, Procuratura Anticorupţie ne-a comunicat că peste exact două luni de la acel anunţ, adică pe 14 iulie 2010, a fost emisă o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale „din lipsa elementelor infracţiunii“. Mai mult, procurorii ne informează că şi mustrarea aplicată de Colegiul Disciplinar a fost ulterior anulată de Consiliul Superior al Magistraturii. 

O a doua mustrare i-a fost aplicată lui Ion Timofei de către Colegiul Disciplinar la 7 septembrie 2012. Procedura disciplinară a fost iniţiată de membrul Consiliului Superior al Magistraturii Dumitru Visterniceanu. Ion Timofei a fost acuzat că a scutit neîntemeiat firma ÎCS Global-Investment de plata taxei de stat în valoare de 40.000 de lei. Această mustrare a rămas în vigoare. Ion Timofei spune că ambele mustrări au fost total neobiective, „întrucât au existat interese“.

ŞEFIA LUI TIMOFEI LA JUDECĂTORIA RÂŞCANI, CONTESTATĂ   

Ion Timofei (foto) a avut parte de controverse şi la numirea sa în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Râşcani. La 2 aprilie 2010, Consiliul Superior al Magistraturii i-a propus şefului interimar al statului Mihai Ghimpu să-l numească preşedinte de instanţă. La scurt timp, prin decret prezidenţial, magistratul a fost desemnat. Ulterior însă, la 18 octombrie 2010, unul dintre pretendenţi, fostul preşedinte al Judecătoriei Râşcani Victor Micu, a cerut anularea rezultatelor concursului. Drept motiv a invocat faptul că pentru numirea lui Timofei s-au pronunţat, prin vot secret, şase membri ai CSM din cei 12, în timp ce, potrivit legii, era nevoie de cel puţi şapte voturi pro. Au urmat numeroase şedinţe în diferite instanţe, iar astăzi, după ce Ion Timofei şi-a exercitat jumătate din mandatul de patru ani, funcţia de preşedinte este scoasă din nou la concurs. Explicaţia am aflat-o la Serviciul de Presă al Consiliului Superior al Magistraturii: Ion Timofei împlineşte în curând 65 de ani şi trebuie să părăsească postul, întrucât se pensionează conform limitei de vârstă.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fii activ şi pune corupţia la zid!“, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii