Partidul Democrat a obținut după formarea noii alianțe cu Partidul Socialiștilor cinci portofolii de ministru. Patru din cei cinci șefi de ministere, numiți pe timp de criză, au fost vizați anterior în anchete ale jurnaliștilor de investigație. În pofida dosarelor penale sau a scandalurilor cu preluări de afaceri, licitații trucate sau alte abuzuri grave, unii au continuat să fie promovați în funcții publice. Cine sunt noii miniștri, ce averi au și ce interese promovează vă spun reporterii portalului Anticoruptie.md, care au radiografiat biografiile, precum și parcursul acestora în domeniul public.  

Alexandru Pînzari – ministru al Apărării – dosarele 7 aprilie, conexiunea cu Usatîi și sancțiunile disciplinare

Alexandru Pînzari a făcut carieră atât în perioada guvernării comuniste, cât și în perioada în care s-a aflat la putere PDM.

Fost șef al Direcției de Combatere a Crimei Organizate din cadrul MAI, Alexandru Pînzari a fost judecat penal pentru că a acceptat conștient mărturii false într-un dosar în cadrul căruia au fost reținuți frații Stepuleac, acuzați că au participat la protestele violente din fața Parlamentului din 7 aprilie 2009, arată o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice în aprilie 2017.

În toamna lui 2016, Curtea de Apel Chișinău l-a achitat pe polițist. În cadrul aceleiași cauze penale, s-a constatat că martorii falși au fost racolați de controversatul om de afaceri Adrian Nichifor și Dorin Damir, finul de cununie al lui Vlad Plahotniuc.

Potrivit hotărârii de judecată, Adrian Nichifor a fost condamnat la doi ani şi opt luni de puşcărie. În pofida dosarului penal, Alexandru Pînzari a avut parte în ultimii ani de mai multe promovări. În 2010, a fost numit şef adjunct al Poliţiei Criminale a Direcţiei Generale Servicii Operative. În octombrie 2015, a fost promovat în postul de director interimar al Departamentului Instituţiilor Penitenciare, iar pe 30 martie 2016, a fost numit șef al Inspectoratului General de Poliție.

Numele lui Pînzari apare într-o investigație realizată de RISE Moldova, în care sunt dezvăluite relațiile pe bani între primarul de Bălți, Renato Usatîi, și Alexandru Pînzari, care a fost adjunctul lui Alexandru Jizdan la Departamentul Servicii Operative. Într-o înregistrare audio Usatîi afirmă că cei doi polițiști îi livrau informații contra bani. Afirmațiile lui Usatîi sunt susținute de capturi foto ale mesajelor electronice ale polițiștilor care îi trimiteau informații operative din MAI, inclusiv de pe adresa de serviciu. Alexandru Pînzari, alături de mai mulți înalți ofițeri de poliție, în 2004 a fost acuzat oficial de complicitate cu rețele transfrontaliere de crimă organizată. Aceștia ar fi acordat protecție grupării de contrabandiști „Căciula”, potrivit documentelor intrate în posesia Rise și semnate de Gheorghe Papuc, fost ministru de Interne.

De asemenea, Alexandru Pînzari a mai fost sancționat disciplinar pentru obstrucționarea unui alt dosar grav de corupție: cazul „Gemenii-Maidan”.

În iunie 2019, Pînzari a fost demis de guvernul condus de Maia Sandu. În ianuarie curent, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, au tras concluzia că fostul șef al IGP ar fi fost demis ilegal. La sfârșitul lunii ianuarie curent, acesta a fost restabilit în funcție, cu achitarea salariului pentru lunile iunie–ianuarie, iar ulterior a fost eliberat în baza cererii de demisie.

Conform declarației de avere pentru 2019, Pînzari a avut venituri din salarii egale cu 215.000 de lei, precum și o pensie de 82.000 de lei. Acesta are două apartamente, de 48,9, respectiv, de 106 metri pătrați, precum și două garaje.

Oleg Țulea – ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene – scandalul cu preluarea unei afaceri

Oleg Țulea este fost deputat PDM, ex-ministru adjunct al Educației, ambasador al Republicii Moldova în Republica Slovenia și în Ungaria.

A fost acuzat de fostul candidat al Blocului ACUM la alegerile locale din toamna anului trecut, Valeriu Gorobeț, că a fost implicat într-o schemă prin care ar fi încercat să îi ia averea. 

Solicitat anterior de jurnalişti, diplomatul a menţionat că nu își amintește să îl fi întâlnit vreodată pe Gorobeț.

Problema a început în toamna anului 2014, când Valeriu Gorobeț a încheiat cu un businessman danez un contract de vânzare-cumpărare, potrivit căruia, danezul urma să îi achite, timp de cinci ani, 3,5 milioane de euro pentru complexul de creștere a porcinelor, care se întinde pe 36 de hectare.

După ce a primit doar 200.000 de euro, Inspectoratul Fiscal de Stat l-a anunțat că are de achitat aproximativ 16 milioane de lei, suma fiind impozitată integral, susține Gorobeț.

În aceste condiții, Valeriu Gorobeț a reziliat contractul cu danezul, care ar fi fost un interpus al Partidului Democrat. În primăvara lui 2015, omul de afaceri ar fi fost chemat la sediul Organizației Teritoriale Edineț a Partidului Democrat.

Gorobeț susține că aceste consecinţe ar fi apărut după ce a respins oferta lui Țulea.

În ultimul document prezentat de Țulea la Autoritatea Națională de Integritate, cel pentru 2018, acesta a indicat venituri de 148.000 de lei din salariu, o indemnizație de 32,5 mii de euro, precum și venituri de 71.000 de euro din vânzarea unui apartament. Demnitarul are în proprietate un teren intravilan, o cotă parte de 1/2 dintr-un apartament de 69 de metri pătrați, evaluat la 55.000 de euro și un Mercedes cumpărat în 2014 cu 286.000 de lei.

Țulea păstrează în conturi 88,8 mii de euro.

Igor Șarov – ministru al Educației, Culturii și Cercetării – abonat la banii statului

Igor Șarov a fost secretar general de Stat la Ministerul Educației din septembrie 2013 până în iunie 2019. În iulie 2014, Comisia Națională de Integritate a demarat un control privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013, admisă de către Igor Șarov. 

Decizia a fost clasată. Oficialul are o afacere în domeniul în care activează. El este cofondator la Editura Cartdidact, specializată în editarea manualelor școlare și, mai nou, în producerea mobilierului.

În decembrie 2016, acesta a cedat cota-parte din companie fiului său, Roman Șarov. Firma, după cum arată datele Agenției de Achiziții Publice, are lipici la banii statului. În ultimii șapte ani, a obținut contracte de 5,5 milioane de lei încheiate cu Ministerul Educației și instituțiile subordonate acestuia. Într-o anchetă a portalului Moldova Curată se arată că un contract de achiziție semnat între firma lui Șarov și un liceu din Orhei a fost anulat, bănuindu-se un conflict de interese cu fostul șef de la Ministerul Educației. „Firma fondată de Igor Șarov a câștigat anul trecut mai multe licitații publice de achiziție a utilajului și mobilierului școlar pentru instituțiile de învățământ din Republica Moldova. Unele proceduri au fost contestate de companiile concurente, care au invocat existența unui conflict de interese în care s-ar fi aflat Igor Șarov. Drept urmare, o procedură de achiziții a fost anulată, însă Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu a găsit elemente ale conflictului de interese pentru a iniția un control. ANI a făcut doar o verificare prealabilă a declarațiilor de avere ale lui Igor Șarov și i-a aplicat o amendă de 3.000 de lei, pentru că nu și-a depus la timp o declarație de avere și interese personale”, scriau jurnaliștii.

În declarația de avere pentru 2019, Igor Șarov indică venituri de 370.000 de lei din salariul său și al soției sale, precum și din indemnizații. 

Șarov a mai raportat un lot extravilan, două apartamente, un automobil de marca Renault, evaluat la 60.000 de lei, și unul de model Honda CRV, cumpărat în 2007 cu 320.000 de lei.

Serghei Răilean – ministru al Economiei și Infrastructurii – avere, interese și scheme cu identități duble pentru Plahotniuc și Iaralov 

Serghei Răilean a fost director al Agenției Servicii Publice între 2017 și 2019. Până atunci, din 2011, el a fost director al CRIS Registru, fiind adus la instituție de către premierul Pavel Filip. Potrivit unor surse, Răilean l-ar fi cununat pe fiul mai mare al lui Filip.

ASP a fost creată prin absorbția de către ÎS Centrul de Resurse Informaționale de Stat Registru a Serviciului Stare Civilă (SSC), ÎS Camera Înregistrării de Stat (CIS) și Camera de Licențiere (CL).

Centrul de Investigații Jurnalistice scria în 2017 într-o amplă anchetă „Reforma Filip” și nașul de la CRIS Registru  că proiectul vine de la Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC), fondator al CRIS Registru, în contextul reformei anunțate în vara lui 2016 de premierul Pavel Filip de optimizare a structurii Guvernului.

Experții considerau proiectul periculos, deoarece statul nu poate delega unei întreprinderi astfel de atribuții. Inspecția Financiară și Curtea de Conturi au stabilit în repetate rânduri că ÎS CRIS Registru este gestionată prost și fraudulos.

„Toate încălcările constatate în rapoartele Curții de Conturi, Inspecției Financiare și companiei de audit au fost comise în perioada în care CRIS Registru a fost administrată de Serghei Răilean.” 

„Fostul director financiar al Tutun-CTC a ajuns la Registru la scurt timp după ce Pavel Filip, anterior director al Tutun-CTC, a preluat conducerea MTIC. Răilean a fost desemnat în martie 2011 câștigător al unui concurs pentru funcția de director al ÎS Registru, concurs criticat de presă și societatea civilă.”

În perioada în care Serghei Răilean a fost director al  Agenției Servicii Publice, au fost perfectate acte cu altă identitate pe numele lui Vlad Plahotniuc, pe atunci președinte al PDM, și al lui Serghei Iaralov, vicepreședintele PDM.

Centrul de Investigații Jurnalistice a scris că ambele documente au fost perfectate și eliberate cu grave încălcări ale legislației, motiv pentru care, în octombrie 2019, procurorii au ponit un dosar penal. 

În Ordonanța privind începerea urmăririi penale, emisă de procurorul anticorupție Grigore Potoran, se menționează că angajații Agenției Servicii Publice au acționat în complicitate și în interesul unui grup criminal atunci când au perfectat acte liderului PD, Vlad Plahotniuc, și lui Serghei Iaralov. 

„În procesul de acumulare a materialelor s-a stabilit că angajați ai ASP, acționând în complicitate cu alte persoane necunoscute în interesul unui grup criminal organizat, au perfectat și eliberat ilegal cetățeanului Iaralov Serghei Valentin acte de identitate cu numele Haikin Serghei, iar pe numele lui Plahotniuc Vladimir Gheorghe, au fost perfectate ilegal acte cu numele Novac Vladislav Vladimir”, se menționează în Ordonanța de începere a urmăririi penale. 

Buletinul și pașaportul pe numele lui Serghei Haikin au fost eliberate la 28 decembrie 2018, fără însă ca titularul actelor de identitate să semneze, actele fiind perfectate în regim de o zi, fără ca să fie achitată taxa de urgență.

Ulterior, la 10 iunie 2019, la două zile de la instituirea unei noi coaliții de guvernare la Chișinău și trecerea în opoziție a Partidului Democrat, oficialul PD își schimbă din nou numele, obținând acte noi cu numele Iaralov. 

Și de această dată, în registrele de eliberare a actelor de identitate lipsesc semnăturile titularului. Mai mult, în Ordonanță se menționează că la dosar lipseau cazierul juridic și certificatul de naștere. 

În 2015, soacra lui Serghei Răilean, Ludmila Purcel, medic pediatru din Cricova, mun. Chișinău, a procurat o casă cu teren aferent de șase ari în sectorul Buiucani al Capitalei, pe str. G. Călinescu. Imobilul este situat într-un cartier de lux. Potrivit site-urilor de anunțuri, un lot de patru ari în această locație costă astăzi circa 35.000 de euro.

În decembrie 2016, după ce soacra șefului de la Registru a obținut autorizații de demolare a casei și a construcțiilor auxiliare de pe teren și le-a demolat, terenul a fost transmis în proprietatea soților Răilean. Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat la doar două zile după înregistrarea la Cadastru a documentelor de demolare a construcțiilor de pe lot, pe 28 decembrie 2016. În prezent, pe acest teren este ridicată o casă nouă, cu acoperiş plat, în stil high-tech. Construcția seamănă izbitor de mult cu vila premierului Pavel Filip, situată în același cartier, la o distanță de nici o sută de metri”, scriau jurnaliștii CIJM.

În declarația de avere pentru anul trecut, Răilean a trecut terenul intravilan de șase ari, un spațiu comercial de 147 de metri pătrați, cumpărat la sfârșitul lui 2017 cu 138 de mii de euro, precum și o casă de locuit de 208,2 metri pătrați, evaluată la 1,6 milioane de lei. La bancă demnitarul păstrează 335 de mii de lei și o mie de euro. El a mai raportat venituri din salariul său și al soției, ajutor material, compensare de eliberare și indemnizații în mărime de peste un milion de lei, precum și venituri de 300 de mii de lei din vânzarea unui automobil.

​Cristina Lesnic – viceprim-ministră pentru Reintegrare – averea modestă

Cristina Lesnic a fost viceprim-ministră pentru Reintegrare și în Guvernul Filip, începând cu ianuarie 2018 și până în iunie 2019. În declarația de avere și interese personale pentru 2019, Cristina Lesnic a raportat un salariu de 100.000 de lei, precum și o jumătate dintr-un apartament cu suprafața de 83,4 metri pătrați, pentru care a fost contractat un credit.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei media „Creșterea gradului de conștientizare a corupției în domeniul achizițiilor publice”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul National Endowment for Democracy.