Justiție

„Masa tăcerii” a Justiţiei

Sala de ședințe a CSM. Foto:CSM

Judecătorii din Republica Moldova urmează să-şi aleagă vineri, 20 octombrie, reprezentanţii în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), singurul organ de autoadministrare judecătorească. Pentru cele şase funcţii de membri ai CSM candidează opt magistraţi. Doi au fost propuşi de Curtea Supremă de Justiţie, doi de curţile de apel, doi de instanţele de fond, iar alții doi şi-au făcut singuri loc în cursă. Trei judecători candidează la funcţiile de membri supleanţi. Ei vor rămâne pe „banca de rezervă” şi vor veni să-şi înlocuiască colegii în cazul în care, de exemplu, unii vor demisiona.

Alegerile în CSM sunt marcate în acest an de critici atât din interiorul sistemului, cât și din partea societății civile. Pe lângă integritatea unora dintre candidaţi, printre judecători se vorbeşte despre corectitudinea reprezentării, dar şi despre transparenţa concursului. De exemplu, Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, delegat în Consiliu în 2014 de instanţele de fond, a fost propus pentru un nou mandat de CSJ, deşi n-a judecat niciun caz în calitate de magistrat al Înaltei Curţi. În plus, cu excepţia lui Alexandru Gheorghieș, președintele Curții de Apel Bălți, alţi candidaţi din afara Capitalei nu sunt.

De asemenea, pentru cele două locuri în CSM, rezervate Curții Supreme de Justiție, au fost propuși doar doi candidați. Aceeași situație e și în cazul fotoliilor din Consiliu prevăzute magistraţilor curților de apel. Pe lângă toate acestea, CSM a amânat până în ultimul moment, prevăzut de lege, publicarea CV-urilor și a programelor de activitate ale candidaților, declinând mai multe solicitări ale noastre de a ne oferi aceste documente. Actele au fost publicate abia marţi dimineaţa. Președintele Asociației Judecătorilor din Moldova, Ion Druță, evită să comenteze condițiile în care se desfășoară „electorala” pentru locurile în CSM. Magistratul ne-a declarat că acest subiect va fi discutat abia marți seara, 17 octombrie, la executivul organizaţiei.

A comentat în schimb judecătorul român Cristi Danileţ, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii de la Bucureşti: „CSM este organul reprezentantiv al judecătorilor. Alegerea membrilor trebuie să se desfășoare în cunoștință de cauză cu privire la integritatea candidaților, pregătirea lor profesională, activismul lor și planurile de viitor. În aceste posturi nu trebuie aleși leneși, corupți sau sindicaliști, ci oameni puternici, care să reprezinte interesele Justiției și nu doar pe cele ale judecătorilor, care să nu aibă pete în trecut, gata să se lupte cu politicienii în spațiul public, curajoși în a se opune colegilor incorecți din sistem. E o alegere pentru mulți ani. Dacă CSM va avea un standard înalt, Justiția din Republica Moldova va deveni mai puternică și țara se va dezvolta. Dacă judecătorii vor fi indiferenți sau manipulați la aceste alegeri, nu doar Justiția va pierde, ci însăși țara.”

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a analizat cariera, deciziile controversate, averile, dar şi programele celor 11 candidaţi şi vă propune să aflaţi cine sunt persoanele desemnate de sistem să intre în cursă şi cu ce promisiuni s-au avântat în concurs. 

Un mandat tumultuos

Victor Micu, la Adunarea generală a judecătorilor din octombrie 2016. Foto: CIJM

Actualul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, a decis să candideze pentru un nou mandat la CSM, chiar dacă, în urmă cu șase luni, într-o declaraţie pentru portalul Anticoruptie.md punea la îndoială că-şi va mai încerca norocul în această instituţie. Micu a fost propus pentru noul mandat de colectivul Curții Supreme de Justiție, instanţă în care a fost promovat de CSM în iunie 2017, contrar criticilor societății civile și a presei care au semnalat probleme de moralitate în acest caz.

În 2014, atunci când a candidat pentru primul mandat în CSM, Micu a indicat în programul său de activitate că va contribui la întărirea integrității și a transparenței în sistemul judiciar, dar și că va susține organizarea evenimentelor publice și a campaniilor pentru întărirea încrederii în Justiție. Cu toate acestea, activitatea CSM în ultimii trei ani a fost marcată de critici, atât din interiorul, cât și din exteriorul sistemului, legate de lipsa de independență a Consiliului și a Justiției în general. Recent, Consiliul Superior al Magistraturii a fost acuzat de încercarea de a adopta un nou Regulament privind publicarea hotărârilor judecătorești care ar fi îngrădit accesul jurnaliștilor și al întregii societăți la aceste acte.

În perioada mandatului de președinte al CSM al lui Victor Micu, circa 110 judecători au demisionat sau au fost demiși din funcție, iar în privința a circa 40 de judecători și foști magistrați, Consiliul a dispus pornirea urmăririi penale. În 2014, Micu a expediat, din numele CSM, o plângere la Centrul Național Anticorupție împotriva președintei Colegiului civil al CSJ, Svetlana Filincova, pe care a acuzat-o de manipularea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. Procurorii au pornit o cauză penală pe acest caz, dar până în prezent, magistrata, care și-a dat demisia din funcția de președintă a Colegiului, nu are nicio calitate procesuală în dosar.

În perioada în care Victor Micu a deținut funcția de președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, în această instanță s-au produs mai multe încălcări grave. În 2009, câțiva magistraţi de la Râșcani au participat la examinarea demersurilor de arest în privința protestatarilor din 7 aprilie, iar ședințele de judecată au fost ținute la sediile comisariatelor de poliție. În 2010, când Victor Micu asigura interimatul funcției de președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, un magistrat de la această instanță a emis o ordonanță din așa-zisa „spălătorie rusească”. Gheorghe Gorun este cel care practic „a deschis poarta” pentru „banii negri” din Rusia. Deși CSM a fost înștiințat încă în 2014 despre implicarea mai multor judecători în această schemă de spălare de bani, Consiliul nu a intervenit pentru a-i sancționa pe magistrați. Abia în 2016, la solicitara procurorului general, organul de autoadministrare judecătorească și-a dat acordul pentru urmărirea penală a 16 magistraţi implicați în „spălătorie”. 

Top cinci obiective ale lui Victor Micu în funcția de membru al CSM:

1.  Asigurarea respectării independenței Justiției și a judecătorilor;

2. Cariera judecătorilor să fie bazată pe principii echitabile și corecte, bazate pe anumite criterii profesionale;

3. Îmbunătățirea imaginii sistemului judecătoresc prin comunicare și transparentizare;

4. Mărirea salariilor funcționarilor publici, grefierilor, asistenților judiciari și a personalului de specialitate juridică în instanțele care se confruntă cu un volum imens de lucru;

5. Transpunerea mai rapidă în practică a Legii privind reorganizarea instanțelor judecătorești, prin prisma specializării judecătorilor.

Programul de activitate integral al candidatului îl puteți citi aici.

Cum a crescut averea lui Victor Micu

Potrivit declarației de avere pentru anul 2016, actualul președinte al CSM deține în proprietate un apartament de 109 metri pătrați, procurat prin contract de investiții în 2009, cu peste 729.000 de lei, patru terenuri agricole în Popești, raionul Drochia, obținute prin moștenire în 2016, și un automobil Volvo S80, procurat în 2011 cu 80.000 de lei. De asemenea, Micu indică o casă de 120 de metri pătrați, deținută în folosință. Aceasta pare să fie locuința socrilor magistratului, cea în care Micu a trăit o perioadă lungă.

Președintele CSM a inclus în declarația de avere și o datorie de 28.440 de euro, asumată în 2016, pentru construcția unui apartament. Este vorba despre un imobil în blocul de pe strada Hristo Botev din Capitală, construit pentru angajații Judecătoriei sectorului Râșcani. Potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, apartamentul i-ar fi fost alocat fără să fi existat o solicitare în acest sens din partea președintelui CSM. Victor Micu a condus grupul de lucru care a decis cine vor fi judecătorii beneficiari ai locuințelor din acest bloc. În prezent, procurorii au în lucru un dosar penal în privința ex-președintelui Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, bănuit de îmbogățire ilicită. În cadrul dosarul sunt examinate și mai multe încălcări legate de construcția blocului și repartizarea apartamentelor de pe str. Hristo Botev.

 

I-a spălat” pe Papuc şi Botnari de 7 aprilie

Petru Moraru (mijloc), la Adunarea generală a judecătorilor în 2016. Foto: CIJM

Petru Moraru, cel de-al doilea judecător propus de CSJ, este magistrat din 2003. Timp de 11 ani a activat la Judecătoria Cahul, fiind în ultimii patru ani preşedintele instanţei. De acolo a fost promovat direct la Curtea Supremă de Justiţie. În 2015, magistratul a făcut parte din completul de judecători care i-a achitat pe Gheorghe Papuc, ex-ministru de Interne, şi Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, în dosarul 7 aprilie 2009.

Tot în 2015, la scurt timp de la promovarea la CSJ, magistratul a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate. Instituţia a verificat atunci dacă judecătorul a inclus toate bunurile şi veniturile în declaraţia de avere din anul 2013. În acea perioadă, Petru Moraru nu a indicat mai multe bunuri: „deținerea în proprietate, din 1996, a automobilului de model Audi 100, anul fabricării 1985, și calitatea de comodatar, la data declarării, al automobilului VW Touareg, anul fabricării 2005. Venitul în sumă de 150.000 de lei, obținut din înstrăinarea apartamentului, proprietate a declarantului din 04.08.2000. Opt conturi bancare, inclusiv salariale sau cu sold nesemnificativ la ziua declarării. Două construcții accesorii (bucătărie de vară și garaj) aferente casei de locuit declarate”, se arată în actul de constatare al CNI.

Membrii Comisiei au clasat însă cauza. „Ţinând cont de explicațiile persoanei supuse controlului și de faptul că omisiunile admise în conținutul declarației depuse nu s-au produs cu rea-credință, totodată fiind inexistentă situația de diferență vădită între veniturile realizate pe parcursul anului 2013 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă, se constată lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2013 de către Petru Moraru”, a motivat CNI. 

Top cinci obiective ale lui Petru Moraru în funcția de membru al CSM:

1. Stabilirea eficienței privind cariera judecătorilor, promovarea acestora la instanțele superioare în baza criteriilor obiective;

2. Crearea condițiilor pentru evaluarea eficientă, transparentă și obiectivă a magistraților;

3. Specializarea judecătorilor și a completelor de judecată;

4. Asigurarea previzibilității activității Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor;

5. Eliminarea încercărilor de imixtiune în procesul de înfăptuire a justiției.

Programul de activitate integral al candidatului îl puteți citi aici. 

Moskvici, dăruit de Vladimir Voronin

Petru Moraru indică în declaraţiile sale de avere că este proprietarul unei maşini de marca Moskvici 2145, fabricată în 1997, pe care a primit-o în calitate de cadou de la preşedintele Republicii Moldova, în anul 2004. Vladimir Voronin a oferit, de fapt, autoturismul Uniunii veteranilor războiului din Afganistan din Cahul, organizaţie pe care judecătorul o conduce. Declaraţia de avere pentru 2016 mai arată că Petru Moraru a dobândit anul trecut, prin comodat, automobilul Toyota Land Cuiser, fabricată în 2010. Magistratul nu i-a indicat valoarea. El a mai arătat alte trei autoturisme: Mercedes Benz din 2000, obținut tot prin comodat în 2014, Audi 100, deținut prin procură, și o Mazda 6 din 2006, luată în 2010 printr-un contract de leasing, în valoare de peste 31.000 de dolari. Anul trecut, judecătorul a avut un salariu de 273.000 de lei, iar alţi peste 40.000 de lei i-a câştigat din activităţi didactice. 1.200 de lei a constituit indemnizaţia pentru poziţia de ostaş internaţionalist, exercitând serviciul militar în Afganistan.

Familia lui Petru Moraru deţine opt terenuri, unele donate, altele moştenite, iar în cazul unui lot i-a fost eliberat titlul de proprietar în baza unei dispoziţii a primarului de la Cahul. Magistratul a mai declarat nouă bunuri imobile, dintre care o casă moştenită şi un apartament de 70 de metri pătraţi, cu o valoare de aproape 400.000 de lei. Totodată, familia sa a obținut 108.000 de lei din darea în arendă a unui spațiu comercial.

 

Candidata care s-a plâns la CEDO 

Nina Cernat (dreapta), la Adunarea Generală a judecătorilor în 2016. Foto: CIJM

Nina Cernat, magistrată la Curtea de Apel Chişinău, a fost detaşată în calitate de membru supleant la Consiliul Superior al Magistraturii începând cu ianuarie 2017, până la sfârşitul lunii noiembrie a acestui an. Judecătoarea a fost aleasă în calitate de membru supleant al CSM la Adunarea generală a judecătorilor din 2013. Pentru ea au votat atunci 263 de colegi.

Cernat şi-a început cariera de magistrat în 1990, obţinând un loc la Judecătoria sectorului Botanica din Chişinău. Peste ani, a fost avansată la Curtea de Apel Chişinău, iar în 2003 a ajuns la Curtea Supremă de Justiţie. Patru ani mai târziu, a fost desemnată președintă a Colegiului civil şi de contencios administrativ. La sfârșitul anului 2012, Nina Cernat, alături de alţi şase colegi de la CSJ, a fost transferată la Curtea de Apel Chişinău, în contextul restructurării Înaltei Curți și reducerii numărului de judecători. Magistrata a cerut în instanţă anularea deciziei privind transferul la o instanță inferioară, solicitarea fiindu-i respinsă. În 2013, peste un an de la transfer, Nina Cernat a depus o plângere la CEDO, invocând că dosarul său nu a fost judecat în mod echitabil. În 2014, Curtea de la Strasbourg a primit o plângere similară şi de la Ion Muruianu.

Retrogradarea a fost anunţată la câteva luni după ce Nina Cernat a fost vizată într-o anchetă a cotidianului Adevărul Moldova, realizată în parteneriat cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice, care scotea la iveală că magistrata locuieşte într-un imobil din complexul „Oraşul poveştilor" din Capitală. Oficial, casa era trecută pe numele soacrei judecătoarei, Ana Rusu, pe atunci în vârstă de 80 de ani. Proprietara în acte a acţionat în judecată firma ce a ridicat casa, cerând despăgubiri de peste 40 de milioane de lei pentru că a întârziat cu patru ani să finiseze lucrările de construcţie. Prima instanţă a obligat atunci firma Maiodor SRL să plătească femeii 25 de milioane de lei.

Până a ajunge la Curtea de Apel, reprezentanţii Maiodor s-au plâns la Consiliul Superior al Magistraturii. Victor Velicov, directorul firmei, susţinea în petiţie că în spatele acestui litigiu se află chiar judecătoarea Nina Cernat, care locuieşte în imobil, şi că aceste penalităţi ar fi putut falimenta compania. „Argumentele invocate de dumneavoastră referitor la imixtiunea Ninei Cernat n-au fost confirmate cu nicio probă care ar dovedi folosirea situaţiei de serviciu în vederea soluţionării cererii în interesele personale", îi răspundea Nicolae Timofti, pe atunci preşedinte al CSM.

Într-un final, Ana Rusu a pierdut la Curtea Supremă de Justiţie procesul împotriva companiei Maiodor SRL. În urma acestei anchete, Oleg Efrim, fost ministru al Justiţiei, a sesizat procurorii, cerând investigarea cazului, Nina Cernat a scăpat însă de urmărire penală.

Top cinci obiective ale Ninei Cernat în funcția de membru al CSM:

1. Promovarea principiilor independenței și integrității în interiorul și exteriorul sistemului judiciar;

2. Consolidarea rolului CSM, ca garant al independenței sistemului judiciar;

3. Mărirea statelor de personal în scopul reducerii numărului de dosare alocate unui judecător și creșterii calității hotărârilor judecătorești;

4. Independența și integritatea magistraților;

5. Implicarea mai activă a CSM în activitatea de pregătire, avizare și elaborare a legislației din domeniul Justiției și a activității judecătorilor.

Programul de activitate integral al candidatului îl puteți citi aici. 

Acţionată în judecată de Ministerul Justiţiei

În 2016, Nina Cernat a arătat că și-a cumpărat o cotă-parte dintr-o casă, vânzând o altă-cotă parte din aceeași locuință. Judecătoarea și soțul ei mai dețin o casă în Ialoveni și un apartament obținut în schimbul angajamentului de întreținere pe viață. Membra CSM mai indică în declarația sa de avere că, anul trecut, soțul său a câștigat la tombolă un apartament cu o cameră, de 42 de metri pătraţi, pe care îl evaluează la 12.000 de euro.

Numele Ninei Cernat apare şi pe listele persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CEDO. Printre cazurile cele mai răsunătoare pe care le-a examinat judecătoarea sunt: Oferta Plus SRL - 2,5 milioane de euro, Dacia SRL - 921.625 de euro, Avram şi alţii - 24.300 de euro etc. În februarie 2016, Ministerul Justiţiei a acţionat-o în judecată, împreună Ion Muruianu şi Valentin Barbă, alături de care magistrata a judecat cauza Kenzie Global Limited LTD. Reprezentanţii  firmei s-au adresat la CEDO pentru lipsa citării în instanţa de recurs. Ministerul Justiţiei a  cerut încasarea în ordine de regres, în mod solidar de la Ion Muruianu, Nina Cernat şi Valentin Barbă, în beneficiul statulu, a sumei de 97.735 lei şi 5 bani.

 

Locuințele și mașinile lui Gheorghieș

Alexandru Gheorghieș, președintele Curții de Apel Bălți. Foto: Ziarul de Gardă

Președinte al Curții de Apel Bălți de mai bine de cinci ani, Alexandru Gheorghieș a fost înaintat la funcția de membru al CSM de colectivul instanței pe care o reprezintă. Gheorghieș activează în sistemul judecătoresc din 2002. În perioada 2006 - 2012 a fost președinte al Judecătoriei raionului Glodeni, iar în 2012, imediat după ce a fost promovat la Curtea de Apel Bălți, a fost ales președinte al instanței.

În urmă cu doi ani, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizare locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirmă că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. Privatizarea locuinței încă nu a avut loc. Gheorghieș deține în proprietate o casă de 96,8 metri pătrați, procurată în 2011 cu 51.994 de lei, și opt terenuri agricole, dintre care trei moștenite în 2016. Tot anul trecut, magistratul, care a avut un venit de 181.000 de lei, și-a cumpărat un automobil nou, cu 350.000 de lei. În 2016, judecătorul a vândut un automobil cu 150.000 de lei și a transmis cu titlu oneros un alt bun în valoare de 150.000 de lei, iar un an mai de vreme, a înstrăinat un apartament din Glodeni, cu 71.000 de lei.

Top cinci obiective ale lui Alexandru Gheorghieș  în funcția de membru al CSM:

1. Îmbunătățirea imaginii Justiției, inclusiv prin apărarea de către CSM a reputației judecătorilor;

2. Extinderea și valorificarea colaborării cu asociațiile profesionale, societatea civilă și mass-media în scopul aprecierii corecte a actului justiției;

3. Reformarea procedurilor de sesizare privind disfuncționalitățile sistemului judecătoresc;

4. Acordarea suportului instanțelor judecătorești pentru construcția sediilor corespunzătoare;

5. Motivarea votului dat de către fiecare membru al CSM contra promovării judecătorului, prin formularea opiniei separate obligatorii.

Programul de activitate integral al candidatului îl puteți citi aici. 

De la cerere de demisie, la candidat pentru CSM

Anul trecut, pare să fi fost unul de bun augur pentru Alexandru Gheorghieș. În iulie 2016, el a fost numit pentru un nou mandat de patru ani în funcția de președinte al Curții de Apel Bălți. În octombrie 2016, a fost selectat de Adunarea generală a judecătorilor membru al Colegiului de selecție și carieră a judecătorilor din cadrul CSM. Cu toate acestea, în decembrie anul trecut, Georghieș a depus cerere de demisie din sistem. Inițial, examinarea cererii a fost amânată, după care nu s-a mai revenit la ea. Potrivit Ziarului de Gardă, intenția de a pleca din sistem ar fi avut legătură cu inițiativa autorităților de a uniformiza sistemul de pensii, ceea ce ar fi dus la micșorarea considerabilă a indemnizațiilor pentru limita de vârstă a judecătorilor și excluderea altor privilegii.

Gheorghieș face parte din grupul de lucru creat de CSM, în august 2017, pentru revizuirea criteriilor de selecție și promovare a judecătorilor. Inițiativa a venit după ce mai multe organizații neguvernamentale din domeniu Justiției, dar și presa, au criticat faptul că în sistemul judecătoresc din R. Moldova magistraţii sunt promovați în lipsa unor criterii clare și fără a se ține cont de punctajul obținut de aceștia în urma evaluărilor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

În 2015, Alexandru Gheorghieș a fost vizat în două cauze disciplinare, potrivit datelor Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii. Ambele au fost însă încetate.

 

Avertizat, dar promovat

Anatolie Galben, la Adunarea generală a judecătorilor. Foto: CIJM

Anatolie Galben ocupă funcţia de judecător din 2004, începându-şi activitatea la Judecătoria Ialoveni. Până a ajuns magistrat, el a fost procuror. În 2008 a fost promovat la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău.

În timpul evenimentelor din aprilie 2009, Galben a examinat 33 de demersuri ale procurorilor de aplicare a măsurilor preventive în privința protestatarilor şi a admis nouă dintre acestea, arată raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009. Spre deosebire de alţi colegi care au eliberat mandate de arestare în comisariatele de poliţie, Anatolie Galben nu a fost sancţionat de CSM. În 2013, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară sub formă de avertisment „pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor garantate de CtEDO şi reglemetate de legislaţia naţională”. 

Şi în 2014, lui Anatolie Galben i-a fost aplicată aceeaşi sancţiune. Magistratul a fost avertizat după ce a emis o încheiere într-un dosar penal în care era vizat Anatolie Stipuleac, reprezentat atunci de avocata Ana Ursache. Apărătoarea a fost înlăturată din şedinţă după ce procurorul a obiectat că ea nu are mandat de reprezentare a clientului său. În replică, Ana Ursachi a anunţat că mandatul se află în cauza penală în care era vizat bărbatul. Anatolie Galben, printr-o încheiere, a eliminat-o pe avocată din proces. Atunci, procedura disciplinară a fost intentată de către Dumitru Visterniceanu, membru al CSM.

Top obiective ale lui Anatolie Galben în funcția de membru al CSM:

1. Să contribui la îmbunătățirea activității sectorului justiției;

2. Să îmi aduc aportul cu experiența obținută în cadrul instanței de fond.

Programul de activitate integral al candidatului îl puteți citi aici. 

În pofida acestor sancțiuni, Anatolie Galben a obținut, în 2014, calificativul „foarte bine”, de la Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor. Potrivit hotărârii acestui colegiu, un dosar examinat de Anatolie Galben a fost obiect de examinare la CEDO. Asociaţia „Juriştii pentru drepturile omului” indică însă că două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul au fost obiect de examinare la CEDO.

În 2014, Nicolae Timofti, fostul preşedinte al Republicii Moldova, a respins candidatura lui Anatolie Galben pentru reconfirmare în funcţia de judecător de drept comun. „Datele indicate în avizul de verificare al SIS vizează încălcarea de către judecător a principiului imparţialităţii în cadrul examinării unor dosare şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta (...). CSM a scăpat din vedere unele circumstanţe care trebuie să fie luate în calcul şi coroborate cu statutul judecătorului”, se arată în nota trimisă la Consiliu. În iunie, membrii CSM au înaintat repetat candidatura acestuia, ceea ce însemna că şeful statului trebuia să-l accepte în funcţie.

În decembrie 2016, magistratul a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, până la 31 decembrie 2017. Acum un an, la Adunarea generală a judecătorilor, Anatolie Galben a fost ales membru al Colegiului disciplinar, organ subordonat CSM.

Împroprietărit de stat

În 2015, magistratului i s-a oferit dreptul de a cumpăra un apartament la preţ preferenţial, în blocurile de pe strada Hristo Botev. Proiectul imobiliar a fost iniţiat de Oleg Melniciuc, fostul preşedinte al instanţei. „La moment locuieşte cu chirie, împreună cu familia din patru membri. Are în proprietate o casă nefinisată, conform datelor prezentate. (...) Are doi copii minori care urmează a fi asiguraţi cu spaţiu locativ”, potrivit procesului-verbal al şedinţei grupului de lucru care a repartizat apartamente. În declarația de avere pentru anul 2016, acest apartament este evaluat la 30.000 de euro.

Casa de la Ialoveni a judecătorului, cu o suprafaţă de 110 metri pătraţi, aşa şi a rămas nefinisată, arată acelaşi document. La categoria „modul de dobândire”, Anatolie Galben arată că a obţinut locuinţa printr-o decizie a Primăriei Ialoveni din 1998, pe când activa în Procuratură. Reporterii Ziarului de Gardă au constatat însă, la faţa locului, că imobilul este gata.

În 2016, magistratul a avut un salariu de 196.000 de lei, iar partenera sa, de 192.000 de lei. Anul trecut, Anatolie Galben a vândut un teren cu peste 118.000 de lei. Judecătorul este și proprietarul unui garaj de aproape 33 de metri pătraţi. Chiar dacă terenul pe care se află casa de la Ialoveni i-a fost oferit de autorităţile locale, acum patru ani, el a obţinut la Curtea Supremă de Justiţie dreptul de a beneficia de un apartament gratuit din partea Primăriei Capitalei. Decizia nu a fost însă executată. Judecătorul mai declară o casă, în valoare de 300.000 de lei, pe care a moştenit-o în 2015. Anatolie Galben a arătat în declaraţie că deţine un Mercedes E 220, fabricat în 2008, cumpărat în 2012. Maşina a costat peste 190.000 de lei. 

 

Transferat de la Anenii Noi, la Judecătoria Chişinău în timpul mandatului de membru al CSM 

Dorel Musteaţă, la Adunarea generală a judecătorilor în 2016. Foto: CIJM

Dorel Musteață este magistrat din 2005, fiind angajat la Judecătoria Anenii Noi. În 2011 a devenit președintele instanţei. Acum doi ani, la Adunarea generală a judecătorilor a fost ales membru al CSM, iar anul trecut a cerut să fie transferat de la Judecătoria Anenii Noi la Judecătoria Chișinău. Colegii săi i-au acceptat solicitarea. Unii experţi sugerau atunci că CSM ar fi trebuit să organizeze un concurs. Membrii Consiliului au declarat însă că numirea a avut loc conform legii.

Acum șase ani, CSM a înaintat la Președinție un demers prin care i-a cerut lui Mihai Ghimpu, pe când liderul PL asigura interimatul funcției de președinte al republicii, să-l numească pe Dorel Musteață, alături de alți doi judecători, magistrat până la atingerea plafonului de vârstă. „S-a constatat incompatibilitatea candidaturilor respective cu funcția de judecător, deoarece, în timpul exercitării funcțiunii, precum și în afara relațiilor de serviciu, comit fapte ce discreditează Justiția și compromit onoarea și demnitatea de judecător, inclusiv care provoacă dubii privind obiectivitatea lor, ignoră regulile eticii judecătorești și încalcă legislația, dând consultații verbale în probleme litigioase”, potrivit documentului de refuz semnat de Mihai Ghimpu.

Top cinci obiective ale lui Dorel Musteață  în funcția de membru al CSM:

1. Asigurarea mecanismelor instituționale viabile de respectare a normelor de etică profesională în sectorul justiției;

2. Consolidarea statutului magistraților și îmbunătățirea modalităților de recrutare, evaluare și promovare a acestora;

3. Protejarea independenței și a bunei reputații profesionale a magistraților;

4. Întărirea integrității, transparenței și responsabilității sistemului judiciar;

5. Stabilirea echilibrului real în activitatea judiciară între instanțe de judecată de același nivel.

Programul de activitate integral al candidatului îl puteți citi aici. 

 Peste o lună, membrii CSM au venit cu un demers repetat, iar președintele a semnat decretul. În replică pentru Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Dorel Musteaţă a spus că acuzaţiile venite de la Preşedinţie au fost respinse de componenţa de atunci a CSM, motiv pentru care a fost propus repetat în funcţie.

A vândut apartamentul obţinut la preţ preferenţial peste o zi de la eliberarea actului de predare-primire

Alături de alţi colegi, Dorel Musteaţă a investit peste jumătate de milion de lei într-un apartament de circa 75 de metri pătraţi în blocul de pe str. V. Alecsandri, construit pentru judecători. Locuinţa a fost luată la preţ preferenţial. Actul de predare-primire a apartamentului este de pe data de 25 aprilie 2017, iar potrivit datelor de la Cadastru, peste doar o zi, pe 26 aprilie, a fost semnat un contract de vânzare-cumpărare, locuința trecând în proprietatea unui cuplu. Magistratul a explicat că şi-ar fi dorit un apartament mai mare.

Musteață declară un apartament de circa 70 de metri pătraţi, proprietatea soţiei sale. În Palanca, el deține o casă de locuit, care i-a fost donată de părinţi. Tot în Palanca, dar şi în Slobozia, familia judecătorului are mai multe loturi agricole. Dorel Musteață și-a procurat în 2016 și 2017 două automobile: o Honda CRV din 2000, cu 4.300 de euro, și o Mazda 3 din 2015, cu 16.000 de euro. Anul trecut, magistratul și-a accidentat vechiul automobil pe care l-a vândut cu 42.000 de lei. Alte 169.000 de lei, membrul CSM i-a obținut în calitate de prejudiciu pentru accidentarea mașinii.

 

A intrat singură în cursă după ce CSM nu a promovat-o 

Viorica Puica. Foto: Ziarul de Gardă

Spre deosebire de ceilalţi magistraţi, Viorica Puica şi-a înaintat singură candidatura în acest concurs. Este magistrată din 2002 şi a activat doar la Judecătoria sectorului Botanica din Capitală. Viorica Puica este una dintre puținele judecătoare care își exprimă public criticile în privința problemelor din sistemul judecătoresc, declarând inclusiv că Procuratura nu este independentă.

În ultimii ani, ea a candidat la mai multe concursuri dorindu-şi o promovare la instanţele superioare. De exemplu, a fost contracandidata lui Victor Micu la funcţia de magistrat la CSJ, dar a pierdut în faţa actualului preşedinte al CSM. Au fost şi alte încercări eşuate. În 2013, după unul dintre concursurile pentru o poziţie la CSJ, a iniţiat şi un proces de judecată împotriva Consiliului. Atunci, contracandidaţii ei au fost Ion Druţă, Aliona Danilov şi Liliana Catan. Ea a cerut recuzarea preşedintelui CSM de atunci, Nichifor Corochii, solicitare i-a fost însă respinsă. Magistrata a invocat că Ion Druţă şi Liliana Catan au fost invitaţi de Nichifor Corochii la nunta fiului său. Atunci, cei doi nuntaşi au fost propuşi Parlamentului pentru funcţiile de magistraţi la CSJ. Ulterior, Viorica Puica a contestat  la CSJ hotărârea prin care i-a fost respinsă cererea de recuzare, dar şi decizia prin care Ion Druţă şi Liliana Catan au fost desemnați câștigători ai concursului. Curtea Supremă de Justiţie a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

Viorica Puica: „Mă consider un judecător integru​”

Top cinci obiective ale Vioricăi Puica în funcția de membru al CSM:

1. CSM trebuie să se transforme într-un organ care să garanteze efectiv independența sistemului judiciar;

2. Creșterea calității actului de justiție;

3. Responsabilitate și bună credință în îndeplinirea atribuțiilor de membru al CSM;

4. Îmbunătățirea cadrului normativ elaborat de CSM;

5. Elaborarea unei strategii pentru creșterea gradului de credibilitate a Justiției.

Programul de activitate integral al candidatului îl puteți citi aici. 

În cadrul unui alt concurs, judecătoarea a fost criticată de fostul procuror general Corneliu Gurin pentru declaraţiile făcute în cadrul unui interviu acordat Ziarului de Gardă. Atunci Puica a spus că Procuratura nu este independentă. Corneliu Gurin a venit cu o replică în plenul CSM: „Procuratura nu este independentă şi asta este tragedia societăţii noastre. Judecătoarea Puica este independentă şi asta nu e o tragedie”.

„Mă consider un judecător integru, cu o cultură a independenţei. Astăzi, când avem o aşa situaţie în societate şi este blamat inclusiv sistemul judecătoresc, poate uneori pe nedrept, consider că este momentul cel mai potrivit să fie promovaţi doar judecătorii integri şi profesionişti şi care ar fi gata să semneze o declaraţie de integritate, dacă li s-ar cere acest lucru”, a declarat Viorica Puica în acea şedinţă a CSM.

Din 2010 până în 2015, pe numele magistratei au fost depuse două petiţii, iar Inspecţia judiciară le-a considerat pe ambele neîntemeiate. Conform declarației de avere și interese pentru anul 2016, Viorica Puica a avut un salariu de circa 200.000 de lei, iar soțul său avocat a declarat din onorarii 122.000 de lei. Magistrata a declarat două apartamente: unul cu o suprafață de 30 de metri pătraţi, pe care l-a cumpărat în 2009, și altul cu o suprafață de 72 de metri pătraţi, în care investește împreună cu soțul din 2014. Totodată, judecătoarea a indicat că deţine un Nissan Almera, fabricat în 2004 și achiziționat în 2008, şi care a costat 80.000 de lei.

 

„Criticul sistemului”

Gheorghe Balan, la Adunarea generală a judecătorilor. Foto: CIJM

La fel ca Viorica Puica, Gheorghe Balan s-a înscris singur în cursa pentru funcţia de membru al CSM, dar şi în cea pentru postul de membru supleant al Consiliului. El activează la Judecătoria Botanica din 1996, de când a fost admis în profesie. Magistratul este cunoscut drept unul dintre cei mai vocali critici ai problemelor din sistemul judecătoresc. Aceasta este a cincea oară când Gheorghe Balan candidează la funcția de membru al CSM, pe cont propriu. La ultimele alegeri pentru candidatura lui și-au dat votul doar 16 judecători. De asemenea, Balan a participat la protestele stradale din ianuarie 2016 împotriva desemnării lui Vlad Plahotniuc în calitate de candidat la funcția de prim-ministru. Gheorghe Balan a fost sancționat disciplinar, în 2014, cu avertisment, pentru „încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură, încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi încălcarea normelor Codului de etică al judecătorului”. Procedura disciplinară împotriva magistratului a fost clasată de Colegiul disciplinar, dar CSM a invalidat decizia Colegiului și a stabilit că Balan este pasibil de a fi sancționat.  Judecătorul a contestat decizia CSM la Curtea Supremă de Justiție, dar cererea i-a fost respinsă. În primăvara acestui an, magistratul Judecătoriei Chișinău (sediul Botanica) a depus o plângere penală împotriva președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, dar și împotriva mai multor membri ai CSM care au luat decizia de a-i aplica avertismentul, pe motiv că sancțiune disciplinară ar fi fost stabilită ilegal, fiind o răzbunare pentru criticile sale.

Top cinci obiective ale lui Gheorghe Balan  în funcția de membru al CSM:

1. Edificarea unui sistem judiciar cu adevărat independent, prin garantarea unei reale independențe pentru fiecare judecător;

2. Transparența instituțiilor și a procedurilor judiciare;

3. Motivarea riguroasă a hotărârilor CSM adoptate în privința judecătorilor;

4. Regândirea procedurilor de evaluare și promovare a judecătorilor;

5. Adoptarea și implementare a Declarației de integritate pentru funcția de membru al CSM.

Programul de activitate integral al candidatului îl puteți citi aici. 

Procuratura Generală a decis că nu există temei de pornire a unei cauze penale, iar magistratul a contestat în instanță decizia procurorilor.

Gheorghe Balan se numără printre judecătorii cu cele mai mari datorii. Potrivit declarațiile de avere, el ar avea imprumutați peste 400.000 de lei de la o persoană fizică. Contactat de Centrul de Investigații Jurnalistice, magistratul a exlicat că nu este vorba despre o datorie a lui, ci doar de un împrumut pe care l-a garantat, iar anul acesta datoria a fost achitată. În 2016, Balan a procurat câteva terenuri agricole. Judecătorul mai deține un apartament de 65,7 metri pătrați, un teren pentru construcții de șase ari, obținut în 1996, și un automobil din 2005, procurat în 2008 cu 3.500 de euro. De asemenea, Gheorghe Balan se află de mai mulți ani într-un litigiu cu Primăria or. Codru, privind asigurarea cu teren pentru construcția unei case. În 2010, autoritatea publică locală i-a repartizat magistratului un lot de pământ, care însă, potrivit lui Balan, s-ar afla pe un teren mlăștinos. Judecătorul a cerut în judecată anularea ordinului de acordare a lotului. Procesul se află în continuare pe rol în instanțe.

 

Anul promovărilor pentru Luiza Gafton

Luiza Gafton (stânga). Foto: CIJM

Numită în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în mai 2017, Luiza Gafton candidează în prezent pentru fotoliul de membru supleant al CSM, din partea instanței, fiind propusă de colectiv. Înainte de a ajunge la CSJ, Gafton a activat la Judecătoria Botanica, instanță pe care a și administrat-o în perioada 2014 - 2017. În ianuarie curent, odată cu reorganizarea instanțelor judecătorești, Gafton a fost aleasă vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău, dar, peste doar două luni, magistrata a candidat pentru a fi promovată la CSJ. 

Alegerea Luizei Gafton la șefia Judecătoriei sectorului Botanica, în 2014, a fost marcată de proteste. Mai mulți locuitori din Băcioi au pichetat sediul CSM și au acuzat-o pe magistrată că a emis decizii ilegale, după ce a confirmat dreptul de proprietate al unui fost primar din Băcioi asupra unei fântâni arteziene, care alimenta cu apă 70% din localitate. Gafton a respins atunci acuzațiile, iar o procedură disciplinară împotriva ei nu a fost inițiată.

Top cinci obiective ale Luizei Gafton în funcția de membru al CSM:

1. Contribuirea la ridicarea încrederii societății față de Justiție;

2. Apărarea statutului judecătorului și imaginii publice a acestuia;

3. Întărirea rolului CSM întru asigurarea independenței judecătorilor;

4. Consolidarea capacității și a responsabilității CSM în susținerea și implementarea reformelor sistemului judiciar;

5. Contribuirea la unificarea jurisprudenței naționale, ceea ce ar constitui premise pentru respectarea unui proces echitabil.

Programul de activitate integral al candidatului îl puteți citi aici. 

Tot în 2014, judecătoarea a mai ajuns în atenția presei după ce a cerut CSM înmatricularea gratuită a fiului său la studii, la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. Potrivit CSM, Gafton ar fi invocat în cererea depusă că s-ar afla în situație materială precară, iar fiul său a absolvit liceul cu note bune. Ținând cont de aceste argumente, CSM i-a admis cererea. Ulterior, Gafton a negat că ar fi invocat probleme financiare la depunerea solicitării.

Cu doi ani mai devreme, în 2012, magistrata își procurase un apartament de 51,1 metri pătrați, iar în 2009 - un automobil Land Rover de 424.000 de lei. În 2014, Comisia Națională de Integritate a inițiat un control în privința averii și a veniturilor magistratei, dar nu a depistat nereguli.

 

Furdui, magistratul retrogradat de la CSJ

Sergiu Furdui, judecător la Curtea de Apel Chișinău. Sursa foto: ajm.md

Sergiu Furdui de la Curtea de Apel Chișinău candidează pe cont propriu pentru funcția de membru supleant al CSM. Magistratul a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe scandaluri publice. În cei 27 de ani de activitate, Furdui a cunoscut urcușuri și coborâșuri în cariera profesională. A fost, pe rând, judecător și vicepreședinte al Judecătoriei raionului Hâncești,  a Curții de Apel Chișinău (Furdui a fost numit vicepreședinte la CA Chișinău în aceeași zi cu Mihai Poalelungi - n.r.) și a Curții Supreme de Justiție. În 2012, odată cu Nina Cernat, magistratul, proaspăt numit vicepreşedinte al Colegiului penal al CSJ, a fost transferat înapoi la Curtea de Apel Chișinău, sub pretextul reducerii numărului de judecători la CSJ.

Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce acesta, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului semnat de magistrat, regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Pentru aceasta magistratul a fost aspru criticat de societatea civilă și atenționat de CSM. 

Top cinci obiective ale lui Sergiu Furdui  în funcția de membru al CSM:

1. Asigurarea dezvoltării și consolidării sistemului judecătoresc;

2. Asigurarea ocrotirii și promovării independenței și inviolabilității judecătorilor;

3. Asigurarea exercitării și eficientizării actului de justiție;

4. Asigurarea respectării și apărării drepturilor și intereselor legitime ale judecătorilor și angajaților din instanțele judecătorești;

5. Asigurarea perfecționării și îmbunătățirii activității CSM.

Programul de activitate integral al candidatului îl puteți citi aici.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Asociaţiei „Juriştii pentru drepturile omului”, patru hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Furdui au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO.

În 2010, presa a scris despre faptul că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor. În 2012, magistratul a indicat deja în declarația de avere imobilul pe care l-ar fi primit prin donație și moștenire. În același mod, judecătorul a intrat și în proprietatea unui apartament și a unor terenuri agricole. În 2016, Furdui și-a procurat un automobil de 12.000 de euro. 

Furdui nu este la prima încercare de a candida pentru funcția de membru al CSM, iar în vara anului trecut, magistratul a depus și cerere de accedere în profesia de avocat. Solicitarea sa a fost admisă, urmând ca licența de defensor să-i fie acordată după ce Furdui va renunța la funcția de judecător.

 

„Văd că unii încearcă marea cu degetul. În cazul dat vor rămâne fără deget”

Judecătorul Anatolie Pahopol. Captură: Curaj TV

Și Anatolie Pahopol şi-a propus singur candidatura la funcţia de membru supleant al CSM. El este judecător din 1995, prima instanţă la care a fost angajat fiind Judecătoria sectorului Râşcani din Capitală. În 2005, a fost numit prin transfer magistrat la Curtea de Apel Chişinău, instanţă în cadrul căreia activează și în prezent. Potrivit datelor Inspecţiei Judiciare, în perioada 2010 - 2014, în privinţa judecătorului au fost depuse 52 de petiţii, toate fiind considerate neîntemeiate.

Magistratul a făcut parte din completul de judecată care a examinat litigiul Intercomsoft LTD, controlată de omul de afaceri Boris Birştein, şi Întreprinderea de stat Registru. În 2012, Curtea de Apel Chişinău a obligat CRIS Registru să achite un prejudiciu de circa şapte milioane de dolari companiei. Decizia a scandalizat opinia publică.

Atunci, fostul premier Vlad Filat a dat indicaţii reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să intervină în acest caz şi să conteste decizia la CSJ. „Văd că unii încearcă marea cu degetul. În cazul dat vor rămâne fără deget”, a spus ex-premierul, referindu-se la judecători. Ulterior, CSJ a lăsat însă în vigoare decizia Curţii de Apel Chişinău. În urma unei cereri de revizuire, dosarul a fost întors la Curtea de Apel Chişinău, iar un nou complet de judecători, printre care şi Nina Cernat, a casat hotărârea primei instanţe şi a decis scoaterea de pe rol a cererii depuse de Intercomsoft LTD. 

Top obiective ale lui Anatolie Pahopol  în funcția de membru al CSM:

„În calitate de membru supleant al CSM nu consider că sunt necesare careva idei moderniste în privința activității sale. Respectarea strictă a normelor de drept material și cel procesual în activitatea colegiilor va fi cea mai mare preocupare a mea în această funcție.”

Programul de activitate integral al candidatului îl puteți citi aici. 

Anatolie Pahopol a avut în 2016 un salariu de peste 260.000 de lei, iar soţia sa, avocată, peste 150.000 de lei. Alţi 155.000 de lei au constituit pensia magistratului. Soţia acestuia a câştigat aproape 7.000 de euro din darea în arendă a unor imobile. Cei doi sunt proprietarii a două terenuri. Soţii Pahopol au cinci apartamente, dintre care trei sunt ale soţiei, dar şi o vilă de 110 metri pătraţi, neevaluată. Ei deţin două automobile. Prima este de model Toyota Rav 4, fabricată în 2009 şi cumpărată în 2014 cu aproape 240.000 de lei. Cea de-a doua aparţine soţiei sale: Hundai Getz, fabricată în 2005 şi cumpărată în 2011 cu 75.000 de lei.

 

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii