Justiție

Accesul la informație și paravanul numit secret de stat

Secretul de stat și datele cu caracter personal au devenit un paravan comod pentru autoritățile care ascund informații de interes public. Deși de 17 ani în Republica Moldova funcționează o lege care le permite cetățenilor să solicite și să obțină date de interes public, în realitate accesul la informație este, de multe ori, restricționat în mod abuziv.

Două din trei autorități publice încadrate într-un exercițiu privind accesul la informație, desfășurat de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului”, au refuzat să ofere diverse informații de interes public sub pretextul secretului de stat sau a datelor cu caracter personal. Numele demnitarilor care se tratează din bani publici peste hotare, sumele plătite pentru serviciile juridice sau lista persoanelor aflate în căutare națională și internațională sunt doar câteva informații pe care autoritățile le țin în secret. Din cele 30 de solicitări de informații expediate de juriști, 22 conțin răspunsuri parțiale și fac trimitere la secretul de stat și datele cu caracter personal.  

Ministerul Sănătății ascunde numele demnitarilor care se tratează din banii noștri

Funcționarii de la Ministerul Sănătății au refuzat nu au acceptat să furnizeze informații privind demnitarii care au beneficiat de tratamente medicale costisitoare plătite din bani publici în clinicile de peste hotarele țării. În răspunsul pe care l-au oferit AO „Juriștii pentru drepturile Omului”,  reprezentanții ministerului au invocat protecția datelor cu caracter personal și, parțial, secretul de stat. La rândul lor, juriștii consideră că datele privind demnitarii și funcționarii cu statut de demnitate publică sunt informații cu caracter public. Pentru că au primit un răspuns evaziv de la minister, juriștii au decis să atace instituția în instanța de judecată. Procesul de afă acum în instanța de fond.

Sediul Ministerului Sănătății

„Am solicitat de la miniser informația privind mjloacele atribuite în ultimii șapte ani pentru tratamente peste hotarele țării și beneficiarii acestora.  Ne interesa, în mod special, dacă printre beneficiari nu există persoane cu demnitate publică. Înțelegem că numele și prenumele unei persoane reprezintă date cu caracter personal, or aceste date intră în categoria celor speciale, dar am considerat că atunci când este vorba despre persoanele cu demnitate publică, societatea are dreptul să cunoască aceste informații, pentru că e vorba de bani publici”, consideră jurista Tatiana Puiu.  

Ministerul: „Nu există niciun secret”

La rândul său, Rodica Scutelnic, secretar de Stat la Ministerul Sănătății susține că criteriile prin care o persoană poate beneficia de tratamente din bani publici peste hotarele țării sunt stabilite clar într-un ordin al Ministerului Sănătății. „Unicul criteriu  de selectare este cel al imposibilității de prestare a unui serviciu medical  în Repubica Moldova. Pacientul care se adresează urmează să prezinte  concluzia comisiei de specialitate în domeniu privind posibilitatea sau imposibilitatea efectuării acestui tratament în Republica Moldova. Decizia este luată de comisiile de profil, pe specialități, membri ai cărora sunt  persoane cu grad științific, care au experiență în domeniu”, a menționat Scutelnic.

Totodată, în opinia funcționarei, și persoanele cu demnitate publică beneficiază de protecție în baza legii cu privire la datele cu caracter personal: „Indiferent de faptul dacă persoana sau pacientul este persoană cu demnitate publică sau nu, el oricum cade sub incidența Legii prind protecția datelor cu caracter personal. Datele privind bugetul alocat, numărul de beneficiari sunt date publice și nu e niciun secret. Noi putem oferi informația fără nume concret, diagnostic concret”.

Expert: „Este informație de interes public”

Potrivit Corneliei Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, informația despre persoanele care s-au tratat peste hotare din banii statului este una de interes public, iar jurnaliștii ar trebui să aibă acces la ea. 

Secretizarea informațiilor despre persoanele care au beneficiat de tratamente costisitoare
peste hotare a fost discutată în cadrul ședinței Clubului Jurnaliștilor de Investigație din 6 aprilie

„Dacă am avea acces la aceste informații am putea verifica dacă selectarea se face în mod preferențial, dacă rudele unor demnitari beneficiază de tratament peste hotare. Noi, jurnaliștii, putem avea acces la documente cu nume concrete când este vorba de interes public și bani publici, dar trebuie să facem un angajament că nu divulgăm această informație dacă nu găsim probleme”, susține jurnalista.  Potrivit ei, ascunzând aceste informații autoritățile nu fac decât să sporească și mai mult gradul de neîncredere al populației vizavi de corectitudinea gestionării banilor publici.  „Noi cunoaștem că anumiți demnitari au beneficiat de tratamente costisitoare peste hotare, de mai multe ori. Pentru noi este important să aflăm dacă acest lucru s-a făcut în mod echitabil, dacă și cetățenii de rând au acces la asemenea tratamente și, dacă nu cumva, demnitarii au acces preferențial. Sunt lucruri care ne interesează pe noi ca și cetățeni, care plătim contribuții la buget”, a menționat Cornelia Cozonac.

Ministerul de Interne ține în secret numele persoanelor aflate în căutare internațională sau națională

O altă cauză pusă pe rol se referă la refuzul Ministerului Afacerilor Interne de a oferi lista persoanelor aflate în căutare internațională sau naținală, dar și date despre informația atribuită la secret de stat în perioada anilor 2009-2016. „Juriștii pentru Drepturile Omului” au expediat solicitarea de informație în octombrie 2016 și, pentru că au primit un refuz,  au acționat ministerul în judecată.

„În Republica Moldova, parafa secret poate fi menținută pentru maxim 25 de ani. La solicitarea noastră, adresată Ministerului Afacerilor Interne, ni s-a răspuns că desecretizarea se face, dar în scopul păstrării secretului anchetei, aceste informații nu pot fi făcute publice. La fel ne-a fost refuzată informația despre numele persoanelor anunțate în căutare națională și internațională, sub pretextul datelor cu caracter personal. Răspunsul MAI poate fi calificat drept ilegal deoarece informația solicitată este una de interes public, iar refuzul este unul neîntemeiat”, susține jurista Tatiana Puiu.

La rândul său, Victor Rimiș, ofițer superior din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, susține că ministerul publică pozele, numele și anul nașterii tuturor persoanelor aflate în căutare pentru crime excepțional de grave, iar informații suplimentare pot fi solicitate printr-un demers oficial adresat MAI.  

Poșta Moldovei refuză să vorbească despre banii achitați pentru servicii juridice

O altă structură de stat – Întreprinderea „Poșta Moldovei”, a refuzat să prezinte informația despre entitățile care au prestat servicii juridice instituției în perioada anilor 2009-2016 dar și despre onorariile pe care le-a achitat entităților juridice și avocaților în această perioadă.

Sediul Poștei Moldovei

Într-un răspuns oficial semnat de directorul general al întreprinderii, Sergiu Nastas, se menționează că ÎS Poșta Moldovei nu se include în categoriile de furnizori de informații prevăzute de Legea privind accesul la informație. Întreprinderea se ascunde și după altă prevedere, cea privind secretul comercial, dar invocă și datele cu caracter personal.  „Transmiterea informațiilor ce constituie secret comercial unor terțe persoane atrage după sine răspunderea disciplinară, materială, administrativă și penală, prevăzută de legislație”, se mai arată în răspunsul întreprinderii adresat AO „Juriștii pentru Drepturile Omului”.

„Legea este învechită”

Potrivit experților de la „Juriștii pentru Drepturile Omului” cadrul legal existent facilitează secretizarea informațiilor și impune proceduri birocratice de desecretizare a acestora.

Aceștia consideră că procedura de secretizare este excesiv de largă şi oferă posibilitatea de atribuire la secretul de stat a informaţiei ce nu are legătură directă cu securitatea naţională, aşa cum este cea cu conţinut economic, ştiinţific sau informaţii cu privire la administrarea publică.

„Legislația națională este învechită și nu e racordată la standartele internaționale de acces la informație. O parte dintre prevederile legale trebuie abrogate, iar altele trebuie revăzute sau amendate. Mai mult ca atât, Legea cu privire la secretul de stat nu ţine cont de prevalarea interesului public”, susține Stela Pavlov, coordonatorul proiectului.  

Legea privind secretul de stat a intrat în vigoare în luna mai 2009. Câteva luni, mai târziu, în noiembrie 2009 a fost constituită, prin hotărâre de Guvern, Comisia Interdepartamentală pentru secretul de stat. Această comisie ar trebui să se întrunească de cel puțin două ori pe an. În prezent, nu este cunoscută componența acestei comisii, iar ultima ședință ar fi avut loc acum trei ani, reieșind din informația plasată pe site-ul oficial al acesteia.  

Recent, autorităţile au extins lista persoanelor care vor avea dreptul de acces la secretul de stat. Printre ei se numără președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președinții instanțelor judecătorești, dar și directorii Centrului Naţional Anticorupţie și Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică. Accesul la acest gen de informație presupune și acordarea sporurilor la salariu, sumele ridicate de funcționari varind între 400 și 2500 de lei.

Materialul este realizat în cadrul proiectului în cadrul proiectului „Promovarea implementării eficiente a Principiilor Globale privind Securitatea Națională și Dreptul la Informare în Republica Moldova apelând la sistemul judiciar și litigare cu caracter strategic”, implementat de  Asociația Obștească  „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul financiar al Departamentului Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii