Sănătate

Ce mănâncă copiii noștri?

upuldacicblogg.wordpress.com

Cel puțin 20 de mii de copii se îmbolnăvesc în fiecare an din cauza alimentației nesănătoase. Bolile aparatului digestiv ocupă, de mai mulți ani, locurile trei și patru în topul celor mai frecvente probleme de sănătate ale copiilor.

A mâncat crenvurști și a ajuns la spital cu febră

Miroslav, un băiețel de 2 ani, a fost adus de urgență de la Soroca la Centrul Mamei și Copilului din Chișinău după ce a mâncat crenvurști.  Mama băiatului ne-a spus că alimentele erau proaspete, dar că micuțul a avut o reacție la una din componentele produsului. După ce a mâncat crenvurști, copilul a  vomitat și a făcut febră de 38 de grade. Investigațiile medicale au identificat un grad sporit de aciditate în stomac și inflamarea ficatului. Dar medicii nu pot spune nici acum exact la ce componente ale mâncării copilul a avut reacție, spune mama băiatului.

În aceeași secție de gastrologie a Centrului Mamei și Copilului au fost internate doua fetițe mai mari, de 15 ani, Cristina și Maia, care acuzau dureri acute de stomac. Fetele cred că au ajuns la spital pentru că nu au posibilitate să mănânce pe parcursul zilei.

 Numărul real al copiilor cu boli digestive nu se cunoaște

În fiecare an, în secția gastrologie de la Centrului Mamei și Copilului sunt internați aproximativ 1200 de copii cu diferite boli ale aparatului digestiv. Fiecare al șaselea ajunge la spital într-o fază acută a bolii. Doctorii spun că aceste statistici reprezintă doar vоrful aisbergului.  șeful secției, Ion Mihu,  recunoaște că numărul real al copiilor care se îmbolnăvesc este mult mai mare. Sistemul de asigurări obligatorii de asistență medicală permite spitalizarea doar a copiilor cu cele mai grave sau acute forme ale bolii. Cei mai mulți copii cu afecțiuni ușoare, provocate de mâncarea nesănătoasă,  sunt tratați acasă, de medicul de familie.

Unii copii  nu reușesc să ia micul dejun acasă, iar pe parcursul zilei se limitează la cipsuri, snakuri sau pesmeți care conțin adaosuri de arome și coloranți, care se vând din belșug la ghișeele și magazinele din apropierea instituțiilor de învățământ, ne-au spus mai mulți medici de familie. Tăieei instant, cipsuri, pesmeți și băuturi acidulate  -  iată care sunt, în opinia medicilor-pediatri, cele mai populare produse contraindicate copiilor. Dar pentru că la școală mulți dintre elevi nu au posibilitatea să ia o gustare, de multe ori, se mulțumesc să ronțăie un pachețel de „Mivina”, care e accesibil pentru orice buzunar – costă 1 leu și 50 de bani.

Fiecare al zecelea copil nu mănâncă nimic la școală

Un studiu realizat în 2008 de Institutul pentru Politici Publice arată că pe durata aflării la școală, alimentarea este lăsată, în mare parte, la discreția copiilor. Astfel, fiecare al treilea elev consumă produse pe care  le cumpără din magazinele sau gheretele din apropierea școlilor -  dulciuri, chifle, chipsuri si alte produse nerecomandate pentru consum zilnic. Fiecare al cincilea elev mănâncă alimente aduse de acasă,  iar fiecare al zecelea - nu mânâncă nimic.  
Potrivit Ministerului Educației, în unele instituții de învățământ elevii din familiile cu venituri mici sau cu mulți copii sunt alimentați pe gratis. În total, doar 18 la sută din elevi mănâncă la școală, pe când numărul  copiilor aflați sub pragul sărăciei este de două ori mai mare, se mai arată în  studiul IPP.

Reprezentanții secțiilor raionale de învățământ susțin că în actualele condiții de criză economică, faptul că mănâncă la școală constituie un suport pentru copiii din familiile dezavantajate. Svetlana  ștefaneț, expert UNICEF, este de părere că mulți părinți își trimit copiii la școală pentru a le asigura cel puțin o masă caldă pe zi. „Chiar dacă nu cunoaștem conținutul nutrițional al hranei oferite, alimentația copiilor constituie un pas în dezvoltarea acestora”, afirmă Svetlana ștefaneț.

4-5 lei pe zi pentru alimentarea unui copil la școală

Eugenia Marin, specialist din cadrul Ministerului Educației, ne-a declarat că statul finanțează alimentarea tuturor copiilor din clasele I-IV. Astfel, în acest an în instituțiile de învățământ preuniversitar sunt alimentați aproximativ 140 de mii de copii din clasele primare. Situația e alta în clasele V-IX, unde doar copiii din familiile social vulnerabile primesc hrană de 4-5 lei pe zi. Cheltuielile sunt acoperite din contul bugetelor locale și din donațiile sponsorilor. La Ministerul Educației ni s-a spus că în țară nu există instituții de învățământ  fără cantine. Acceastă informație este însă negată de angajații mai multor direcții de învățământ din raioane, care ne-au declarat că în fiecare a zecea insituție nu există cantină.

Până și în Chișinău există școli  în care copiii nu sunt alimentați, nici din contul statului și nici din bugetul local. De exemplu, școala de arte “A. Stоrcea”, care se află în subordinea Ministerului Culturii, și unde numai în clasele primare învață 80 de copii. Administrația instituției susține că această situație se datorează faptului că școala este una experimentală și nu se subordonează Ministerul Educației. În anul trecut, administrația i-a permis unei bucătărese să prepare mâncare în cantina școlii și asfel copiii aveau posibilitatea să mănânce la prânz, din contul părinților. Însă la sfârștul anului de învățămâmt, Sanepidul a interzis prepararea bucatelor în școală din cauza condițiilor igienice considerate improprii. Astfel, elevii pot mânca acum doar ce găsesc la bufetul de la parterul școlii - ceai, chiflele și ciocolată (în imagine).

Potrivit unor surse de la Centrul municipal de medicină preventivă, într-o situație similară se află liceul republican “Serghei Rahmaninov” din capitală, care, de asemenea, se află în subordinea Ministerului Culturii.

 Mâncarea din școli acoperă doar 60-70 la sută din normativele de alimentație

Doctorii de la Centrul municipal de medicină preventivă spun că mâncarea oferită în școli acoperă doar maxim 70 la sută din aportul caloric necesar.  Medicul Iurie Cojocaru spune că, potrivit normelor, un elev trebuie să consume zilnic hrană cu un conținut de cel puțin  2300 de kilocalorii.  Din meniul elevilor lipsesc proteinele de origine animală, în schimb, predomină glucidele, care se conțin în pastele făinoase și dulciuri, dar și proteinele de origine vegetală, conținute în chifle și tartine. „ La fiecare sfârșit de an, efectuăm o analiză a incidenței bolilor digestive la copii și formulăm propuneri către autorități pentru îmbunătățirea calității alimentației”, afirmă Iurie Cojocaru.

 Fast-foodurile interzise în Europa înfloresc în Moldova

În prezent în Republica Moldova există norme care interzic prepararea în școli a 20 de tipuri de bucate: a cărnii și ouălor de păsări înotătoare, a produselor de patiserie cu cremă, a salatelor cu scrumbie, a mâncării din carne tocată, a piftiei sau jeleului. Aceasta listă a fost aprobată în 1972 și încă atunci, când populația din fosta URSS nu cunoștea noțiunea de „chips”, legislația interzicea comercializarea produselor alimentare „fierte în ulei”, de tipul cartofilor fri. Lista a fost reconfirmată în 1994, iar acum trei  ani a fost completată printr-un ordin al medicului șef sanitar de stat al Republicii Moldova. Ordinul interzice comercializarea în școli a „produselor alimentare cu densitate energetică înaltă”, cu conținut sporit în grăsimi și redus în nutrimente, a băuturilor nealcoolice cu sau făгă adaos aditivi alimentari. Astfel, popular vorbind, s-au interzis vinderea chips-urilor, băuturilor cu coloranți, a gumelor de mestecat și a produselor făinoase de preparare rapidă de tipul „Mivina”. Totodată, în prezent nu există un act normativ care ar interzice comercializarea mâncărurilor nesănătoase în apropiere de școli, similară legii ce interzice vinderea băuturilor alcoolice și țigгrilor la o distanță mai mică de 50 de metri de la instituțiile de învățământ. „Dar nici nu credem că o asemenea interdicție ar rezolva situația”, ne-au declarat mai mulți medici-pediatri. Totul rezidă în mentalitatea și educația populației din Moldova . 


Franța a interzis încă din 2005 aparatele care vând băuturi răcoritoare și batoane de ciocolată în școli, arată European Public Health Alliance.

Irlanda a interzis din 2006 reclamele tv la dulciuri și fast food, la fel și participarea celebrităților pentru a promova astfel de produse în rândul copiilor. Marea Britanie a decis și ea plasarea în școli a automatelor cu băuturi răcoritoare, cipsuri și batoane de ciocolată.

Letonia este prima țară din Uniunea Europeanг care a reușit să interzică vânzarea de fast food în școli și grădinițe. Tot în nordul continentului, Suedia a interzis încă acum 25 de ani reclamele la alimentele de tip fast food pentru copiii sub 12 ani.

„Învață din copilărie să eviți fast-foodurile”, recomandă doctorii

Există în poziția funcționarilor de la Chișinău o abordare specifică mentalității sovietice de a raporta și a demonstra cu date statistice că situația întrun domeniu sau altul este bună și totul este sub control. În statistici, numărul de elevi care pirmesc mâncare la școală este în creștere, iar mâncarea nu e rea. Totuși, 20 de mii de copii continuă să se îmbolnăvească în fiecare an... 

Medicii afirmгă că cel mai eficient ar fi atragerea fondurilor din exterior pentru îmbunătățirea calității alimentației în școli și pentru campanii de informare cu privire la importanța alimentației sănătoase.

Potrivit statisticilor, din 2004 și până în prezent, în fiecare an numărul maturilor cu afecțiuni digestive nu scade sub 280 mii, dintre care aproximativ 70 de mii de maturi sunt diagnosticați pentru prima dată, iar restul 210 de mii de oameni suferă de aceste boli pe tot parcursul vieții, inclusiv din copilărie.

4


Indicatorii pentru anii 2000-2002 includ copii în vârstă de 0-14 ani, pentru anii 2003-2000 – copii în vârstă de 0-17 ani 
Sursa: www.statistica.md


4
Sursa: Studiul „Educația de bază în R. Moldova”, realizat de Institutul de Politici Publice

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii