Integritate

Mașini de lux în țara sărăciei

Automobilele de serviciu ale funcționarilor, parcate în curtea Guvernului. Foto: CIJM

Milioane de lei din bugetul statului se scurg anual pe mașini de lux cu care se plimbă funcționari din ministere și departamente. De ani buni, majoritatea banilor alocați pentru automobilele de stat au un singur beneficiar - holdingul DAAC Hermes SA. Întâmplător sau nu, mai mulți demnitari moldoveni dețin acțiuni la această companie, astfel încât, indirect, banii publici ajung și în buzunarele lor. Achizițiile de mașini nu s-au oprit nici în timpul moratoriului din 2016, când, din cauza crizei, autoritățile au decis să stopeze procurările de bunuri și servicii.

Peste 400 de milioane de lei, atât a cheltuit statul în ultimii patru ani pentru procurarea și întreținerea automobilelor pentru funcționari, conform datelor Agenției de Achiziții Publice (AAP). Din această sumă, 307,7 milioane de lei au fost alocate pentru procurarea automobilelor, iar peste 124,7 milioane de lei au mers pentru achiziționarea pieselor și a serviciilor de reparație și întreținere a autovehiculelor.

Top 10 instituții publice cu cele mai multe mașini procurate

Ministerul Afacerilor Interne este lider la capitolul cheltuieli pentru autoturisme. Timp de patru ani, instituția a alocat 97,5 milioane de lei pentru a-și completa parcul de mașini. Cele mai mari contracte de achiziție, în valoare de 23,7, respectiv, 20,3 milioane de lei, au fost semnate în august și, respectiv, octombrie 2017. Această sumă este aproape echivalentă cu cea cheltuită timp de patru ani de Serviciul Vamal pentru achiziționarea autoturismelor. De două ori mai puțin decât Serviciul Vamal au cheltuit Serviciul de Protecție și Pază de Stat și IMPSP Stația Zonală Asistența Medicală Urgentă Nord. Aproape cinci milioane de lei au fost achitate de Serviciul Fiscal de Stat, care este urmat în top de Departamentul Trupelor de Carabinieri, cu aproape patru milioane de lei, Biroul migrație și azil al MAI cu 3,8 milioane, Baza Auto a Cancelariei de Stat cu 3,6 milioane de lei și Departamentul dotări al Ministerului Apărării, cu o sumă similară. Top 10 este încheiat de Inspectoratul de Stat al Muncii, care în ultimii patru ani a alocat circa trei milioane de lei pentru procurarea mașinilor de serviciu ale funcționarilor.

Vedeți în infograficul interactiv de mai jos care a fost bugetul cheltuit de diferite instituții ale statului în perioada ianuarie 2014-martie 2018, pentru procurarea automobilelor:

 

Bugetul cheltuit de instituțiile statului pentru procurarea automobilelor (2014-2018)
Infogram

Întreținerea - mai scumpă decât automobilele: top 10 instituții care au alocat milioane pentru reparația parcului de mașini 

Sediul Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Paraspitalicească. Foto: CIJM

Radiografia făcută de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice demonstrează că, în unele cazuri, instituțiile au cheltuit mai mulți bani pentru întreținerea autoturismelor decât propriu-zis pentru procurarea lor. Bunăoară, Baza auto a Cancelariei de Stat a alocat de două ori mai mulți bani în ultimii patru ani pentru întreținerea și reparația automobilelor decât pentru procurarea acestora. O situație similară se atestă și în cazul Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI, precum și în cel al IMSP Stația Zonală Asistența Medicală Urgentă Sud.

Cele mai mari contracte de achiziție a serviciilor de întreținere și reparație a autovehiculelor au fost semnate de IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Paraspitalicească – 65,8 milioane de lei. Suma respectivă depășește de 38 de ori bugetul alocat pentru achiziționarea autoturismelor de către aceeași instituție. Cele mai grase contracte au fost semnate de instituția respectivă pe 7 februarie 2018 – 30 de milioane, iar altele două, în valoare totală de 23,7 milioane de lei au fost semnate la 19 ianuarie 2017. De zece ori mai puțin - aproape șapte milioane de lei - a cheltuit Baza auto a Cancelariei de Stat. 4,1 milioane a scos din haznaua statului Inspectoratul Național de Patrulare al IGP al MAI, care este urmat în top de IMSP Stația Zonală de Asistență Medicală Urgentă Sud, cu 3,7 milioane, Agenția Servicii Publice, care în martie 2018 a încheiat un contract de 3,3 milioane de lei, Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova, cu 3,2 milioane, Serviciul de protecție și Pază de Stat, cu 2,3 milioane. Top 10 e încheiat de MAI, Serviciul Vamal și Regia Autosalubritate, care au cheltuit aproximativ câte două milioane de lei fiecare pentru a-și întreține parcul de mașini.

Vedeți în infograficul interactiv de mai jos care a fost bugetul cheltuit de autorități pentru serviciile de întreținere și reparație a automobilelor în perioada ianuarie 2014 - martie 2018:

 

Bugetul cheltuit de autorități pentru serviciile de întreținere și reparație a automobilelor (2014-2018)
Infogram

Banii pentru copii, cheltuiți pe mașinile polițiștilor

Pe parcursul anului 2016, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a cheltuit aproape 13 milioane de lei pentru procurarea a 48 de mașini noi pentru polițiști. Acestea au fost achiziționate de la companiile DAAC-Auto SRL și DAAC-Autosport SRL. Un an mai târziu, parcul de mașini al IGP a fost completat cu alte 166 de unități, pentru care au fost achitate 52,6 milioane de lei. De această dată, partenerele de afaceri ale instituției au fost, pe lângă cele două companii menționate, firmele GBS SRL, Autospace SRL și East-Auto-Lada SRL. Într-un răspuns remis pe adresa Centrului de Investigații Jurnalistice, Alexandru Pînzari, șeful IGP, ne-a spus că sursa de finanțare sunt fondurile europene. „În decembrie 2016 a fost semnat Acordul de finanțare între Republica Moldova și Uniunea Europeană, care presupune acordarea Suportului Bugetar pentru Reforma Poliției, cu condiția realizării tuturor criteriilor de performanță stabiliți. Anterior, prin Hotărârea Guvernului nr 587 din 12 mai 2016 a fost aprobată Strategia de dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020, precum și Planul de acțiuni aferent. În vederea realizării scopului Strategiei, Poliția Națională a demarat un amplu proces de reformare, dotarea logistică constituind o componentă indispensabilă a acestuia. Totodată, reieșind din lipsa mijloacelor de transport, mobilitatea redusă a efectivului polițienesc, cât și a parcului auto învechit, care consumă resurse financiare considerabile pentru întreținere, în perioada 2016-2017, IGP a achiziționat 214 unități de transport”, se arată în răspunsul lui Alexandru Pînzari. Acesta a adăugat că toate unitățile de transport au fost finanțate de la bugetul de stat. „Astfel, inițial, toate mijloacele financiare necesare sunt alocate de la bugetul de stat, iar după realizarea criteriilor de performanță stabiliți și evaluarea acestora, UE va debursa tranșa stabilită pentru fiecare an calendaristic”, a mai adăugat șeful IGP.

În raportul auditului performanței „Implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016 (8 luni): resurse generoase – rezultate incerte”, prezentat de Curtea de Conturi la sfârșitul lui 2016, este indicat că autoritățile au redirecționat mijloacele financiare alocate pentru realizarea activităților stabilite în documentele strategice în scopuri neprevăzute.

Bunăoară, IGP, fără nicio justificare, a achiziționat cinci automobile în valoare totală de 600 de mii de lei, din contul resurselor destinate amenajării spațiilor pentru asistența și audierea copiilor. Analogic, a procurat neîntemeiat combustibil, pentru întreținerea mijloacelor de transport ale instituției, în sumă totală de 1,4 milioane, redirecționate de la acțiunea ce vizează funcționarea efectivă a poliției judecătorești. Centrul Național de Expertize Judiciare a utilizat nejudicios suma de 200 de mii de lei din contul mijloacelor alocate în scopul achiziționării echipamentului modern necesar pentru cercetări și investigații în cadrul expertizelor judiciare la procurarea unui automobil, arată raportorii Curții de Conturi.

Și Oficiul Avocatul Poporului a procurat un automobil cu valoarea de 300 de mii de lei, de 2,4 ori mai scump față de mijloacele alocate în acest scop. Diferența de 200 de mii de lei a fost acoperită din contul altor activități. Mai mult, raportul Curții de Conturi relevă că „la elaborarea specificațiilor tehnice ale automobilului, au fost incluse anumite caracteristici specifice doar ale unor mărci produse de un anumit concern, nefiind asigurată rentabilitatea achiziției automobilului la nivelul estimat”.

Procuratura Generală a procurat 27 de automobile în sumă de 5,6 milioane de lei. Banii au fost luați fără o argumentare temeinică din resursele destinate amenajării spațiilor pentru asistența și audierea copiilor, reconstrucției sediilor procuraturilor și asigurării securității în organele procuraturii.

În plin moratoriu, autoritățile au cheltuit zeci de milioane de lei pentru mașini

În 2016, în plin moratoriu pentru achizițiile publice, autoritățile au cheltuit peste șapte milioane de lei a cumpăra mașini și pentru a le întreține. Amintim că Agenția Achiziții Publice a sistat, începând cu 23 februarie 2016, publicarea în Buletinul Achizițiilor Publice a invitațiilor de participare la procedurile de achiziții publice de bunuri, servicii și lucrări care nu sunt strict necesare pentru asigurarea funcționalității instituțiilor bugetare, pentru a evita blocaje financiare, generate de neplățile în sectorul bugetar. Moratoriul a fost ridicat abia la mijlocul lunii august. Curios este faptul că doar cu o zi înainte de instituirea moratoriului, Adunarea Populară UTA Găgăuzia, Centrul Național Anticorupție, Consiliul Raional Orhei și Departamentul Instituțiilor Penitenciare au contractat servicii de reparaţie a automobilelor şi piese de schimb în valoare totală de peste jumătate de milion de lei.

Corneliu Gurin, alături de mașina de lux de serviciu. Foto: Ziarul Național

Cu un an mai devreme, în plină criză bugetară, Procuratura Generală a cumpărat 13 automobile noi, golind bugetul statului de 4,4 milioane de lei. Presa a scris că au fost procurate zece Škoda Octavia pentru procurori și trei Škoda Superb pentru adjuncții procurorului general. „Ultimul, de asemenea, a schimbat de curând vechiul Mercedes de serviciu pe un splendid BMW, al cărui preț oficial este de peste un milion de lei. În total, în decembrie 2015, Procuratura Generală a făcut achiziții de circa zece milioane de lei. Informațiile despre aceste procurări au fost însă tăinuite, rezultatele licitațiilor nefiind incluse în baza de date de pe pagina web a Agenției Achiziții Publice. Singura companie interesată de tender a fost DAAC Auto”, se arată într-o anchetă a Ziarului Național.

Au cumpărat patru automobile la promoție, deși nu aveau nevoie de ele

Există și autorități care cumpără mașini chiar dacă nu au nevoie de ele. Este exemplul Consiliul Raional Ialoveni, care, în 2014, a achiziționat patru automobile, fără ca achiziția să fi fost planificată. Singurul argument al autorităților a fost faptul că au beneficiat de o promoție. Toate cele patru mașini au fost achiziționate de la companiile din grupul DAAC Hermes. Două autoturisme de model Dacia Logan, pentru care Consiliul raional Ialoveni a achitat suma de 242.540 de lei, au fost achiziționate de la DAAC-Autosport. Alte două automobile, de model Skoda Rapid, au fost cumpărate cu 377.640 de lei de la compania DAAC-Auto SRL. Autoritățile de la Ialoveni au ales această firmă chiar dacă oferta unei alte companii, AutoFrame-FM SRL, era mai avantajoasă – 300.400 de lei.

Holdingul DAAC Hermes, furnizor constant

De departe, lider la numărul de contracte pentru achiziționarea automobilelor de serviciu ale funcționarilor este Holdingul DAAC-Hermes, condus de Vasili Chirtoca, ales local în Consiliul Municipal Chişinău din partea PCRM. Compania este dealer oficial în Moldova al mărcilor Renault, Skoda, Ford, Mazda, Citroen, Nissan, Dacia. De asemenea, este importator oficial al automobilelor Volvo și Land Rover în țara noastră.

În ultimii patru ani companiile care fac parte din conglomeratul condus de Chirtoca au înghițit peste două treimi din bugetul alocat pentru procurarea automobilelor. Printre instituțiile „abonate” la DAAC Hermes se numără Inspectoratul General al Poliţiei, Procuratura Generală, Cancelaria de Stat, Ministerul Afacerilor Interne, Agentia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale etc. Din ianuarie 2014 până în martie 2018, în conturile companiei DAAC-Autosport SRL au ajuns peste 126 de milioane de lei. Firma este fondată de alte trei companii interconectate – DAAC-Auto SRL, DAAC-Autotest SRL și Societatea pe Acțiuni DAAC Hermes. La rândul său, atât DAAC-Auto, cât și compania-soră, DAAC-Autotest, au încasat 72 de milioane, respectiv, 22,1 milioane de lei. DAAC-Autotest a fost fondată de SA DAAC Hermes, iar împreună, cele două companii au întemeiat firma DAAC-Auto SRL.

Automobilele funcționarilor, parcate în fața clădirii Guvernului. Foto: CIJM

În octombrie 2017, portalul Anticoruptie.md a scris că autoritățile au achiziționat mașini în valoare de 30 de milioane de lei, toate de la firmele din holdingul lui Vasili Chirtoca. „Serviciul Vamal a făcut cele mai mari achiziții de automobile. Numai pe 2 octombrie curent, instituția a procurat automobile de peste 17 milioane de lei, de la compania Daac Auto SRL. Potrivit bazei de date de pe site-ul Agenției Achiziții Publice, la licitația organizată de Serviciul Vamal au participat doi agenți economici. Tot pe 2 octombrie 2017, Daac Auto a câștigat și o licitație pentru asigurarea cu automobile a Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor. Mașinile au costat 722 de mii de lei”, se mai arată în știre.

Tot anul trecut, Centrul Naţional Anticorupţie a cumpărat şase maşini de model Skoda Rapid în valoare de 1,5 milioane de lei de la Daac Auto SRL. O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice despre finanţările partidelor politice arată că, în toiul campaniei electorale la alegerile locale din 2015, în conturile Daac Auto au intrat 250.000 de lei pentru o unitate de transport procurată de Spitalul Raional din Cimișlia.

În decembrie 2017, un automobil de peste jumătate de lei a fost livrat de DAAC Auto SRL Judecătoriei Chișinău. La sfârșitul lui 2016 aceeași companie a încheiat un contract în valoare de 1,2 milioane pentru vânzarea a două autoturisme Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Curios este că autoritățile care au procurat automobile de la DAAC Hermes recurg și la achiziționarea serviciilor de reparație și întreținere de la aceeași companie. Spre exemplu, Serviciul Vamal a cheltuit de două ori mai mulți bani pentru achiziția serviciilor de la DAAC Hermes decât de la alți operatori economici.

În total, în ultimii patru ani, instituțiile statului au livrat companiei DAAC Hermes 12,5 milioane de lei pentru achiziționarea serviciilor de reparație și întreținere a automobilelor, în timp ce un alt milion a curs în conturile DAAC-Auto SRL, iar 1,3 milioane de lei – la Auto Mall SRL, firmă care, la fel, face parte din holdingul DAAC Hermes.

Vedeți în infograficul interactiv de mai jos care sunt firmele care au încasat cei mai mulți bani din bugetul statului pentru livrarea automobilelor:

 

Milioanele încasate de firmele care au vândut autorităților automobile
Infogram

Tendere fără concurență

Deseori, firmele din grupul DAAC câștigă tendere pentru procurarea automobilelor la care s-a înscris un singur participant, fără a fi asigurată concurența. În februarie 2017, Curtea Constituțională a procurat un automobil în valoare de 333 de mii printr-un concurs de achiziții la care a participat un singur operator economic. Într-un răspuns remis în adresa redacției, reprezentanții Curții ne-au declarat că primul tender a fost anulat din imposibilitatea asigurării concurenței. „Grupul de lucru pentru achiziții publice a inițiat procedura cererii ofertei de preț pentru achiziționarea unui automobil la care au depus oferte trei operatori economici. La doi operatori cerințele tehnice nu corespundeau cerințelor solicitate în documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri, inclusiv la toți operatorii economici participanți fondatorul este același. Din aceste considerente, grupul de lucru a hotărât să anuleze cererea ofertei de preț și să inițieze o nouă procedură de achiziție”, se arată în răspunsul Curții Constituționale.

La procedura repetată un singur operator economic – SRL DAAC-Autosport – a depus o ofertă pentru un automobil care corespunde cerințelor înaintate în documentația standard. Dat fiind că legea permite încheierea contractelor de achiziție în cazul în care la tenderele repetate participă un singur operator economic, formal, Curtea Constituțională nu a încălcat legislația.

Foto: CIJM

Pe 21 septembrie 2017, Daac Auto a mai câștigat o licitație organizată de Serviciul Vamal, în valoare de 2,2 milioane de lei. Atunci, la concursul de achiziții a participat doar Daac Auto.

Autoturisme ]n valoare de aproape un milion de lei a cumpărat recent Asociația Medicală Teritorială Botanica. Câștigător al licitației a fost desemnată tot compania Daac Autosport, care și de data aceasta a fost singura participantă la concurs. Pe 4 septembrie 2017, Secretariatul Parlamentului a achiziționat de la Daac Auto o mașină de peste 620 de mii de lei. Și în acest caz, compania a fost singurul participant la tender.

Judecători și demnitari de stat, acționari ai Societății pe Acțiuni DAAC Hermes

Chiar dacă nu raportează dividende, mai mulți funcționari de rang înalt, dar și unii magistrați de la CSM, CSJ, Curțile de Apel, dar și de la alte instanțe de fond din țară au indicat în declarațiile lor de avere și interese pentru 2017 calitatea de acționari ai SA DAAC Hermes. Astfel, cel puțin teoretic, o parte din bugetul statului destinat procurării automobilelor, ar putea ajunge în buzunarele lor. Printre aceștia se numără membrii Comisiei Electorale Centrale, Veaceslav Agrigoroaie, care deține 80 de acțiuni la DAAC Hermes și colegul său Iurie Ciocan, tot el director al Centrului de Implementare a Reformelor, care are de opt ori mai multe acțiuni, mai exact 672. Și printre magistrații din Moldova este populară compania administrată de Vasili Chirtoca. Astfel, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Alexandru Gheorghieș, a indicat în declarația de avere că are 256 de acțiuni la DAAC Hermes, în timp ce soția sa deține alte 336 de acțiuni. Magistrata Tatiana Vieru de la Curtea Supremă de Justiție a raportat 300 de acțiuni, în timp ce colegul său de la Curtea de Apel Chișinău, Virgiliu Buhnaci, are de două ori mai puține – 144. Dumitru Pușca de la Curtea de Apel Bălți deține 112 acțiuni la DAAC Hermes, iar Svetlana Garștea-Bria de la Judecătoria Chișinău, de nouă ori mai multe – 988. Magistrații Ion Cotea de la Judecătoria Cahul, Ghenadie Mîțu de la Judecătoria Soroca și Alexandru Motricală de la Judecătoria Criuleni dețin 176, 124, respectiv 80 de acțiuni la compania specilizată pe vânzarea de automobile și piese pentru acestea.

Alte opt firme, cu tendere de aproape 52 de milioane de lei

La distanță mare de companiile din grupul DAAC Hermes, după valoarea contractelor, se poziționează firma GBS SRL, cu 11,2 milioane de lei câștigate în ultimii patru ani. Compania este distribuitor oficial al brandului auto Chevrolet și al mărcii Opel, precum și importator exclusiv al mărcii Peugeot în Moldova. Compania este fondată de Serghei Babenco și Pavel Goncearov. Cei doi au mai întemeiat împreună alte patru firme, specializate, de asemenea, în comerțul cu automobile și piese pentru acestea.

Următoarea în topul firmelor cu tendere de milioane este Rumeon SRL, cu 9,6 milioane de lei. Compania este distribuitor exclusiv Volkswagen AG şi AUDI AG. Oleg Rudenco, fondatorul firmei, mai are și alte afaceri în același domeniu.

Compania Continent SRL, distribuitor oficial al mărcii Toyota în Moldova, a încasat în ultimii patru ani 6,8 milioane de lei din bugetul de stat.

În mai 2017 Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cumpărat un automobil Toyota Camry cu o valoare de circa 570.000 de lei de la Continent SRL, firmă care a participat de una singură la concursul de achiziţie. Reprezentanții CSM spuneau atunci că la primul anunț de licitație nu a fost prezentată nicio ofertă. În urma celui de-al doilea anunţ, s-a înscris o singură firmă.

„Reprezentanţii CSM spun că aceasta este prima maşină cumpărată de Consiliu. Instituţia mai are două automobile care i-au fost donate în 2003. Acestea se defectează însă foarte des şi de cele mai multe ori nu pot fi folosite. Noua maşină va fi folosită de angajaţii CSM, instituţie care are în subordine trei colegii şi Inspecţia Judiciară. Potrivit datelor de pe pagina Tender.gov.md, Continent SRL a mai vândut în februarie 2017 un automobil Curţii de Conturi. Maşina a costat aproape 600.000 de lei. Şi în acest caz la licitaţie a participat doar această companie. Un alt contract, tot din februarie, în valoare de 50.000 de lei, firma l-a încheiat cu Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Continent SRL s-a angajat să presteze servicii de deservire tehnică a automobilelor SIS. În decembrie 2016, alte două instituţii au cumpărat maşini de la Continent SRL: Institutul de Medicină Urgentă (365.000 de lei) şi Adunarea Populară UTA Găgăuzia (554.000 de lei). Fondatorii firmei sunt Elena Garcavenco şi Victor Şumilo”, se mai arată în știre.

Compania East-Auto Lada SRL, dealer-ul oficial Opel în Moldova, a obținut în ultimii patru ani aproape șase milioane de lei de la stat în urma încheierii contractelor de achiziție a automobilelor. Firma a fost fondată de Mihai și Vera Marița, precum și de Victor Ștelmașenco. În iulie 2017, ofițerii PCCOCS și SIS au descins la compania East Auto Lada. Perchezițiile au avut loc în cadrul unui dosar privind trucarea unei licitații. Atunci au fost reținuți directorul companiei şi şeful Agenţiei Dezvoltare Nord. Potrivit anchetatorilor, dealerul auto a participat la o licitaţie pentru achiziționarea autospecialelor, iar dosarul prezentat era falsificat. În scopul obţinerii unui profit de un milion de lei, conducerea companiei ar fi majorat parametrii tehnici ai două autospeciale pentru evacuarea deşeurilor menajere, destinate Primăriei oraşului Floreşti. Utilajul urma să fie procurat din Turcia, iar valoarea contractului era de 2,4 milioane de lei, bani alocaţi de Guvernul Germaniei.

În ultimii ani, și companiile Orhei Lada Service, și Societatea pe Acțiuni Integral Auto au avut vânzări printre instituțiile statului în valoare de cinci milioane și jumătate de lei. Pacific Motors Moldova SRL a vândut mașini instituțiilor publice în sumă de 3,7 milioane de lei în ultimii patru ani. Acum un an, în iunie 2017, Ministerul Justiției a achiziționat de la firma respectivă un automobil în valoare de aproape un milion de lei. Fondatorul companiei Pacific Motors Moldova SRL este Garri Mensch. Anterior, acesta a figurat în lista de fondatori ai firmei Autoframe-FM SRL, care de asemenea este printre favoriții concursurilor de achiziție, încheind în ultimii patru ani contracte în valoare de 3,4 milioane de lei. Compania, care are un capital social subscris de 2,1 milioane de lei, este distribuitorul oficial al automobilelor KIA în Moldova. În prezent, în lista de fondatori ai întreprinderii figurează Victoria Costina și Elena Crivceanschi. Cele două sunt și acționare la BS-Leasing Grup, una dintre cele mai mari companii de leasing din Moldova. Până în 2014, BS-Leasing Grup a deţinut circa 24,5% din acţiunile Băncii Sociale, fiind cel mai mare acţionar al acestei bănci. Potrivit raportului Kroll, Banca Socială a fost implicată într-o serie de tranzacţii dubioase care au dus la dispariţia unui miliard de dolari din sistemul bancar.

Companiile preferate de stat pentru achiziționarea pieselor și a serviciilor de întreținere

De departe, lider absolut și favorita instituțiilor publice la capitolul servicii de întreținere și reparație a automobilelor cu 55,3 milioane încasate în ultimii patru ani este compania Agropiese Tgr Grup SRL, fondată de Oleg Golopeatov, Oleg Tiurencov și Alexei Rîbalko. Cei trei mai au și alte afaceri în comerț.

Autoprogresiv Service SRL, fondată de Vitalie Chistruga, a obținut de la stat contracte în valoare de șase milioane de lei, în timp ce Întreprinderea Mixtă Centrul de Cercetări și Producție Ad Rem SRL, alte aproape cinci milioane. Compania a fost fondată de alte două firme – Aloriend și Întreprinderea cu Capital Străin Lucridal SRL, care la rândul său a fost fondată de Dalucros. Următoarele în top sunt Șangrila-Grup SRL, fondată de Ivan Rîlschi, cu 4,7 milioane, urmată de Societatea pe Acțiuni Eximotor, cu 3,9 milioane de lei și Auto-prezent SRL, cu 3,2 milioane.

Cheltuieli tot mai mari pentru procurarea și întreținerea automobilelor

În ultimii patru ani bugetul alocat procurării și întreținerii automobilelor a cunoscut schimbări constante. Dacă în 2014 au fost cumpărate autoturisme în valoare de aproape 58,6 milioane de lei, în 2015 bugetul s-a redus de circa șase ori, ajungând la 13 milioane. Cu toate acestea, în plină criză, în timp ce a fost instituit un moratoriu asupra achizițiilor, în 2016 bugetul pentru procurarea autoturismelor s-a dublat, ajungând la 28,5 milioane. În 2017, pentru achiziționarea automobilelor au fost cheltuiți aproape de zece ori mai mulți bani din bugetul de stat, mai exact, 202,5 milioane de lei, în timp ce în primele trei luni ale anului curent au fost încheiate deja contracte de peste 6,4 milioane. Bugetul pentru procurarea serviciilor de întreținere a fost relativ constant în 2014 și 2016, cu o scădere semnificativă în 2015 și o explozie în 2017, când pentru reparația și întreținerea automobilelor au fost alocate de Guvern 43,2 milioane de lei, mai mult decât întreg bugetul alocat în acest domeniu pentru 2014, 2015 și 2016 împreună. În primele trei luni ale anului curent, au fost cheltuiți tot atâția bani câți au fost cheltuiți în acest scop pe parcursul întregului an 2017.

Expert: „Din momentul în care specificațiile tehnice sunt trucate, sunt aranjate în așa fel, încât să i se potrivească unui singur ofertant”

Olesea Stamate, președinta AGER

Experții susțin că e greu să judecăm dacă instituțiile statului într-adevăr au nevoie de un număr atât de mare de mașini. Olesea Stamate, președinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), este de părere că ar trebui să fie reglementat prin lege ca șefii instituțiilor de stat să nu își cumpere pe bani publici mașini de lux pe timp de criză. „Anumite instituții au într-adevăr nevoie de un număr mai mare de mașini. Desigur că este alarmant momentul când vezi conducătorii unor instituții plimbându-se cu mașini de lux pe timp de criză. Asta este un lucru care ar trebui să țină în primul rând de bunul simț și de etica, cultura cetățeanului și a conducătorului. Și dacă aceasta lipsește, ar trebui să fie reglementat prin lege. Aspectul ce ține de câștigătorul-lider al achizițiilor publice de automobile nu cred că este neapărat o problemă în sine, deoarece cunoaștem cu toții că DAAC Hermes are cred că cel mai larg parc de automobile și sunt mașini care sunt de regulă la prețul minim și mediu. Or, cam asta este marja de preț preferată de către autoritățile noastre. Însă trebuie să fim foarte atenți ca specificațiile tehnice pentru aceste automobile să fie într-adevăr concurențiale, să fie posibilitatea ca mai mulți operatori economici sau furnizori să participe la procedurile de achiziții. Am observat în practica noastră de monitorizare că sunt cazuri destul de frecvente când specificațiile tehnice sunt aranjate ca să se potrivească unui anumit furnizor. Și mai sunt cazuri când este un singur ofertant. Modificările care au fost făcute în ultimii ani la Legea privind achizițiile publice permit ca pentru achizițiile de bunuri și servicii, în cazul în care este un singur ofertant, dar corespunde tuturor cerințelor de calificare, să fie ales dintr-un singur ofertant. Deci nu este nevoie să se repete concursul, este nevoie să îl repete doar pentru achiziția de lucrări. Însă probabil aici și este capcana, deoarece din momentul în care specificațiile tehnice sunt trucate, sunt aranjate în așa fel, încât să i se potrivească unui singur ofertant, nici nu am avea de unde să avem doi și mai mulți ofertanți pentru această achiziție”, consideră președinta AGER.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii