În campania electorală toate formaţiunile politice depun eforturi pentru a scoate în evidenţă  calităţile celor care aspiră la funcţia de deputat, astfel încât să convingă alegătorii că ei sunt cei mai buni, demni de a sta la cârma ţării. Ne-am propus doar să informăm cetăţenii asupra candidaţilor ce le solicită votul şi, în acelaşi timp, să-i facă să reflecteze asupra faptului că a vota înseamnă de fapt a trimite în parlament nişte oameni, care urmează să le reprezinte interesele, care trebuie să corespundă criteriilor moralităţii, ale corectitudinii şi ale interesului pentru comunitate.

Mai mulţi experţi, solicitaţi să analizeze listele, au fost de părerea că toate formaţiunile politice antrenate în campania electorală pentru Parlament s-au străduit să-şi facă liste „curate”, incluzând nume mai puţin compromise. Artileria grea a rămas în umbră. Ea va fi aruncată după câştigarea alegerilor, când se vor negocia funcţiile importante din guvern şi din conducerea organelor judiciare şi de drept, pentru care se va da lupta ce mai grea. 
Un moment destul de interesant este că pe toate listele, potrivit surselor noastre, există agenţi ai regimului separatist de la Tiraspol

Faptele expuse în rezumatul biografiei candidaţilor electorali au fost selectate din arhiva Centrului de Investigaţii, de la organele de drept şi din presă. 

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova

Vladimir Voronin, candidatul cu nr.1, preşedintele R. Moldova, secretar general al PCRM

Pe timpurile când deţinea funcţia de ministru de interne, anii 90, a fost cercetat într-un dosar penal intentat de către Procuratura Generală a URSS pentru atitudine neglijentă în serviciu. La scurt iar la scurt timp a fost rechemat în capitala fostului imperiu şi generalul-maior, care, timp de câţiva ani, s-a aflat în serviciului ministerului rus de interne. A revenit în Moldova, cu misiunea de a reconstitui Partidul Comuniştilor. Potrivit unor surse, în prezent Voronin este general în rezerva organelor de interne ale Federaţiei Ruse şi primeşte pensie de la Moscova.

În septembrie 2000, deputaţii din trei fracţiunii parlamentare au sesizat Procuratura Generală (PG) în legătură cu profanarea de către liderul fracţiunii comuniştilor Vladimir Voronin a simbolurilor naţionale, delict sancţionat de Codul Penal. În cadrul unei şedinţe a Legislativului, Voronin a numit tricolorul „drapel fascist”. Procuratura Generală a sfidat mărturiile a circa 40 de deputaţi şi a refuzat intentarea unui dosar penal deputatului Voronin. A fost acuzat de relaţii cu controversatul om de afaceri Boris Birştein.

A favorizat interesele de clan. Feciorul său Oleg Voronin în ultimii patru ani a ajuns cel mai prosper om de afaceri din Republica Moldova. El şi persoane din anturajul său au preluat controlul asupra celor mai profitabile sectoare ale businessului, între care: energetic, financiar-bancar, construcţii, industria zahărului şi a alcoolului.  

În ultimii patru ani, mai mulţi agenţi economici şi majoritatea structurilor de stat au fost siliţi, prin presiuni administrative, să-şi treacă conturile la „Fincombank”, patronul căreia  este feciorul şefului statului. Tot pe conturile acestei bănci au ajuns şi sursele financiare adunate de la populaţie în cadrul diferitor campanii, inclusiv cea de reconstrucţie a mănăstirii Căpriana. În aceeaşi perioadă „Fincombank” a fost obiectul unor investigaţii a Procuraturii Generale în legătură cu majorarea fictivă a capitalului statutar şi alte ilegalităţi, cazul fiind muşamalizat, în urma implicării unor demnitari de la Preşedinţie

La fel, alte trei anchete penale separate, efectuate de CCCEC, în care era vorba de fraude în proporţii deosebit de mari, au fost trecute pe linie moartă, de îndată ce s-a constat implicarea  firmelor patronate de Oleg Voronin.

Firmele protejate de Voronin şi persoane din anturajul său au fost implicate în scandaluri publice legate de contrabandă. 

Cele mai avantajoase contracte şi comenzi de stat au încăput pe mâinile firmelor patronate de  Oleg Voronin, fără a fi organizate licitaţii publice.

Eugenia Ostapciuc, candidatul cu nr.2, preşedinte al Parlamentului, membru al PCRM

A fost acuzată de abuz în serviciu şi însuşirea ilegală a unui apartament de lux, de cheltuirea frauduloasă a peste 400 mii de lei din fondul de rezervă al Guvernului.

Vasile Tarlev, candidatul cu nr.3, primul-ministru al R.Moldova

La momentul când a fost promovat în funcţia de prim-ministru, Vasile Tarlev era suspendat din funcţia de director general al Fabricii de bomboane „Bucuria” pentru uz de fals şi gestionare frauduloasă a afacerilor întreprinderii. 

În anul 1995, Tarlev a fost cercetat penal pentru furt în proporţii deosebit de mari din proprietatea statului şi abuz în serviciu. În perioada anilor 1993-1995,  Tarlev a încheiat în numele Fabricii „Bucuria” contracte cu rude din Federaţia Rusă, cărora le livra cantităţi enorme de bomboane, fără ca acestea să-şi onoreze obligaţiunile de plată, prejudiciind astfel întreprinderea cu sute de mii de lei. La momentul când organele de drept au început să cerceteze afacerile cu bomboane, la un depozit din Rusia, a fost înscenat un incendiu. Potrivit anchetatorilor care au cercetat cazul la faţa locului, cantitatea de bomboane declarată că a ars în depozit era cu mult mai mare decât capacitatea de depozitare a acestuia. Dosarul respectiv a fost dat uitării.

Ajuns prim-ministru, Tarlev a muşamalizat un scandal de proporţii, legat de Fabrica „Bucuria”, care a făcut obiectul unui întortocheat proces în instanţă. Pe când se afla la conducerea întreprinderii, actualul premier a favorizat o  firmă controlată de el în obţinerea unui credit de circa 2 milioane de dolari, punând în gaj proprietatea Fabricii „Bucuria”. În legătură cu acesta, câteva sute de angajaţi ai fabricii au protestat în repetate rânduri, cerând tragerea la răspundere penală a premierului Tarlev. 

Drept răsplată pentru netragerea la răspundere penală, premierul a promovat o hotărâre de guvern neconstituţională prin care a facilitat obţinerea de indemnizaţii şi pensionarea, la vârsta de 50 de ani, a unor procurori,  între care şi procurorul general de atunci Vasile Rusu. Drept urmare, statul a fost prejudiciat cu aproape 4 milioane de lei.

A scandalizat opinia publică, prin protecţionismul acordat unor rude apropiate, certate cu legea şi implicate în mafia pâinii.

La construcţia casei sale au fost antrenaţi cursanţii ai Şcolii de Poliţie.
Guvernul Tarlev este acuzat de încurajarea concurenţei neloiale şi acordarea de facilităţi fiscale unor producători.

Partidul Popular Creştin Democrat

Iurie Roşca, candidatul cu nr.1, preşedintele PPCD, deputat în Parlament

În anii 2000-2003 a fost reclamat de mai multe ori în organele de drept pentru huliganism. A scandalizat opinia publică prin agresarea mai multor poliţişti şi a unei femei. Este deputatul supus celor mai multe proceduri de ridicare a imunităţii din istoria Parlamentului. Este acuzat că a făcut uz de statutul de deputat pentru a practica activităţi de antreprenoriat. Este acţionar majoritar la Tipografia „Prag-3” şi la Grupul de presă „Flux” şi deţine în proprietate, prin intermediul unor fundaţii, mai multe imobile şi apartamente în centrul Chişinăului.

Prin intermediul Cartelului ţărănesc „Sfântul Gheorghe” a canalizat, la sfârşitul anilor 90, mai multe ajutoare umanitare către susţinătorii Fontului Popular Creştin Democrat.

Blocul electoral „Moldova Democrată”

Serafim Urecheanu, candidatul cu nr.1, primar general al municipiului Chişinău 

Este acuzat de gestionarea frauduloasă a banilor public şi abuz în serviciu. Este bănuit de implicare în scandalul loturilor de pământ şi procurarea prin uz de fals a 40 de ambulanţe pentru Spitalul municipal de Urgenţă. Este cercetat în mai multe dosare penale iniţiate de guvernarea comunistă. Patronează afaceri la Centrul Comercial „Sun City”.

Dumitru Braghiş, candidatul cu nr.2,  lider al „Alianţei Braghiş”, deputat în Parlament

Patronează afacerile legate de importul de pulpe de găină şi a fost implicat în scandalul cu  prelucrarea şi comercializarea deşeurilor de metale neferoase. În campania electorală din 2001 a făcut uz de funcţia de prim-ministru, utilizând abuziv resursele administrative în promovarea blocului electoral „Alianţa Braghiş”.  

Diacov Dumitru, candidatul cu nr.3, preşedinte al Partidului Democrat din Moldova

A trecut prin mai multe formaţiuni politice - Partidul Democrat Agrar, Blocul pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă,  care mai apoi a fost transformat în Partidul  Democrat. În martie 2003, PD a iniţiat constituirea blocului politic Uniunea de Centru Stânga, din care făceau partea alte 10 formaţiuni politice coalizate în jurul partidului de guvernământ. A fost implicat în scandalul „Buchet Moldavii”, în care una din fiicele sale era acuzată că protejează contrabanda cu ţigări. Fracţiunea parlamentară condusă de Dumitru Diacov a coalizat în Parlament cu comuniştii la adoptarea unor legi, inclusiv atunci când a fost cedat (în aprilie 2000) ucrainenilor tronsonul de 7 km de autostradă de la Palanca, în pofida protestelor locuitorilor. A fost acuzat de relaţii cu controversatul om de afaceri Boris Birştein.  

Partidul Social-Democrat din Moldova

Ion Muşuc, candidatul cu nr.1, preşedinte al PSDM

A făcut parte din mai multe partide şi mişcări politice de orientare social-democrată, între care  Mişcarea Social-Politică “Furnica”, Mişcarea profesioniştilor “Speranţa-Nadejda”. În anul 2000 a fost cercetat penal pentru abuz de serviciu, pentru că, în timpul când era preşedinte al Fondului de Investiţii “Telekom-invest”,  şi-ar fi însuşit 100 mii de lei, destinate achitării dividendelor. 
Este bănuit că a cumpărat cu bani grei PSDM şi că anterior a dorit să preia controlul Mişcării “Speranţa-Nadejda”.

Clanul Muşuc controlează o parte din piaţa serviciilor IT corporative şi telecomunicaţii. Patronează agenţia de presă electronică „Reporter md” şi publicaţia  „Argumentî i factî v Moldove”.  

Blocul electoral „Patria-Rodina”

Boris Muravschi, candidatul cu nr.1, general în rezervă al MAI

A activat în cadrul organelor de interne. A stat la baza creării renumitei Direcţii a 6-a din cadrul MAI, specializată în misiuni speciale. A avut printre subalterni mai mulţi poliţişti, care au scandalizat opinia publică prin legăturile lor cu lumea interlopă (Suhodol, Maiduc, Lăcrimioară, Suhuşin, ) şi patronarea traficului cu automobile furate.