Curtea Constituțională a validat mandatele noilor deputați, aleși în urma scrutinului din 24 februarie. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat și vă prezintă cine sunt, ce averi și ce interese au noii parlamentari din Partidul Democrat.

Vladimir Plahotniuc. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, înainte de a ajunge deputat, Vladimir Plahotniuc a deținut funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Victoriabank și cea de vicepreședinte al Companiei „Petrom Moldova”. El a apărut în viața politică a Republicii Moldova la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. Atunci, cu câteva zile înainte de scrutin, lista PDM, unde pe primul loc era Marian Lupu care tocmai plecase de la comuniști, a fost modificată și introduse, pe primele poziții, cinci nume noi, unul dintre ele fiind Vladimir Plahotniuc. A deținut mandatul de deputat și, în paralel, funcția de vice-președinte al Parlamentului, în jur de doi ani, apoi a renunțat la funcțiile din Legislativ, invocând motive personale.

La următoarele alegeri, din 2014, Vladimir Plahotniuc a fost ales din nou pe listele PDM, însă peste aproximativ un an a renunțat din nou la mandat. În decembrie 2010 a fost ales vicepreședinte al PDM, în luna decembrie 2016 - președinte al PDM, iar în martie 2017 – vicepreședinte al Internaționalei Socialiste.

Deși este unul dintre cei mai bogați oameni din partid, Vlad Plahotniuc a făcut, oficial, doar de două ori donații în bugetul partidului – la alegerile parlamentare din 2014, când a donat aproape un milion de lei, și la alegerile locale din 2011, când a făcut o donație de 300 de mii de lei. 

În luna ianuarie 2016 partidul l-a înaintat la funcția de prim-ministru, însă candidatura sa a fost respinsă de președintele de atunci, Nicolae Timofti. 

Vladimir Plahotniuc a fost controlat de Comisia Națională de Integritate o singură dată – în anul 2013, după ce își depusese deja mandatul de deputat, dar încă era pasibil controlului. CNI a pornit verificările după apariția a două articole în presă: unul în ziarulnational.md, în care se spunea că Vladimir Plahotniuc ar deține, indirect, mai multe companii, dar care nu apar în declarația sa de avere, și al doilea pe portalul Anticorupție.md, în care se vorbea despre blocul în care locuiește Vladimir Plahotniuc și familia sa, dar și despre câteva firme, care ar avea legătură cu politicianul. La 26 decembrie 2013 însă CNI a clasat cazul, „în legătură cu lipsa încălcării regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății”.

În septembrie 2014 un deputat comunist, dar și RISE Moldova au publicat fotografii în care apărea Vladimir Plahotniuc împreună cu mai multe persoane din anturajul său, la poarta unei case din orașul Scez din Franța. Deputatul susținea că Plahotniuc nu a declarat acea casă/vilă de pe malul lacului Geneva, înregistrată pe numele soției, pe vremea când era parlamentar. El a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate să pornească un control, prezentând și copiile unor acte care ar fi probat apartenența imobilului familiei lui Plahotniuc. Peste câteva zile, CNI a anunțat că nu pornește un control, întrucât nu a primit ca anexă la plângere originalele documentelor, ci doar copiile.

În septembrie 2018 RISE Moldova a scris că familia lui Vladimir Plahotniuc deține, direct sau prin intermediul unor firme, două vile pe malul lacului Leman, una pe malul elvețian al lacului și alta pe malul francez. Prima a fost cumpărată în anul 2012, iar a doua – încă în 2008. Cea de a doua proprietate este aceeași despre care semnalase deputatul comunist în anul 2014. O altă proprietate din Franța, deținută de o firmă al cărei beneficiar este familia liderului PDM, este o cabană în munții Alpi, localitatea Les Houches. Proprietatea a fost cumpărată în anul 2012. Ultima proprietate decoperită de RISE este o casă în București. Nici una dintre proprietățile deținute peste hotare nu apare în declarațiile de avere depuse în ultimii ani de Vladimir Plahotniuc în calitate de deputat. Liderul PDM nu a comentat constatările RISE nici la solicitarea autorilor investigației, nici după apariția acesteia. În luna noiembrie 2018, Procuratura Anticorupție, după ce a fost sesizată de președinta PAS, Maia Sandu, a răspuns că a refuzat să pornească o cauză penală în care ar investiga legalitatea deținerii de către Vladimir Plahotniuc a proprietăților de peste hotare.

Un studiu realizat în anul 2017 de patru organizații ale societății civile – Transparency International, Centrul de Resurse Juridice, IDIS Viitorul și Centrul ADEPT –, intitulat „Capturarea statului – cazul Republicii Moldova”, arată că, de când a apărut în politică, Vlad Plahotniuc și partidul său și-au subordonat toate instituțiile statului, care nu mai sunt independente. „Începând cu 2009, Partidul Democrat din Moldova (PDM) dirijat iniţial din umbră, iar apoi şi oficial de controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc, şi-a impus interesele în acordurile de cartel încheiate între membrii coaliţiei de guvernare.”

Mai multe detalii despre interesele și conexiunile din Orientul Mijlociu ale lui Vladimir Plahotniuc, citiți într-un articol amplu realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

Deși oficial, potrivit declarației de avere pentru 2017-2018, în ultimii doi ani politicianul nu a avut salariu, acesta a înregistrat încasări de ordinul milioanelor: dividende de 4.550.200 de euro, 11.597.400 de lei și 347.500 de dolari de la compania Vangurad International LTD; 4,1 milioane de lei din returul capitalului social al companiei Prime Management SRL; peste 500 de euro și 1.800 de dolari dobândă bancară; aproape un milion din vânzarea unor automobile; 15.000 de dolari și 46.500 de franci elvețieni – retur servicii juridice. Plahotniuc a mai trecut pe hârtie un apartament de 234,8 metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 1,5 milioane de lei, un spațiu comercial de 300 de metri pătrați, a cărui valoare nu o indică, două garaje, precum și o construcție cu suprafața de 134,6 metri pătrați, evaluată la peste un milion de lei. În garajele președintelui democraților sunt parcate patru Mercedesuri, achiziționate între 2010 și 2018, care valorează în total 4,8 milioane de lei. Tot în actul prezentat de Plahotniuc la CEC este indicat că acesta mai are în proprietate seturi de mobilă, echipament sportiv și echipament TV și video cu o valoare totală de 370.000 de dolari și 313.300 de euro. În bancă liderul PD păstrează circa 172.000 de lei, 713.000 de dolari și 524.000 de euro.

Pavel Filip a fost propus la funcția de premier ex-președintelui Nicolae Timofti după ce au eşuat cu candidatura lui Vlad Plahotniuc. În aceeași zi a fost desemnat. Guvernul Filip a fost învestit în după-amiaza zilei de 20 ianuarie 2016, în cadrul unei şedinţe speciale a Parlamentului. Cabinetul de miniştri a primit votul a 57 de deputaţi din 68 prezenţi la şedinţă, care a durat circa 30 de minute, fără audierea programului de guvernare şi dezbaterea acestuia, pe fundalul protestelor din stradă, dar și a disensiunilor dintre deputaţii socialişti, care au blocat tribuna Legislativului, şi câţiva democraţi care au rupt pancartele celor din fracţiunea PSRM. Jurământul a fost depus o zi mai târziu, aproape de miezul nopții. Evenimentul a fost unul secretizat, având loc departe de ochii presei.

Pavel Filip a ajuns în fotoliul de ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor în 2011. Este fost director al Fabricii „Bucuria”, în fruntea căreia a fost din 2001 până în 2008. Până atunci, timp de zece ani, a ocupat mai multe funcţii în aceeaşi întreprindere. Ulterior, în 2008, a preluat conducerea întreprinderii Tutun-CTC, până când a fost numit ministru. 

Numele lui Pavel Filip a figurat anterior în câteva anchete ale Centrului de Investigaţii Jurnalistice în care am scos la iveală că familia demnitarului deţine mai multe firme, dar şi faptul că ministrul arendează pădure în zona Dănceni-Sociteni. Ziarul de Gardă a scris despre casa de lux în care premierul locuieşte în prezent, imobil înregistrat pe numele unuia dintre cei doi fii ai săi.

Anterior, Filip a ajuns în vizorul CNI după ce Ziarul Național a scris că Pavel Filip a scos la mezat o casă din Chişinău, trecută pe numele soţiei sale, la prețul de 179.000 de euro. Asta deşi în declaraţiile pentru 2012 şi 2013 oficialul a indicat că valoarea cadastrală a locuinţei este de circa 943 de mii de lei (aproximativ 50 de mii de euro). Comisia a clasat cauza, constatând că oficialul nu a încălcat legea. Potrivit declaraţiei pe venit, casa a fost vândută în anul 2014 pentru o sumă de trei milioane de lei. 

Potrivit declarației de avere pentru 2017-2018, în ultimii doi ani politicianul a avut venituri de un milion de lei din salariul său de premier și cel al soției. El mai raportează opt terenuri extravilane și două intravilane, o construcție și două case de locuit, una de 54 de metri pătrați și alta de 316 metri pătrați, evaluată la 2,8 milioane de lei. Toate bunurile imobile sunt în posesie și folosință. Din 2007 premierul are în proprietate un BMW X5, evaluat la 400 de mii de lei. 

Dumitru Diacov este unul dintre cei mai longevivi politicieni din Moldova, aflându-se pe prima scenă a politicii moldovenești de 24 de ani. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, în 1993, după ce Republica Moldova a devenit stat independent, Dumitru Diacov a fost pentru o scurtă perioadă șef al Departamentului politic la Ambasada R. Moldova în Federația Rusă. În 1994 a fost ales deputat din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova, iar în 1995 a devenit vicepreședinte al Parlamentului.

În 1997 Diacov a creat „Mișcarea pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” (MpMDP) în baza căreia, înainte de alegerile legislative din martie 1998, s-a format Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”, condus tot de Dumitru Diacov. În urma acestor alegeri, Dumitru Diacov a ajuns din nou deputat, fiind ales și președinte al Legislativului, funcție pe care a deținut-o până la alegerile parlamentare anticipate din 2001, în urma cărora Diacov și-a pierdut mandatul de legislator. În aprilie 2000, MpMDP a fost reorganizată în partidul Democrat din Moldova (PDM), președinte fiind reales Dumitru Diacov. După o pauză de patru ani, în 2005, Dumitru Diacov devine din nou deputat, de această dată pe listele Blocului electoral „Moldova Democrată”, din care făcea parte și PDM. La alegerile din 5 aprilie 2009 formațiunea sa nu a obținut vreun mandat. Peste câteva luni, Diacov îi cedează lui Marian Lupu, care tocmai plecase de la comuniști, funcția de președinte al partidului și, ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, ajunge pentru a patra oară deputat. La fel, a ocupat un fotoliu de deputat și după alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010. Diacov și-a păstrat mandatul de ales al poporului și după ultimul scrutin parlamentar care a avut loc în Republica Moldova, cel din noiembrie 2014. În prezent, Dumitru Diacov este președinte de onoare al PDM și vicepreședintele fracțiunii PDM din Parlament.

Ziarul de Gardă a scris în mai multe rânduri și despre averea imobiliară și afacerile celor două fiice ale familiei Diacov. Una dintre ele a luat în arendă pentru o perioadă de 29 de ani clădirea monumentului de arhitectură „Conacul urban al lui A. D. Inglezi”, de pe str. M. Eminescu din centrul Capitalei, care anterior se afla în gestiunea Teatrului Republican „Luceafărul”. Surorile au reușit să privatizeze și niște construcții anexe conacului, cu tot cu terenul aferent. Aici, conform unui proiect avizat de către Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice în septembrie 2016, ar urma să fie construită o parcare multietajată.

Şi fostul sediu al PDM din str. Tighina aparţine uneia dintre fiicele deputatului Diacov. Potrivit actelor cadastrale, terenul de 11 ari şi imobilul de 474 de metri pătrați din centrul Chișinăului i-au fost donate acesteia de către părinții săi, în iunie 2011. Potrivit ultimei estimări, din iunie 2009, valoarea cadastrală a terenului de 11 ari este de 4,8 milioane de lei, în timp ce valoarea clădirii nu este indicată.

Conform declarației de avere și interese pentru ultimii doi ani, Diacov a câștigat în 2017-2018, venituri în mărime de 763 de mii de lei, 4.500 de euro și 287 de mii de ruble din salariu, indemnizație, pensii, dobânzi, darea în chirie a unui spațiu și a unui apartament. Totodată, Diacov a declarat un teren intravilan, un apartament primit moștenire, o casă de locuit de 106,1 metri pătrați cu un garaj, obținute prin donație în 2005. Democratul are în proprietate un BMW, al cărui preț nu-l indică, și din 2010 conduce prin mandat un Mercedes. La bancă Diacov păstrează peste jumătate de milion de lei.

Oleg Sîrbu este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Doar anul trecut acesta a achiziţionat câteva zeci de terenuri pe lângă cele 400 pe care le deţinea. De când este deputat, firmele lui Sîrbu au obţinut sute de contracte cu instituţiile statului. Oleg Sîrbu este membru al Partidului Democrat din anul 2007, iar din martie 2015 deține funcția de președinte al Organizației teritoriale Edineț a PDM. Primul mandat de deputat l-a obţinut în 2009, continuând să se afle în această postură şi între 2011 și 2014. Până a accede în Parlament a ocupat mai multe poziții de conducere în sectorul privat.

În ianuarie 2016, portalul Anticoruptie.md a scris că două dintre cele nouă firme pe care le deține deputatul au fost furnizoare constante de produse alimentare și combustibil pentru trei internate psihoneurologice din nordul țării, toate fiind gestionate de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale, care a fost condus, în anii 2013-2015, de un reprezentant PDM din care face parte şi Oleg Sîrbu. 

În luna martie 2018, Ziarul de Gardă scria că Oleg Sîrbu face acte de caritate politică folosind ajutoare umanitare oferite gratuit de o fundație din Olanda pentru copiii din R. Moldova. Ziarul de Gardă a scris despre donația făcută grădiniței din s. Hăncăuți, raionul Edineț, cu trimitere la o postare a deputatului din 26 februarie, în care apar fotografii cum alesul poporului și colegii săi cară cutii cu daruri pentru copiii din sat. Pachetele umanitare au ajuns în R. Moldova la început de 2018, fiind oferite de Fundația olandeză „Edukans” unei alte fundații din R. Moldova – Misiunea „Micul Samaritean”. Mai multe detalii despre „păcatele” lui Oleg Sîrbu, citiți într-un articol amplu realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

În declaraţia depusă la CEC (pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 27 decembrie 2018) în calitate de candidat electoral, Sîrbu a indicat un venit cumulativ de 312 mii de lei din salariul de deputat şi 64 de mii de lei, salariul soţiei, care este angajată la Vlados Com, una dintre companiile familiei. În această perioadă, în bugetul familiei au intrat dividente de 6,6 milioane de la Gloria Qvarc. În declaraţie este trecut şi un profit de 4.650 de lei de la vânzarea Întreprinderii pentru colectarea cerealelor din satul Rediul Mare. Totodată, familia Sîrbu a mai avut, între 2017 și 2018, un venit de 660 de mii de lei de la arenda Bazei de transport auto nr. 12 din Edineţ. În declaraţie sunt indicate peste 70 de terenuri agricole, dintre care 48 au fost achiziţionate pe parcursul anului trecut, o casă de locuit, două apartamente și nouă autoturisme, dintre care două microbuze, șase autobuze și un automobil de model Mercedes, în dreptul cărora sunt trecute sume simbolice între 3.500 și 35.000 de lei. În 2016 Sîrbu a contractat un credit în valoare de jumătate de milion de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7,52%.

Ion Leucă este președintele raionului Glodeni. Potrivit portalului Moldova Curată, după serviciul militar, Leucă a lucrat inspector superior în cadrul Comisariatului raional de poliție Glodeni. O perioadă a deținut și funcția de șef al Secției Înmatriculare Transport și Calificarea Conducătorilor Auto din cadrul ÎS „CRIS Registru”, filiala Bălți. 

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, Ion Leucă a raportat venituri de 592 de mii de lei din salariul său și al soției, un teren intravilan, o casă de locuit, un garaj și un apartament evaluat la aproape jumătate de milion de lei, precum și două automobile, cu o valoare totală de 265 de mii de lei.

Corneliu Padnevici este președintele Organizației Teritoriale Drochia a PDM. Până în 2015, când a acces în Parlament, a fost administrator al firmei ÎCS Codru SRL, care administra hotelul cu acelaşi nume din centrul Chişinăului, despre care presa a scris că i-ar aparține lui Vlad Plahotniuc. Despre afacerile imobiliare și proiectele de legi controversate semnate de Padnevici, citiți într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, prezentată la Comisia Electorală Centrală (CEC), Corneliu Padnevici a indicat venituri de 302 mii de lei din salariu, alte 1,3 milioane - din vânzarea unui bun imobil, peste trei mii de lei din arenda unui teren agricol, circa 38 de mii din indemnizații, precum și cinci mii de euro - donații acumulate în urma evenimentelor de familie. Padnevici a mai trecut pe hârtie șase loturi agricole, două apartamente, unul de 117,5 metri pătrați, evaluat la 52.500 de euro, și altul de 71,9 metri pătrați, pe care îl are în proprietate cu încă trei persoane. Democratul conduce o Skoda Superb, cumpărată în leasing în 2015.

Eugeniu Nichiforciuc este deputat în Parlamentul Republicii Moldova din 23 februarie 2015, pe lista Partidului Democrat. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei Pentru un Parlament Curat, anterior el a făcut parte din Partidul Comuniștilor, apoi a aderat la Partidul Moldova Unită, urmându-l la această formațiune pe fostul deputat comunist Vladimir Țurcan. La alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 a candidat cu nr. 62 pe lista Partidului Moldova Unită. După ce însă această formațiune nu a trecut pragul electoral, în martie 2011 Nichiforciuc a aderat la PDM. 

Conform declarației de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, firmele la care este fondator Eugeniu Nichiforciuc - SRL Trans Agent Grup, SRL Construct Agent Grup și SRL Max Ball - sunt profitabile, întrucât a avut dividende în mărime de 2,5 milioane de lei din activitatea lor. La acest venit se adaugă salariul său și al soției și indemnizațiile de peste 522 de mii de lei de la Parlament, precum și alte 350 de mii de lei din vânzarea unui autoturism Land Rover Discovery. Soția lui Nichiforciuc a primit în ultimii doi ani două sume mari de bani – 50 de mii de euro și 108 mii de lei la ceremonii în familie. La capitolul bunuri imobile, Nichiforciuc a indicat trei apartamente dintre care unul în posesie, iar al doilea în abitație. Democratul conduce prin mandat un Audi Q5, evaluat la 729 de mii de lei. Până în anul 2021 deputatul are de rambursat un credit de 200 000 de lei, contractat în anul 2016 cu dobânda de 7,48%.

Gheorghe Brașovschi este primarul orașului Sângerei. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, începând cu anul 1988 a fost membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. După destrămarea Uniunii Sovietice nu a aderat la vreun partid, dar a susținut PCRM. Din 2000 până în 2003 a activat în calitate de director al fabricii de conserve din or Sângerei. Ulterior a deținut două mandate consecutive de primar obținute în 2003 și 2007. La alegerile parlamentare din aprilie 2009 a candidat pe listele Partidului Comuniștilor (cu nr.61). La alegerile din iulie 2009 nu s-a regăsit pe liste, iar la parlamentarele din 28 noiembrie 2010 a figurat pe lista Partidului Democrat, cu nr 18. A acces în Parlament și a părăsit înainte de termen funcția de primar. A făcut parte din Comisia parlamentară administrație publică și dezvoltare regională. Totodată a fost ales în funcția de președinte al Organizației teritoriale raionale a Partidului Democrat. În noiembrie 2014 a candidat la un nou mandat de deputat cu nr 35 pe lista PDM, dar nu a trecut în Parlament. În vara anului 2015 OT PDM l-a înaintat la funcția de primar de Sângerei. 

În timpul activității democratului în funcția de primar în 2010, Curtea de Conturi a efectuat un audit și a identificat o serie de nereguli la Primăria Sângerei: ignorarea procedurilor legale de licitație publică, plăți neregulamentare la valorificarea mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale, iar unele cheltuieli legate de măsuri culturale implicau riscuri de fraudare. Curtea de Conturi a prezentat raportul în 2011, când Gheorghe Brașovschi părăsise deja funcția de primar.

În calitatea sa de deputat, Brașovschi a figurat în toamna anului 2013 printre cei 47 de deputați care au solicitat Guvernului repartizarea unui lot pentru construcția unui bloc locativ. Un metru pătrat într-o astfel de locuință ar fi costat 300 de euro, pe când valoarea de piață a locuințelor în Capitală era de 700 de euro pentru un metru pătrat. În martie 2014, această solicitare a devenit publică și a generat un scandal. Doar doi deputați, din PL, și-au anunțat retragerea de pe acea listă.

În ultima declarație de avere și interese, pentru anii 2017-2018, depusă la CEC, Brașovschi indică venituri în valoare de 462 de mii de lei obținute din salariul său și al soției și din darea în arendă a terenurilor agricole. La rubrica bunuri imobile Brașovschi indică 10 terenuri agricole cu suprafața de 5,4 hectare, un lot intravilan și două apartamente. Acesta a mai declarat o motocicletă Viper-125 și o mașină de marca Volvo XC 90, estimată la 210 mii de lei, pe care o deține prin contract de comodat.

Eleonora Graur este președinta raionului Rezina. În profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat se arată că ea a venit într-o funcție publică în anul 2011, când PDM a propus-o pentru poziția de președintă a raionului Rezina, ea fiind originară din satul Cuizăuca. La alegerile locale din anul 2015 a fost propusă din nou de democrați și votată de consilieri la această funcție. Anterior, potrivit CV-ului său, timp de un deceniu (1997-2007), Eleonora Graur a ocupat mai multe poziții la Universitatea Agrară din Moldova. Din anul 2008 şi până în 2011 a lucrat la Ministerul Educației, fiind şefa Direcţiei Sisteme Informaţionale, Standarde şi Registre Educaţionale.

Eleonora Graur este vicepreședintă a Partidului Democrat, dar și președinta Organizației Teritoriale a PDM din raionul Rezina. În anul 2010, când lucra la Academia de Studii Economice din Moldova, Eleonora Graur a donat partidului suma de 34 de mii de lei. Potrivit Raportului Financiar al PDM, pentru referendumul din 5 septembrie 2010, soțul ei, ca și reprezentant al firmei Danaomix SRL, a donat 90 de mii de lei. Cumulativ, în acea campanie electorală familia Graur a donat 124 de mii de lei.

Eleonora Graur a fost vizată în anchete jurnalistice din presa locală și națională. La începutul anului 2018, ziarul regional „Cuvântul” a scris despre implicarea conducerii raionului Rezina în mușamalizarea unor lucrări de modernizare a unor instituții școlare din raion. Atunci, jurnaliștii au descoperit că în urma concursului public desfășurat de Consiliul Raional Rezina, o companie din Chișinău ar fi schimbat ușile și ferestrele la școlile și grădinițele din Rezina doar pe hârtie, lucrările valorând peste 18 milioane de lei. În realitate, lucrările fie au fost realizate parțial în cadrul altor proiecte, fie nu au fost făcute defel. Deși i-a fost solicitată opinia de câteva ori, Eleonora Graur a refuzat să comenteze faptele constatate de jurnaliști, făcând trimitere la „secretul comercial”.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, prezentată la Comisia Electorală Centrală (CEC), Eleonora Graur a raportat venituri din salariu în mărime de 279 de mii de lei. Ea a mai indicat 15 loturi de pământ, majoritatea arabile, o casă de locuit și o construcție, un apartament luat în locațiune, dar și un automobil de model Volvo XC60, cumpărat în 2016, cu 220 de mii de lei. 

Nicolae Ciubuc este ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, din septembrie 2018. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei Pentru un Parlament Curat, până a ajunge ministru în Guvernul Filip, Ciubuc a fost, din 2016, director interimar al Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, structură subordonată acestui minister. Lucrează la MADRM din anul 2004, după absolvirea facultății. A făcut parte din PLDM. La alegerile locale din 2015 a devenit consilier raional la Nisporeni din partea acestui partid. În anul 2015 Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) a efectuat un control al averii lui Nicolae Ciubuc, în privința căruia o persoană a depus sesizare, susținând că acesta nu și-ar fi declarat casa în care locuiește și mașina. Atunci Nicolae Ciubuc era șef adjunct al AIPA. Potrivit actului de constatare al CNI, Ciubuc a explicat că, în lipsa unei locuințe proprii, trăiește din anul 2014 în casa cumnatului său, stabilit în Italia, asupra căreia are drept de posesie. Locuința se află în suburbia Durlești a Capitalei. Nu a indicat-o în declarația pentru anul 2013 întrucât atunci încă nu o folosea. Despre mașină, Nicolae Ciubuc a declarat că a utilizat mai multe mașini, ale rudelor sau prietenilor săi, însă nu le-a declarat pentru că nu îi aparțin. În urma verificărilor, CNI a constatat că Nicolae Ciubuc nu a declarat cinci conturi bancare salariale, însă a clasat cazul, invocând „lipsa încălcării intenționate”.

Conform declarației de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, democratul ar fi obținut venituri de circa 777 de mii de lei din salariul său și al soției, indemnizații și dividende din profit. Are în posesie un teren intravilan, o casă de locuit, un garaj și o construcție, dar și un automobil de model BMW, evaluat la cinci mii de euro. În 2017 a luat două împrumuturi - unul în valoare de două mii de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, iar al doilea, în valoare de 150 de mii de lei, este scadent în 2019.

Ludmila Guzun este președinta raionului Ungheni, funcție în care a fost aleasă după ce a trecut prin trei partide. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Ludmila Guzun a început să lucreze în 1983, la fabrica de conserve Rozmiar, în calitate de economist principal. În anul 2005 devine preşedintă a Uniunii Teritoriale a Sindicatului Agroindsind, iar peste doi ani a fost promovată în funcţia de vicepreşedintă a raionului Ungheni, din partea Partidului Alianţa Moldova Noastră. În 2011, Ludmila Guzun a exercitat funcţia de viceprimar al oraşului Ungheni, din partea PLDM. Din 2012, când i s-a propus funcția de șef al SA Moldtelecom Ungheni, a aderat la democrați. A plecat din funcția de viceprimar și a activat la întreprinderea respectivă până la alegerea sa în funcția de președinte de raion.

Potrivit portalului Moldova Curată, Ludmila Guzun a fost implicată într-un scandal legat de alegerea directorului spitalului raional Ungheni. Fostul director al spitalului, Lidia Crăciun, membră a PLDM, a acuzat-o pe Ludmila Guzun că în calitate de membră a comisiei de concurs, alături de fosta ministră a Sănătăţii, Ruxanda Glavan, ar fi favorizat un candidat PDM la această funcţie. Atunci președinta raionului Ungheni a respins acuzațiile.

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, candidata PDM indică venituri în mărime de circa 621 de mii de lei din salariul său și al soțului, indemnizații și pensii. Guzun a mai trecut pe hârtie un teren extravilan de șase ari, un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil.

Alexandru Jizdan, conform profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, a absolvit Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” în 1997, după care și-a construit cariera în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit CV-ului publicat pe pagina oficială a instituției, prima funcție a lui Alexandru Jizdan a fost cea de inspector în Direcţia de combatere a crimei organizate şi corupţiei a Inspectoratului General de Poliție, Chişinău. Peste cinci ani, treptat, a fost avansat la funcția de șef al acestei direcții, post pe care l-a ocupat doar o lună. Ulterior, Alexandru Jizdan a fost angajat la Direcţia generală a poliţiei judiciare, unde a ocupat diferite funcții: șef de serviciu, șef de secție, inspector superior pentru cazuri excepționale. În 2006, Jizdan ajunge la Departamentul servicii operative al MAI, pe care l-a condus în perioada 2008 – 2010. Din 2010 până în 2014 a fost șeful Direcţiei generale servicii operative a Departamentului de poliţie. Peste un an, din 2015 până în 2016, a ocupat funcția de șef-adjunct al Serviciului de Informații și Securitate. De la SIS, în ianuarie 2016, Alexandru Jizdan s-a întors la Ministerul Afacerilor Interne, de această dată la șefia instituției.

Cariera lui Alexandru Jizdan la Ministerul de Interne a fost marcată de controverse. El a demisionat din funcția de șef al Departamentului Servicii Operative al MAI în contextul scandalului „Pădurea Domnească”. Alexandru Jizdan a fost suspectat că ar fi interzis comisarului din Fălești să raporteze incidentul de la vânătoarea la care au participat mai mulți demnitari și care s-a soldat cu moartea unui bărbat. În 2013, la audierile din cadrul Comisiei parlamentare de anchetă instituită în acest caz, politicianul a respins acuzațiile. Atunci el a rămas să activeze în cadrul structurilor MAI.

În 2015, atunci când Alexandru Jizdan a fost propus la funcția de director adjunct al SIS, RISE Moldova a publicat mai multe înregistrări din care reieșea că ministrul degrevat a fost un apropiat al lui Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru. Renato Usatîi declara într-o discuție cu jurnaliștii de investigație că l-a plătit pe Alexandru Jizdan pentru anumite servicii. Înregistrările datează din iunie 2013 și au fost făcute publice în cursul investigației pentru filmul documentar „Asasin în Lege”. Alte detalii din biografia lui Alexandru Jizdan, citiți aici.

Potrivit declarației de avere depuse de Alexandru Jizdan la Comisia Electorala Centrală (CEC), în perioada 2017-2018, politicianul a avut un salariu de 604 mii de lei și o pensie de peste 160 de mii de lei. Soția sa a avut un salariu de 186 de mii de lei. Familia Jizdan are în proprietate două terenuri aflate în circuitul civil, o casă cu o suprafață de 331 de metri pătrați, în suburbia Codru a Capitalei, care i-a fost transmisă în folosință în 2015. Valoarea locuinței, indicată de Alexandru Jizdan, este de peste un milion de lei. În 2016, RISE Moldova a publicat o anchetă potrivit căreia această casă din or. Codru era trecută pe numele socrilor lui Alexandru Jizdan. Până atunci demnitarul nu a arătat-o în declarațiile de avere, deși, potrivit jurnaliștilor de la RISE, ministrul degrevat locuia de cinci ani în acest imobil. Alexandru Jizdan a refuzat atunci să răspundă la întrebările jurnaliștilor RISE despre această casă. 

Familia politicianului mai are în proprietate un apartament de 71 de metri pătrați, cumpărat în anul 2000, cu o valoare de peste 400 de mii de lei, și încă o casă cu o suprafață de 108 metri pătrați și cu o valoare de 31 de mii de lei, dar și un alt bun imobil de 28 de metri pătrați. Familia Jizdan are în proprietate două automobile: Volkswagen Golf, cumpărat în 2013 cu 167 de mii de lei, și un Land Rover Discovery, cumpărat în 2015 cu 406 mii de lei. 

Grigore Repeșciuc este primarul orașului Căușeni și se află la cârma oraşului din 2011. A candidat inițial independent, dar s-a înscris în iunie 2014 în Partidul Democrat, respectiv, la al doilea mandat, în 2015, a reprezentat PDM.

Până în 2011 a fost inspector al poliției rutiere (1986-2004), șeful secţiei de examinare şi evidenţă a transportului Căuşeni, comisar de poliție al raionului (2007-2008) şi şef al Direcţiei stări excepţionale zonale. La ultimele alegeri s-a promovat în campanie alături de soție, cu sloganul: „Alege familia Repeșciuc”. Soția sa a obținut al treilea mandat de consilier orășenesc, fiind candidat independent. Ca și soțul primar, Aurelia Repeșciuc a aderat ulterior la PDM.

Mai mulți consilieri orășenești au cerut, în vara lui 2016, Comisiei Naționale de Integritate (CNI) să se pronunțe dacă această situație nu este conflict de interese. Mai ales că o fostă angajată a sesizat că Aurelia Repeșciuc a votat în consiliu atunci când era vizat direct soțul său, lucru care ar contraveni legii. ANI însă nu a activat din august 2016 din cauza procesului de reformare, de aceea încă nu s-a expus pe acest caz. În vara anului 2018, soția sa a devenit cetățean de onoare al orașului, iar primarul a motivat în ședința respectivă că pledează ca toți consilierii orășenești care au trei și mai multe mandate să primească acest titlu.

Potrivit portalului Moldova Curată, în anii 2017 și 2018 Primăria a încheiat contracte cu firma socrului primarului, Dragoș Camenșcic SRL, în valorare totală de aproximativ 700 de mii de lei, pentru deservirea iluminatului stradal și deservirea veceurilor publice din oraș. La începutul anului 2018 un alt contract Primăria a acordat firmei soției primarului, Galaxia-Parc, în valoare de 130 de mii de lei, pentru „servicii și activități de agrement pentru copii”. Pe aceste cazuri, la solicitarea portalului Moldova Curată și a Procuraturii Anticorupție (PA), în decembrie 2018 ANI a pornit un control în privința lui Grigore Repeșciuc. PA a cerut examinarea faptelor sub aspectul art. 312/2 Cod Contravențional, conflictul de interese. ANI a confirmat pornirea controlului, dar încă nu a emis o decizie pe acest caz. Primarul a declarat atunci că agentul economic respectiv a fost ales de către grupul de lucru, iar el nu a influențat alegerea.

În luna iulie 2018 Grigore Repeșciuc și-a angajat ginerele la Primărie, în calitate de șofer, lucru ce contravine legii. Într-un interviu însă pentru postul TV local Studio-L, el a anunțat că ginerele său lucrează în calitate de „ajutor al primarului” și că îl pregătește pentru ca acesta să preia conducerea primăriei. Grigore Repeșciuc a spus că nu vede un conflict de interese în această situație, întrucât ginerele său nu este „responsabil financiar”. Despre dosarele în care este vizat Grigore Repeșciuc, citiți într-un articol amplu realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, Grigore Repeșciuc a raportat venituri de 1,2 milioane de lei din salariul său și al soției, vânzarea unui automobil, indemnizația de consilier, pensie și dividendele dintr-o afacere pe care a fondat-o. Repeșciuc a mai raportat trei terenuri agricole, două apartamente, o casă de locuit de 208,6 metri pătrați și un garaj. Primarul de la Căușeni nu indică valoarea bunurilor imobile. El mai este proprietarul unui automobil de marcă Toyota, cumpărată anul trecut cu 170 de mii de lei și are în posesie și folosință un Mercedes.

Alexandru Botnari este primar al municipiului Hâncești din 2003 și vicepreședinte al Partidului Democrat. Între 2003 și 2009, a fost candidat independent, după care a aderat la Partidul Democrat. Capitolul care iese în evidență în declarațiile de avere ale primarului de Hâncești sunt datoriile. Conform declarațiilor sale de pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, el a contractat o serie de credite: în 2006 – 450.000 de lei, cu scadența în 2021; în 2011 – 400.000 de lei, cu scadența în 2031 și în 2012 – 100.000 de lei, scadent în 2014. Acesta din urmă a fost restituit în 2017.

Curtea de Conturi a constatat în 2011, potrivit portalului Moldova Curată, că primarul Botnari a împrumutat pentru folosință de la o întreprindere municipală de amenajare a teritoriului un autoturism de lux, Audi Q7, la mâna a doua, contra sumei de 450.000 de lei. Primăria a plătit între 2009 și 2010 pentru întreținerea acestei mașini peste 200.000 de lei. Mașina a fost luată inițial doar pentru folosință, iar contabilitatea Primăriei Hâncești nu ar fi dispus de documente care ar fi justificat tranzacția. „Ca urmare, cele relatate denotă că Primăria Hânceşti a ascuns faptul că a împrumutat automobilul pentru deservirea primarului ca cheltuieli de amenajare a teritoriului”, se menționează în hotărârea Curții de Conturi.

În decursul mandatelor sale, potrivit unei anchete realizate de portalul Moldova Curată, firma primarului de Hânceşti, Petrocub&CO SRL, a obținut contracte de circa 2,5 milioane de lei la licitaţiile organizate de stat. Două dintre aceste contracte, în valoare de circa 400.000 de lei, au fost încheiate chiar cu Primăria Hânceşti. La rândul său, Botnari a spus că aceste concursuri de achiziţii au fost transparente și că el nu a făcut parte din comisia de selectare a agentului economic, ci doar a semnat contractele de procurare a produselor petroliere.

Un alt capitol la care a reușit să se individualizeze primarul de Hâncești este spațiul public. El a numit o stradă în cinstea soacrei sale, Nadejda Odobescu. O altă stradă din municipiu a fost numită în cinstea tatălui primarului, Chiril Botnari. Conducătorul orașului a afirmat că tatăl său a avut deopotrivă merite deosebite, a deținut funcția de architect al orașului pe parcursul mai multor ani. Totodată, vicepreşedintele pedist a semnat o dispoziţie prin care i-a conferit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Hânceşti controversatului personaj Grigori Kotovski, se menționează într-un articol publicat în Jurnal de Chișinău. Despre alte detalii din biografia lui Alexandru Botnari aflați dintr-un articol amplu realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Pentru 2017-2018, Botnari a trecut un venit în valoare de 321 de mii de lei, din salariul său și al soției. A mai introdus în declarația de avere o casă de locuit de 106,1 metri pătrați cu o construcție accesorie.

Ghenadie Buza este de profesie medic-chirurg și a activat în Spitalul Raional Hâncești. S-a implicat în politică inițial din partea PCRM, fiind consilier orășenesc, iar din 2010 a ajuns în Consiliul Raional ca reprezentant al Partidului Democrat (PDM). A fost ales în funcția de președinte al raionului Hâncești pe 17 iulie 2015. Pentru candidatura sa au votat consilierii raionali ai PDM, PL și ai Blocului „PPEM - Iurie Leancă”, care au anunțat că ar fi format o Coaliție, dar și câte trei reprezentanți ai PCRM și PSRM. În total, Buza a obținut 21 de voturi din totalul celor 35 disponibile. Consilierii liberal-democrați din Consiliul raional Hâncești, în momentul când s-a votat președintele raionului, au acuzat că negocierile ar fi fost înlocuite cu „metode de șantaj și cumpărare” și au refuzat să participe la procedura de vot.

În luna iulie 2018, deputatul Grigore Cobzac, originar din raionul Hâncești, l-a acuzat pe Ghenadie Buza, într-un text publicat pe portalul Anticoruptie.md, că acesta ar participa la o schemă de racolare în PDM a primarilor din raion. „Schema se implementează simplu – activiștii PD din teritoriu semnalează în scris sau oral asupra domeniului de activitate al persoanei care trebuie convertită la PD. O fac fie la partid, fie direct organelor de anchetă. Reacția este una fulgerătoare și apare dosarul penal sau controlul financiar. La scurt timp după asta, „clientul” este vizitat de o echipă de la partid din patru-cinci oameni în frunte cu președintele raionului, Ghenadie Buza, și reprezentantul Guvernului în teritoriu, Ion Mereuță. Oferta-i simplă – „hotărâm întrebarea”, dar treci la PDM. La un asediu mai lung au cedat majoritatea celor abordați”, acuza Grigore Cobzac.

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, Ghenadie Buza a donat pentru candidatul PDM, Marian Lupu, retras ulterior din cursă, suma de 70 de mii de lei, în condițiile în care, în acel an, familia sa a raportat venituri de 257 de mii de lei (aproape ⅓ din venituri au fost donate partidului), se arată în profilul realizat de reporterii de la portalul Moldova Curată.

În declarația de avere și interese depusă de Ghenadie Buza la Comisia Electorală Centrală, el indică faptul că, împreună cu soția sa, în perioada 2017-2018, a încasat venituri de 746 de mii de lei din salariul său și al soției. El a beneficiat și de o indemnizație în valoare de 24,2 mii de lei de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale, dar și de un „ajutor material” în valoare de 20 de mii de lei de la Consiliul Raional Hâncești. 26 de mii de lei constituie pensia, iar alte 50 de mii de lei au intrat în bugetul familiei din vânzarea unui automobil.

Efrosinia Grețu, pedagog de profesie, este pensionară, iar timp de 30 de ani a fost directoare la Centrul de Creație a Elevilor din raionul Leova. Din anul 2003 până în anul 2007 a deținut funcția de președintă a Consiliului Sindicatului Educației din cadrul Consiliului raional Leova, apoi, patru ani mai târziu a fost numită în funcția de vicepreședintă a raionului Leova. Din 2011 până în anul 2015 a condus raionul Leova, fiind aleasă din partea Partidului Democrat din Moldova. Grețu este președinta Organizației Teritoriale Leova a PDM, se arată în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În perioada în care a fost la conducerea raionului Leova, Efrosinia Grețu s-a aflat în atenția fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI). Potrivit portalului Moldova Curata.md, împreună cu câțiva colegi de partid, ea a însoțit Ansamblul de muzică și dans „Pruteanca” din localitate la un festival din Bulgaria. În călătorie ar fi fost și fiul democratei, iar cheltuielile pentru transport ar fi fost acoperite din bani publici și ar fi costat bugetul local peste 20 de mii de lei. După publicarea investigației, CNI s-a autosesizat și a examinat acest caz, iar în final membrii au clasat dosarul, argumentând că „hotărârea decisivă de întocmire a liste i-a aparținut șefului Direcției cultură, turism, tineret și sport, care ar fi fost conducătorul delegației”.

Într-un raport al Curții de Conturi făcut public în anul 2014 este vizată atât conducerea raionului Leova de atunci, cât și autoritățile publice locale de nivelul I din raion în care se menționează că nu ar fi gestionat corect banii publici. „Măsurile întreprinse de autorităţile administraţiei publice din raionul Leova în materie de management financiar nu au întrunit întocmai rigorile de legalitate şi regularitate privind gestionarea fondurilor publice, fiind admise unele abateri şi nereguli. Se relevă un şir de slăbiciuni instituţionale şi o preocupare inadecvată a factorilor responsabili şi decizionali din cadrul AAPL în anticiparea şi diminuarea efectelor generatoare de iregularităţi şi indisciplină în administrarea resurselor şi fondurilor publice”, se spune în Hotărârea CCRM. În fața membrilor CCRM, Efrosinia Grețu a recunoscut că din acel audit ar fi tras multe învățăminte. 

Efrosinia Grețu a mai candidat la funcţia de deputat în Parlament. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 era inclusă tot pe lista PDM, fiind a 20-ea, însă nu a acces în Legislativ.

În declarația de avere și interese personale depusă la Comisia Electorală Centrală pentru anii 2017 și 2018, ea indică un venit de circa 44 de mii de lei din activități de instruire prestate pentru „Centrul Internațional de colaborare și Dezvoltare Phoenix”. Ea este și consilier raional PDM, iar pentru activitatea de ales local, a ridicat suma de peste șase mii de lei din indemnizații. Efrosinia Grețu a mai beneficiat de peste 166 de mii de lei, bani proveniți din pensia pentru limita de vârstă și de peste 31 de mii de lei din dobânda obținută din depunerile bancare. Familia democratei deține, potrivit declarației de avere, trei terenuri agricole și unul intravilan, o casă de locuit și un apartament, iar la bancă păstează suma de 250 de mii de lei.

Elena Bacalu este deputată în Parlament. Anterior a fost vicepreședintă a raionului Cahul, fiind responsabilă de domeniul social. Elena Bacalu se numără printre cei 74 de deputați, care au votat schimbarea sistemului electoral. În declaraţia de avere pentru anii 2017-2018, depusă la CEC, Elena Bacalu a declarat venituri în mărime de 967 de mii de lei din salariul său și al soțului, angajat la Biroul Vamal Sud, din pensii și din darea în arendă a unui spațiu comercial. În document mai sunt trecute nouă loturi arabile, un apartament de 55,5 metri pătrați, o casă de locuit de 120,3 metri pătrați, moștenită în 2007, precum și un spațiu comercial pe care deputata l-a obținut în 2016 printr-o decizie a Consiliului Raional. Ea a mai declarat un BMW în valoare de 50 de mii de lei, produs în 2003 pe care l-a obținut în 2007 după un schimb de automobile. Un alt automobil, marca Mercedes, produs în 2010, a ajuns în proprietatea familiei Bacalu tot printr-un schimb de mașini, în 2014. Prețul autoturismului este de 100 de mii de lei.

Andrian Candu ocupă funcția de președinte al Parlamentului din 23 ianuarie 2015 până în prezent. Este membru al Partidului Democrat din 2010, iar din noiembrie 2012 este vicepreședinte al PDM.

În perioada 2010 – 2014 a deținut funcția de deputat. Timp de un an, din 2013 până în 2014, a activat în calitate de vicepreședinte al Parlamentului. Din 2014 până în 2015 a fost desemnat în funcția de ministru al Economiei în Guvernul Leancă. Nu a mai făcut parte din alte partide.

În anii 2010–2013 a omis să declare mai multe bunuri, printre acestea și cota-parte de 1/3 dintr-un apartament; două conturi curente în lei şi şapte acțiuni la întreprinderea Succin S.A. În martie 2015 CNI a confirmat printr-un act de constatare situația de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietății pentru anul 2013 de către Andrian Candu, însă a dispus clasarea cauzei în legătură cu „lipsa unei încălcări intenționate”.

O investigație RISE Moldova a relevat că Andrian Candu a făcut afaceri prin procură în paralel cu funcția de deputat. Pe de o parte, fiind în funcție publică, reprezenta interesele cetățenilor, iar pe de alta, acționa în interesele liderului PDM, Vladimir Plahotniuc.

Andrian Candu, în calitate de ministru al Economiei, a promovat cu insistență eliberarea garanției pentru banii delapidați din cele trei bănci, fapt demonstrat și de stenograma ședinței Guvernului din 7 noiembrie 2014, când au fost acordate garanții de stat de 9,5 miliarde de lei celor trei bănci implicate în jaful bancar. În timp ce ministrul de Interne de atunci și cel al Finanțelor întrevedeau în proiect „o oportunitate de abuz” și solicitau „un mecanism de protecție”, Andrian Candu declara: „Noi avem filtre”. Candu a propus ca Ministerul Finanțelor să elibereze banii în „maximum două zile”. La 26 septembrie 2016, Guvernul Filip și-a asumat răspunderea pentru șapte legi, printre care și Legea privind emisiunea obligațiunilor de stat și cele 13,6 miliarde de lei furate din cele trei bănci: BEM, Banca Socială, Unibank, au fost convertite în datorie de stat.

Potrivit declarației de avere pentru 2017-2018, Andrian Candu a avut o perioadă prosperă în ultimii doi ani. Pe lângă salariul de 367.000 de lei și indemnizația de 32.000 de lei din Legislativ, el a încasat 466.000 de lei din restituirea capitalului social al companiei Prime Management SRL, 78.000 de euro din vânzarea unui apartament și a unui garaj. Candu are în proprietate un apartament și un automobil, evaluat la peste jumătate de milion de lei. La bancă șeful Parlamentului păstrează 207.000 de RON, 52.000 de lei, 84.000 de euro și 25.000 de coroane cehe.

Constantin Botnari este un fost deputat democrat, cunoscut pentru aproprierea de liderul PDM, Vladimir Plahotniuc. Botnari a activat timp de mai mulți ani în domeniul administrării afacerilor private, iar în politică a venit în mai 2012 când, prin votul Consiliului Politic Național al PDM, a fost ales secretar general al formațiunii. În octombrie 2014 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, funcție la care a renunțat în 2016 pentru a se dedica activității de partid.

Având, oficial, venituri modeste, Constantin Botnari a reușit să-și construiască la poalele pădurii de lângă Durlești, suburbie a Capitalei, o locuință luxoasă, proiectul căreia amintește de Casa Albă de la Washington. O investigație realizată în 2016 de portalul Anticoruptie.md a arătat că pe lângă terenul de circa 21 de ari, declarat în acte, Botnari a îngrădit încă cel puțin 40 de ari de pădure.

După publicarea investigației, Valeriu Munteanu, ministrul Mediului din perioada respectivă, a dispus o anchetă de serviciu la Agenţia Moldsilva, în care le-a indicat subalternilor să stabilească ce a stat la baza îngrădirii terenului din ocolul silvic Durleşti, dar şi să verifice legalitatea contractelor de arendă în acest fond forestier. Peste zece zile, Ion Cebanu a răspuns solicitării ministrului printr-o scrisoare din care reiese că Întreprinderea pentru silvicultură Chişinău i-ar fi permis, indirect, lui Constantin Botnari să îngrădească cei aproape 40 de ari de pădure din apropierea casei sale. Despre alte detalii din biografia lui Alexandru Botnari aflați dintr-un articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Potrivit declarației de avere depuse la CEC în calitate de candidat electoral, în perioada anilor 2017-2018 democratul a avut venituri de doar 26.364 de lei, puțin peste o mie de lei lunar. Atâta a constituit salariul lui Botnari pentru funcția de secretar al PDM. În schimb, în 2017 Botnari a contractat un credit de 250 de mii de euro, cu dobânda de 2,5 la sută, scadent în 2021. Deși a avut venituri modeste, fruntașul democrat a reușit să facă față unui alt credit, de 50 de mii de euro, contractat în 2014 și scadent în 2019.

Monica Babuc, conform profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, a făcut parte din două partide. La alegerile parlamentare din anii 2005 și 2009 a candidat pe lista Partidului Popular Creştin Democrat. În anul 2010 trece la PDM, partid în care se regăsește și astăzi. Din anul 2013 deține funcția de ministră a Culturii (ulterior, după comasarea ministerelor, și a Educației și Cercetării), fiind propusă de către PDM. Monica Babuc a candidat și la alegerile parlamentare din anul 2014, fiind a noua candidată în lista democraților. A acces în Legislativ, însă a ocupat fotoliul de deputat doar până în luna februarie 2015, când a ales funcția de ministru. Câteva luni mai târziu, la alegerile locale din anul 2015, Monica Babuc a candidat pentru Primăria mun. Chişinău din partea PDM, însă nu a acces nici în turul doi.

Monica Babuc a fost vizată într-un control al fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI). În anul 2015, membrii CNI au stabilit printr-un act de constatare că ministra de atunci nu își declarase cota-parte din apartamentul deţinut în proprietate din 1995 şi automobilul Crysler 300M, achiziționat în anul 2005. Atunci demnitara nu a indicat și câteva conturi bancare, cotele-părţi deţinute în capitalul social al unor societăţi comerciale. Membrii CNI au clasat însă cauza, argumentând că abaterile nu au fost intenționate. CNI s-a autosesizat atunci dintr-o investigație realizată de RISE Moldova în care era menționat că democrata, atunci candidată la funcția de deputat, nu a declarat cota-parte de 15% pe care o deține soțul ei în firma Bazis-D SRL și cea de 100% în societățile comerciale Building Line SRL și Imobil-Alpina SRL.

Portalul Moldova Curată a scris în anul 2018 că Ministerul condus de Monica Babuc a finanțat câteva organizații gestionate de colegii săi de partid. Potrivit investigației, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) a alocat în jur de 4 milioane de lei pentru activitatea a zeci de fundații și asociații culturale. O bună parte dintre beneficiare sunt conduse de lideri ai Partidului Democrat sau sunt fundații care, un an mai devreme, au susținut proiectul de lege al PDM de schimbare a sistemului electoral în unul uninominal. Într-o altă investigație, reporterii Moldova Curată au descoperit că ministerul condus de Monica Babuc a încredințat, la începutul anului 2018, un contract de 28,8 milioane de lei unei firme de construcții ce aparține familiei unui primar PDM, chiar dacă această firmă nu executase anterior (în anul 2012) un alt contract la același minister. În răspunsul oferit portalului, ministra a notat că firma respectivă a fost selectată deoarece a propus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic și că faptul că administratorul firmei este membru PDM nu ar fi avut nici un rol în desemnarea câștigătorului licitației.

Potrivit declarației de avere pentru 2017-2018, în ultimii doi ani politiciana a avut venituri de 844 de mii de lei din salariul său și cel al soțului. Ea mai raportează două apartamente și două automobile, dintre care unul, în posesie și folosință.

Vasile Bîtca este fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. Și-a început cariera în subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne (MAI), ajungând vicecomisar de Nisporeni. După alegerile locale din 2007, a fost ales în funcţia de viceprimar de Nisporeni. În acest timp, a aderat la PDM, devenind unul dintre liderii organizaţiei. După alegerile locale din iunie 2011, a fost ales preşedinte al raionului Nisporeni.

Într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2015 se arată că familia Bîtca administrează firma Pabinis-Com SRL, cu sediul la Nisporeni. SRL-ul este înregistrat pe numele Ninei şi al Ludmilei Pohomea, sora şi nepoata ministrului. Din 2013, în doar doi ani, SRL-ul a beneficiat de cel puţin 16 contracte cu Primăria Nisporeni şi cu Consiliul Raional. Acestea depăşesc suma de 5 milioane de lei. Numele ministrului Construcţiilor a apărut în presă în scandalul „pomenilor electorale” de la alegerele prezidenţiale din România, atunci când mai mulţi martori au declarat că Vasile Bîtca ar fi luat parte la coruperea alegătorilor cu bani şi ceasuri pentru a-i convinge să-l voteze pe candidatul Victor Ponta.

Potrivit declarației de avere pentru 2017-2018, Bîtca a încasat în ultimii doi ani venituri în mărime de 227 de mii de lei din salarii și indemnizații. El deţine un lot intravilan şi șapte terenuri agricole cu o suprafaţă de aproape șase hectare, o casă de locuit de 112,1 metri pătrați și un garaj de 24,1 metri pătrați. În 2016, Bîtca şi-a procurat un apartament de 115,8 metri pătrați, evaluat la doar 540 de mii de lei. Anul trecut și-a procurat un automobil de model Toyota, pentru care a achitat 10 mii de euro.

Sergiu Sîrbu este deputat în fracțiunea PD și vicepreședinte al formațiunii. După ce, timp de 12 ani, a fost membru PCRM, a trecut la democraţi, iar de-a lungul anilor a fost autor al mai multor proiecte de lege, unele dintre care au fost contestate de opoziţie şi societatea civilă. Alături de alţi deputaţi este autorul controversatului proiect de lege privind liberalizarea capitalului și amnistia fiscală, criticat dur de organismele internaţionale şi societatea civilă, dar şi de opoziţia politică. 

Sergiu Sîrbu este membru PDM din iulie 2013. În decembrie 2014 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, secretar al Fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM), membru al Comisiei juridice, numiri și imunități. În perioada 2009–2010 a fost şef al secţiei juridice în cadrul Aparatului Central al CC al Partidului Comuniştilor, reprezentând PCRM în Comisia Electorală Centrală, instanţele de judecată şi Curtea Constituţională. De asemenea, a activat în cadrul Aparatului fostului preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Între anii 2007 și 2009 a fost consilier în probleme juridice al directorului general Î.S. Aeroportul Internaţional Chişinău. În perioada 2005 – 2008 a deținut funcția de şef adjunct al Serviciului acte ale președintelui, Direcția drept și relații publice a Aparatului președintelui Republicii Moldova, iar în perioada 2008-2009 – cea de Șef adjunct al Direcției drept și relației publice a Aparatului președintelui Republicii Moldova.

Deşi avea o datorie de peste jumătate de milion de lei, în 2016, Sîrbu a donat 50.000 lei pentru a susţine grupul de inițiativă care a adunat semnăturile necesare nominalizării lui Marian Lupu în cursa pentru fotoliul de președinte. 

Solicitat de reporterii RISE Moldova, Sîrbu a comentat: „Suma de 50.000 de lei într-adevăr este considerabilă pentru Moldova, dar am luat decizia de a o dona partidului pentru că o consider drept o obligație morală. Din 2013 partidul a tot făcut multe pentru mine, încredințându-mi conducerea unor domenii importante ale PDM. Precizez că, decizia de a susține partidul nu trebuie legată cu faptul că eu am fost numit președinte-interimar al PDM”. Alte detalii din biografia lui Sergiu Sîrbu aflați dintr-un articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declaraţia pentru anii 2017-2018, depusă la CEC în calitate de concurent electoral, Sergiu Sîrbu declară un venit de 497.803 lei, obţinut împreună cu soţia sa, care este angajată la Parlament. Deputatul mai indică suma de 26.021 de lei, obţinută de la Universitatea Agrară de Stat. Alţi 133.737 de lei au intrat în bugetul familiei din indemnizaţiile obţinute de Sîrbu de la Parlament. Soţia sa a obţinut anul trecut 196.500 de lei (circa 10.000 de euro) din donaţii de la evenimente în familie. Familia declară o locuinţă de 68,2 metri pătraţi, pe care o deţine din 2012 şi care a fost obţinută printr-un contract de investiţie de peste 430.000 de lei. În document este indicat și un apartament de 194,7 metri pătrați, cu o valoare de peste 800 de mii de lei, pe care deputatul susține că l-a primit drept donație în 2016. Potrivit datelor cadastrale, Sergiu Sîrbu a primit apartamentul în dar de la fratele său, Vitalie Sîrbu. Vitalie Sîrbu a procurat imobilul de la un magistrat, la data de 20 februarie 2015, ca în mai puţin de două luni să-l doneze fratelui său. Presa a scris că fratele lui Sergiu Sîrbu este fotograf. În declaraţia depusă la CEC mai este indicat un Renault Megane fabricat în 2010 şi un BMWx5 din 2014, pe care familia le deţine în baza unor contracte de posesie şi de folosinţă. Tot anul trecut Sergiu Sîrbu a contractat trei credite. Primul, de 260.000 de lei, cu rata dobânzii de 9 %, va trebui să îl întoarcă până în anul 2038. Cel de-al doilea, de 100.000 de lei, cu rata dobânzii de 5 %, trebuie rambursat până în anul 2022. Cel de-al treilea, de 20.000 de lei, cu rata dobânzii zero, a fost contractat de la o companie de telefonie.

Vladimir Cebotari este fostul ministrul al Justiției în două guverne, iar actualmente e vicepreședinte al Partidului Democrat. În perioada când era ministru, Cebotari și-a dezvoltat afacerea de familie din domeniul aviației – compania Fly One. Asupra sa planează suspiciuni că ar avea tangență cu procesul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, iar la Calea Ferată a Moldovei ar fi încheiat contracte păguboase pentru întreprindere. Demnitarul a ajuns de mai multe ori în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, dar nu a fost penalizat.

Vladimir Cebotari a intrat în structurile de stat în anul 2005, când a fost angajat în calitate de consultant în Direcția informativ-analitică a Aparatului președintelui Republicii Moldova, în perioada în care șef al statului era Vladimir Voronin. Din 2006 până în 2011 a lucrat la ÎS Air Moldova, mai întâi în calitate de secretar al consiliului de administrare, apoi de șef al Departamentului Juridic. În septembrie 2008-septembrie 2009 a fost consilier al Directorului general al Agenției Transporturi în materie de transport aerian și de coordonare a proiectelor Agenției Transporturi. Concomitent, între 2008 și 2010, a fost președinte al Consiliului de administrare al SA Gara Nord. În următorii trei ani, Cebotari a fost director la Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova, după care, până în aprilie 2015, a fost viceministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor în Guvernul Leancă. În perioada ianuarie 2014 - iulie 2014 a fost și președinte al Consiliului de administrare în ÎS MoldATSA. Timp de patru luni, în perioada aprilie–iulie 2015, Vladimir Cebotari a fost șef la Întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova. Din această funcție a fost propulsat de către Partidul Democrat la șefia Ministerului Justiției, după care a revenit într-o funcție de conducere în cadrul formațiunii politice. 

Cebotari este cunoscut publicului mai ales ca unul dintre cei mai bine plătiţi manageri angajaţi la stat. În 2012, în calitate de manager la AIR Moldova, Aeroportul Internaţional Chişinău şi Autoritatea Aeronautică Civilă, acesta a avut un salariu anual de peste 800.000 de lei.

Familia Cebotari are afaceri în mai multe domenii, între care aviația civilă, consultanță în afaceri, comercializarea tehnicii agricole și construcții. Cea mai importantă afacere care îi aduce anual familiei dividende de milioane este Compania aeriană Fly One, care operează zboruri către mai multe destinaţii din Europa şi Rusia. Compania a fost înființată în 2015 pe când Vladimir Cebotari era ministru al Justiției și a cunoscut o dezvoltare rapidă. Printre fondatorii companiei se afla soția ministrului, Maria Cebotari, cu o cotă de 40% din active, iar sora ministrului, Mariana Tabuică, fost director financiar la ÎS Moldatsa, era administratoare. 

Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat într-o anchetă că adevăratul partener de afacere al familiei ministrului Justiţiei, Vladimir Cebotari, în cadrul noii companii aeriene Fly One, era directorul Autorităţii Aeronautice Civile (AAC), Mircea Maleca, care se ascundea în spatele fostului său socru de la Leova, Tudor Carabadjac, profesor de educaţie fizică şi fost director al gimnaziului din satul Orac, raionul Leova, care deținea 40% din SRL Fly One. În 2011, Carabadjac a obţinut mandatul de consilier raional la Leova, pe listele Partidului Democrat din Moldova.

Acest fapt a fost confirmat într-o scrisoare ce ar fi fost semnată de Mihai Balan, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), ajunsă în posesia portalului Anticoruptie.md. Deşi nu-i confirmau autenticitatea, şefii de la SIS susţineau, într-un răspuns official, că șefii AAC exercită abuz de putere prin promovarea intereselor private în aviaţia civilă, ceea ce ar contraveni intereselor statului.

„Informaţiile noastre indică la subminarea potenţialului Întreprinderii de Stat Air Moldova, prin influenţă, în scopul favorizării intereselor private în domeniu, inclusiv prin utilizarea pârghiilor atribuite AAC la eliberarea/prelungirea autorizaţiilor", se arată în răspunsul SIS pentru portalul Anticoruptie.md.

După ce investigația CIJM a scos la inveală conflictul de interese admis de Maleca, Centrul Naţional Anticorupţie s-a autosesizat și a demarat o achetă, după care și Comisia Națională de Integritate a demarat, la 30 iunie 2017, o cercetare, în care era vizat și ministrul Justiției. Vladimir Cebotari. Angajații CNI urmau să stabilească dacă cei doi și-au declarat toată averea pentru anul 2015 și dacă au admis conflicte de interese în activitatea lor. Ulterior Mircea Maleca a demisionat, la solicitarea premierului Pavel Filip.

CNA a încetat cauza pornită, motivând că faptele expuse în presă nu s-au adeverit, iar Autoritatea Națională de Integritate (ANI), succesoarea CNI, nu s-a mai expus dacă Vladimir Cebotari și Mircea Maleca au admis vreun conflict de interese, pentru că instituția a fost reformată.

Pe fonul scandalului legat de implicarea în afaceri a ministrului Justiției și a conflictelor de interese, în octombrie 2016, Maria Cebotari a renunțat la cota-parte de 40% din cadrul companiei Fly One SRL, pachetul de active intrând în posesia lui Andrei Țurcan, fost director comercial al companiei Air Moldova în perioada în care Cebotari ocupa postul de director al Departamentului juridic. Cota Mariei Cebotari a fost vândută cu 4 milioane de lei sau aproximativ 200 de mii de euro. Datele apar în declarația de avere și interese personale pentru anul 2016 a fostului ministru al Justiției. Valoarea de cumpărare a cotei Mariei Cebotari era de 200 de mii de lei, potrivit declarației de venituri și proprietăți a demnitarului făcută pentru anul 2015.

Afacerea Fly One a revenit în familie la începutul anului 2019, când soția fostului ministru a redobândit partea sa de 40 % din capitalul companiei aeriene. Interesant este faptul că, deși în 2017 și 2018 familia Cebotari oficial nu a avut treabă cu această companie, democratul declară pentru ultimii doi ani dividende de la Fly One de 1,2 milioane de lei (!), potrivit declarației depusă la CEC. Alte 634 de mii au fost încasate din salariu și dividendele de la o altă companie, iar 25 de mii de euro au intrat în bugetul familiei Cebotari din vânzarea unui automobil. Familia Cebotari deține o casă evaluată la 1,8 milioane de lei și 33% din alta, obținută prin succesiune, două terenuri, unul de 95.000 de lei, iar altul neevaluat. Pe 17 conturi bancare familia are în jur de 200 de mii de lei și 60 de mii de dolari. În declarația de avere depusă la CEC apar, la capitolul proprietăți, două mașini de model Porche. Una – procurată în anul 2015, iar alta – în 2018. Ultima a fost cumpărată cu suma de 2 milioane de lei. Vladimir Cebotari a explicat pentru Moldova Curată că, având în vedere că declarația a fost depusă pentru doi ani – 2017 și 2018, a indicat prima mașină deoarece în 2017 încă o deținea. El susține însă că a vândut-o și și-a cumpărat cel de-al doilea Porche. Acum familia sa deține o singură mașină de acest model de lux.

Despre alte „păcate” ale lui Vladimir Cebotari citiți într-un amplu articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Vladimir Andronachi este deputatul democrat care, de-a lungul anilor, a fost subiectul mai multor investigaţii jurnalistice din care reiese că familia sa ar gestiona direct sau prin intermediari, afaceri de milioane de lei, care nu se regăsesc în declaraţiile de avere şi interese ale legislatorului. Democratul este şi autor al controversatei legi privind aministia fiscală, criticată de opoziţie, societate civilă, dar şi structuri internaţionale.

Vladimir Andronachi este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al Comisiei economie, buget și finanțe, membru al fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM), ales în anul 2014, pe lista PDM, unde a figurat cu numărul 23. De asemenea, el este membru al Consiliului Politic Național al PDM. Până a deveni deputat, Andronachi a activat în calitate de manager vânzări corporative la compania de finanţare Victoria Leasing SRL. Anterior a fost angajat al companiei Nobil Air, deţinută pe atunci de actualul său şef de partid, Vladimir Plahotniuc. De asemenea, el fost reprezentant în Republica Moldova al uneia dintre firmele care au figurat în scandalul privind procurarea suspectă a unor acţiuni ale Victoriabank, Victoria-Invest. 

Vladimir Andronachi este unul dintre milionarii din fosta legislatură a Parlamentului. În iulie 2018, el s-a regăsit printre autorii Legii privind amnistia fiscală. Adoptat în grabă și netransparent, documentul a fost aspru criticat atât de opoziție, cât și de societatea civilă, Banca Mondială, FMI, Ambasada SUA și ambasadorul UE în Republica Moldova, care și-au exprimat temerile că reforma prin care bunurile nedeclarate vor putea fi legalizate „va dăuna capacității Moldovei de a combate spălarea banilor”, „legitimează furtul și corupția” și „va dăuna climatului de afaceri al Republicii Moldova”. 

Ziarul de Gardă a scris că în anul 2014, o companie care comercializează metal şi la care unul dintre fondatori este tatăl lui Vladimir Andronachi – SRL Vladecacom – a fost găsită vinovată de evaziune fiscală, bugetul de stat fiind prejudiciat cu peste 4 milioane de lei. Compania a fost pedepsită cu o amendă de 60.000 de lei, prin sentinţă fiind decisă şi lichidarea ei, doar că statul nu şi-a recuperat banii. Tatăl deputatului democrat ar fi fost implicat şi într-o altă companie cu activităţi în domeniul comerţului cu metal. Totodată, familia Andronachi ar gestiona, direct sau prin intermediari, afaceri de milioane de lei, care nu se regăsesc în declaraţiile de avere şi interese ale legislatorului. Mai multe detalii despre Vladimir Andronachi citiți într-un articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația de avere pentru 2017-2018, Andronachi a trecut salariul său și al soției, în mărime totală de 459 de mii de lei și dividende de 7,2 milioane de lei din afacerea sa. El a mai raportat o jumătate dintr-un teren intravilan, un apartament de 218,2 metri pătrați, o treime dintr-un apartament de 71,4 metri pătrați și două spații comerciale, în valoare de 6,5 milioane de lei. Andronachi are în posesie patru automobile de lux, estimate la cinci milioane de lei.

Otilia Drăguțanu este o prosperă femeie de afaceri și soția ex-guvernatorului Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, care a demisionat în urma scandalului legat de frauda bancară. Este fondatoarea unei companii de succes, care a semnat în ultimii ani contracte de milioane cu diferite instituții publice.

În ianuarie 2017 Otilia Drăguțanu a fost aleasă în funcția de președintă a Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova, funcție pe care a deținut-o până în decembrie 2018, când a devenit membră a Consiliului Director.

Conform datelor oferite de Agenția Servicii Publice, Otilia Drăguțanu este fondatoarea companiei Anodilia SRL. În ancheta semnată de reporterii CIJM și ZdG, se arată că firma Anodilia a avut acces la contracte substanțiale cu instituții de stat. Valoarea totală a contractelor semnate de firma Otiliei Drăguțanu și diferite instituții publice în ultimii șapte ani se ridică la 7,1 milioane de lei. În ultimii doi ani, firma fondată de Otilia Drăguțanu a mai câștigat câteva tendere în valoare de 1,4 milioane de lei. Astfel, la 21 august 2017, Anodilia SRL a semnat un contract în valoare de 174.000 de lei cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, pentru „servicii de asistență, suport tehnic și informațional pentru organizarea unui eveniment”. O zi mai târziu, firma Otiliei Drăguțanu a semnat un contract în valoare de aproape un milion de lei cu Oficiul Național al Viei și Vinului, pentru „achiziționarea serviciilor de organizare și desfășurare a Festivalului „DeVIN și DeGUST””. Peste o săptămână, suma contractului s-a micșorat cu 36.000 de lei. Ultimul tender câștigat în lipsă de concurență de Anodilia SRL a fost organizat la începutul lunii iunie 2018 tot de Oficiul Național al Viei și Vinului. De această dată suma contractului pentru „servicii de promovare și logistică în cadrul festivalului de muzică clasică în aer liber „DescOPERĂ” s-a cifrat la puțin peste 300.000 de lei. Mai multe despre Otilia Drăguțanu citiți într-un articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat. 

În actul pentru ultimii doi ani, prezentat la Comisia Electorală Centrală, este indicat că Otilia Drăguțanu a obținut în 2017-2018 un venit de circa 192.000 de lei din administrarea unei afaceri, precum și dividende din aceeași afacere, în valoare de peste 730.000 de lei. În bancă ea păstrează peste 250.000 de lei. Alte 517.000 de lei au intrat în conturile familiei Drăguțanu din vânzarea unui automobil și din chiria altuia. Otilia Drăguțanu conduce un Jaguar F Pace, pe care l-a cumpărat în 2017 cu aproape un milion de lei. La capitolul bunuri imobile, femeia de afaceri a declarat trei terenuri agricole moștenite în 2017 și unul intravilan, moștenit în 1997, un apartament de 66,9 metri pătrați, obținut în 2018 contra sumei de 364.100 de lei și o casă de 309,8 metri pătrați, evaluată la puțin peste un milion de lei. Despre casa soților Drăguțanu Centrul de Investigații Jurnalistice a scris în martie 2015 într-o anchetă realizată în comun cu Ziarul de Gardă.

Svetlana Rotundu este preşedinta raionului Şoldăneşti. Din salariul de funcţionar public pe care îl are, aceasta reuşeşte să doneze sume importante de bani partidului din care face parte, fiind unul dintre cei mai generoşi sponsori ai formaţiunii. Astfel, în 2016, ea a depus pe conturile democraţilor o sumă aproape egală cu cea câştigată împreună cu soţul său timp de un an.

Pedagog de profesie, Rotundu a făcut carieră în administraţia publică, parcurgând calea de la secretară a Consiliului comunal până la preşedintă de raion. A absolvit Colegiul Pedagogic din Orhei şi Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” din Bălţi, dar a lucrat în şcoală doar cinci ani. În următorii șapte ani a activat în calitate de secretară a Consiliului local, după care, timp de 12 ani a fost primar al comunei natale, Climăuţii de Jos, Şoldăneşti. Mandatele de primar le-a câştigat mergând în alegeri în calitate de candidat independent. Ulterior, Rotundu trece cu serviciul în centrul raional: în 2008 este promovată în funcţia de şefă a Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, peste doi ani este aleasă vicepreşedintă, iar după alegerile din iunie 2015 - votată în calitate de președintă a raionului Şoldăneşti. Devenind demnitară de rang raional, a aderat la PDM, fiind aleasă lideră a democraţilor din raion, iar apoi şi membră a Consiliului Naţional al PDM. La scrutinul din aprilie 2009 a fost numărul 35 pe listele democraţilor, la cel din iulie acelaşi an o găsim sub numărul 49, iar la alegerile din noiembrie 2010 figurează pe poziţia 51.

Analizând raportul financiar pentru anul 2016 prezentat de Partidul Democrat din Moldova la Comisia Electorală Centrală, jurnaliştii de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice au stabilit că Svetlana Rotundu se numără printre cei mai generoşi sponsori ai partidului. Aceasta a donat o sumă aproape echivalentă cu cea pe care a câştigat-o împreună cu soţul pe parcursul unui an de zile – 110.000 de lei, se menționează în investigație. „Am avut rezerve din alţi ani, din salariu. Nu am afaceri, sunt «curată»”, le-a spus Svetlana Rotundu junaliştilor. În cadrul electoralei din 2015, femeia a mai donat democraţilor 50.000 de lei. Întrebată cum a reuşit să adune bani din salariu pentru a face donaţii atât de generoase, funcţionara a răspuns: „M-am descurcat bine. Eu locuiesc în sat, am animale, am grădină, am din ce trăi”. Mai multe detalii din biografia democratei aflați dintr-un articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Conform declaraţiei de avere şi interese pentru ultimii doi ani, Svetlana Rotundu deține o casă de 100 de metri pătrați din satul Climăuţii de Jos, două loturi de pământ, un automobil Volkswagen Jeta produs în 1991 şi procurat în 2004, microbuzul Sprinter de 20 de ani, procurat în 2009 şi tractorul T-40 de 37 de ani, procurat în 1997.

Violeta Ivanov a făcut parte din grupul parlamentarilor comunişti care a părăsit PCRM ca să adere la democraţi. Fostă ministră a Mediului, în 2010 a fost inclusă în „lista neagră” a Iniţativei Civice pentru un Parlament Curat pentru că ar fi favorizat primăriile conduse de reprezentanţi PCRM, care îi erau colegi de partid în acea perioadă. Pe durata mandatului de deputată, Violeta Ivanov şi-a mărit constant proprietăţile, familia sa reuşind să ridice o casă cu două niveluri şi să procure un apartament de circa 100 de metri pătraţi. Presa a scris de mai multe ori şi despre luxul pe care îl etalează deputata şi unii dintre membrii familiei acesteia.

Violeta Ivanov a fost viceministră, iar ulterior ministră a Ecologiei şi Resurselor Naturale în perioada guvernării comuniste. A ajuns în Parlament în 2009 și, la început, a condus Comisia pentru mediu şi schimbări climatice. Până în prezent a fost președintă a Comisiei politică externă și integrare europeană.

La sfârşit de 2015, împreună cu alţi 13 colegi de partid, a părăsit fracţiunea PCRM. Între 2015 și 2017 a fost deputată neafiliată, după care a aderat la PDM. 

O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice scoate la iveală că deputata şi-a cumpărat în anul 2017 un apartament cu suprafața de 98 de metri pătrați, într-un bloc nou de pe strada Tudor Strișcă din sectorul Botanica al Capitalei. Ivanov ar fi achitat pentru noua locuință 445.000 de lei. Datele de la Cadastru arată însă că apartamentul este evaluat la nu mai puțin de 633 de mii de lei, în timp ce pe site-urile de publicitate, prețul pentru un metru pătrat în blocul respectiv pornește de la 600 de euro. Tot în 2017 Violeta Ivanov a vândut un apartament de 73 de metri pătrați, pe care îl deținea din 1995.

Presa a scris că pe durata mandatului de deputat, Ivanov a reușit să ridice și o casă cu două niveluri. Potrivit Ziarului de Gardă, una dintre fiicele deputatei, minoră la acel moment, era, în acte, proprietara terenului pe care soții Ivanov şi-au ridicat o casă de lux, dar şi stăpâna vechiului imobil de pe acel teren, demolat între timp. După apariţia acestui articol Comisia Naţională pentru Integritate a dispus iniţierea unui control, iar în final a decis să claseze cauza privind averea şi proprietăţile deputatei. Mai multe detalii din biografia Violetei Ivanov aflați dintr-un articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Violeta Ivanov a raportat venituri de 1,2 milioane de lei din salariul său și al soțului, indemnizații, despăgubiri și vânzarea unui apartament. Ea a declarat pentru ultimii doi ani două case de locuit și un apartament. Una dintre case, deși este deja construită, nu a fost dată în exploatare și respectiv, nu este trecută valoarea sa cadastrală. Ivanov mai deține o motocicletă și conduce prin mandat un BMW. Și conturile deputatei s-au umplut semnificativ în ultimii doi ani. 719.000 au fost încasate din salariu, circa 374.000 – din vânzarea unui apartament, 27.000 de lei drept indemnizație, iar alte 88.000 de lei ca despăgubire de asigurare. La bancă Violeta Ivanov mai păstrează 236.000 de lei.

Angel Agache și-a început activitatea politică în anul 2008, în calitate de membru al Biroului permanent central și al Consiliului politic național al PLDM, după ce, din 2004, a fost președintele Forului tinerilor „Noua Moldovă”. În urma alegerilor parlamentare din aprilie 2009, fiind pe locul 13 în lista liberal-democraților, Angel Agache a devenit deputat la vârsta de 33 de ani. În 2014 a câștigat un nou mandat, candidând de pe locul 18 în lista PLDM. 

În martie 2016, Angel Agache a fost unul dintre cei cinci deputați PLDM care au semnat o cerere prin care cereau instanței de judecată eliberarea lui Vladimir Filat din arest în baza unei „garanții” semnate de aleșii poporului. Instanța însă le-a respins demersul.

Angel Agache a anunțat că părăsește PLDM la 29 martie 2017, împreună cu alți patru colegi, făcând referire la neînțelegeri cu liderii partidului. A doua zi, PLDM a precizat că Agache a fost exclus din partid. Peste patru luni, în iulie 2017, printr-un comunicat de presă, Parlamentul a anunțat că deputatul Angel Agache a aderat la fracțiunea PDM din Legislativ. Conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2017, Angel Agache a primit carnet de membru al PDM mai devreme, încă la 21 aprilie 2017, dar și funcția de secretar general adjunct în cadrul partidului.

În 2012, Angel Agache s-a căsătorit cu fiica lui Constantin Becciev, pe atunci directorul întreprinderii municipale SA Apă Canal. După căsătorie, Angel Agache a început să indice în declarațiile de avere și interese personale compania Tehnodava SRL, fondată de soția sa. Aceasta, la rându-i, este unul dintre fondatorii companiilor Coloana Mecanizată de Construcții, NJT-M SRL și SRL Energoconfort, care au aceeași adresă juridică. Deși firmele fondate de Tehnodava SRL nu se regăsesc în declarațiile de avere și interese ale alesului poporului, reprezentanții fostei Comisii Naționale de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) au declarat pentru Ziarul de Gardă că deputatul nu ar fi comis încălcări în declarația sa cu privire la venituri și proprietate, pentru că funcționarii nu sunt obligați să declare bunurile și, respectiv, firmele pe care le deține o firmă deja declarată. Mai multe detalii despre Angel Agache, într-un profil realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația depusă la CEC pentru campania electorală 2019, Anghel Agache indică 16 terenuri, dintre care unul forestier și restul agricole. Ele au fost dobândite în anii 2002, 2011, 2014 și 2018. Terenul forestier este luat în folosință, se mai arată în declarație. Casa de care beneficiază cu drept de abitație și care are o suprafață de 282,4 metri pătrați este trecută și în această declarație. Agache mai arată că deține un apartament de 30,8 metri pătrați, iar un altul, de 90 de metri pătrați, îl are cu drept de folosință. De asemenea, în anul 2014 Anghel Agache a moștenit 1/3 dintr-o casă de locuit cu suprafața de 124,2 metri pătrați. Dintre cele două automobile BMW X5 pe care le indica în declarația precedentă, acum apare doar unul. Democratul a arătat însă că familia sa a obținut un venit de 290.000 de lei din vânzarea unui bun. 

Vladimir Vitiuc a absolvit Colegiul Naţional de Comerţ din Chişinău și Institutul Nistrean de Economie şi Drept, urmând masteratul la Academia de Administrare Publică pe lângă Președintele Republicii Moldova. Până a ajunge în Parlament, el a lucrat în calitate de inginer de marketing și director-adjunct la Combinatul de produse alimentare din Bălţi, orașul de baștină al deputatului.

Conform profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Vladimir Vitiuc s-a implicat în politică, făcând parte din Partidul Comuniștilor. Este deputat din anul 2005, de fiecare dată fiind ales pe lista PCRM. La alegerile parlamentare din 2009 și 2010, numele lui a figurat în lista candidaţilor cu probleme de integritate, făcută publică de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat. Potrivit buletinului „Cunoaște-ți candidatul” din noiembrie 2010, lansat de Inițiativa Civică, în perioada 2004-2007, organizaţia teritorială Bălţi a PCRM, condusă de Vladimir Vitiuc, a folosit oficiile aflate în proprietate publică fără a achita plata de arendă. Totodată, potrivit aceleiași surse, Vladimir Vitiuc a fost autorul şi iniţiatorul mai multor proiecte de legi sensibile la corupţie, care, potrivit Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, contraveneau altor legi deja existente, erau împotriva intereselor publice şi promovau privatizări dubioase.

Vladimir Vitiuc a plecat din PCRM la sfârșitul anului 2015, împreună cu alți 13 deputați comuniști, care au declarat, la o conferință de presă, că nu mai vor „să facă jocurile” formațiunii care i-a adus în Parlament. Cei 14 deputați ieșiți din PCRM au format Platforma social-democratică „Pentru Moldova” și au avut prima întâlnire oficială cu Vlad Plahotniuc, reîntors atunci în politică pentru a deveni candidatul PD la funcția de premier.

Tot la sfârșitul anului 2015, foștii comuniști au cerut Curții Constituționale să anuleze decretul președintelui Nicolae Timofti de desemnare a candidaturii omului de afaceri Ion Sturza pentru funcția de prim-ministru. În martie 2017, cei 14 foști comuniști au aderat la PDM, iar Vladimir Vitiuc a devenit unul dintre vicepreședinții acestei formațiuni. 

Vladimir Vitiuc este autorul mai multor proiecte de legi, inclusiv proiectul de lege privind declararea voluntară și stimularea fiscală, criticat de opoziție și de societatea civilă ca unul care încurajează indisciplina fiscală și urmărește legalizarea veniturilor dobândite ilicit.

În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, Vladimir Vitiuc indică venituri de 310 mii de lei din salarii și indemnizație, un garaj și două autoturisme Mercedes, unul – din 1998, care ar valora 5.000 de lei, iar altul produs în 2009 și dobândit de el în anul 2014, de care se folosește, fără să îi aparțină.

Igor Vremea este jurist de profesie. El a făcut parte din Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), formațiune pe ale cărei liste a devenit deputat în anul 2009. De atunci nu a mai plecat din Legislativ, fiind ales și la scrutinele care au urmat. În anul 2015 a părăsit fracțiunea PCRM, împreună cu alți colegi comuniști, și până în anul 2017 a fost deputat neafiliat. Inițial ei au format Platforma social-democratică „Pentru Moldova”, cu ajutorul căreia a fost creată noua majoritate parlamentară. Atunci Igor Vremea a fost exclus din PCRM, iar în martie 2017 a aderat la fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova.

Igor Vremea a activat mai mulți ani în instituţii publice. Are studii medii de specialitate în pedagogie, dar a absolvit și Facultatea de Drept, având titlul de doctor în Drept. Timp de patru ani a fost avocat. În perioada guvernării comuniste, el a deţinut mai multe funcţii publice. În anii 2005-2007 a fost secretar în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în Ungaria. În 2007, preşedintele de atunci al țării, Vladimir Voronin, l-a numit consilierul său pe probleme juridice. A plecat însă din această funcție în anul 2009, când a fost ales deputat pe lista PCRM. În ultimul Legislativ a fost membru al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. La finele anului 2018, Igor Vremea a condus Comisia de anchetă care ar fi examinat presupusa imixtiune a Fundației „Open Dialog” și a fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlovska, în treburile interne ale Republicii Moldova. 

Din ultima declarație de avere și interese personale, pentru anul 2017 și 2018, vedem că deputatul pe parcursul ultimilor doi ani a obținut un venit de circa 235 de mii de lei din salariul de deputat, iar peste 134 de mii de lei a constituit indemnizația de ales al poporului. Salariul obținut din activitatea didactică, prestată prin cumul, a constituit circa 40 de mii de lei. Familia parlamentarului deține o casă de locuit în orașul Durlești de peste 195 de metri pătrați, dar și un teren de patru ari în aceeași localitate. În acea declarație a mai notat că deține un automobil de model Nissal X-Trail, fabricat în anul 2002. Totodată, este indicată deținerea unei mașini de teren Hyundai Tucson, fabricată în anul 2016, ce valorează circa 535 de mii de lei, echivalentul a circa 27 de mii de euro. Deputatul a menționat anterior pentru Moldova Curată că mașina a fost achiziționată în leasing, iar datoria în valoare de peste 315 mii de lei, cu o dobândă de 8 %, a trebuit să o stingă în anul 2018. Automobilul nu este în proprietatea familiei Vremea, dar în declarație este specificat la categoria „alte contracte translative de posesie şi de folosinţă”.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.