Dintre cele 145 de mii de hectare de teren, împădurite în ultimii 22 de ani, aproape jumătate arată mai rău ca înaintea campaniilor lansate de autorități. Zeci de mii de bețe uscate și pământuri pârloagă țin locul pădurilor iluzorii care, la diferite etape, făceau parte din „pachetul de promisiuni” al celor care voiau sau veneau la putere. Astfel, zeci de milioane de lei din banii publici au fost aruncate în bătaia vântului, pentru că nimeni nu și-a bătut capul de ceea ce urmează după multrâvnita fotografie cu puietul în mână. Copacii de pe terenul din Costuleni, Ungheni, de exemplu, unde fostul președintele Igor Dodon era filmat cum plantează copaci, în plină cursă electorală, s-au uscat în totalitate, fiind pierdute și resursele materiale consistente puse la bătaie. Mai mult, în pofida campaniilor naționale masive de împădurire și  a discursurilor înflăcărate ale politicienilor de diversă coloratură, criza de „verde” e aproape de catastrofă în ultimii ani, fiind de aproape 4 ori mai mare decât rata medie europeană. Astfel că, potrivit Raportului Biroului Național de Statistică, dacă în 2016 suprafața terenurilor acoperite cu păduri era de 378 00 ha, în 2021 aceasta s-a redus până la 370 000 ha. Autoritățile promit că, din vara acestui an, terenurile proaspăt împădurite vor fi supuse unui control mai riguros, iar soarta lor după plantare va fi monitorizată cu atenție. 

 

CAMPANIILE POLITICE DĂUNEAZĂ GRAV.... PĂDURILOR

În data de 18 octombrie 2020, în plină campanie electorală pentru alegerea președintelui Republicii Moldova, candidatul independent, dar susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, apărea pe un teren extravilan din satul Costuleni, raionul Ungheni. Acesta a fost filmat și fotografiat cum plantează copaci, în cadrul campaniei de înverzire a plaiului.

La cameră, Dodon promite că va contribui la nivelul de împădurire a Republicii Moldova cu câteva procente. Atunci, el nu a ezitat să-i ia peste picior pe oponenții săi politici, care „stau aiurea pe la televiziuni”, în timp ce el plantează.

„Suntem la Ungheni. Aici am dat start campaniei naționale de înverzire a plaiului. Este o campanie destul de bună și sarcină ambițioasă. Vrem să majorăm cu câteva procente gradul de împădurire a Republicii Moldova. În următoarele săptămâni vor fi plantate 12 milioane de arbuști pe întreg teritoriul Țării. Sarcina este ca în patru ani este ca să ajungem de la 11% la 15% gradul de împădurire a Republicii Moldova. Îi invit pe toți oponenții politici să lese facebook-ul, discuțiile aiurea pe la televizoare, să vină aici”, declara Dodon.

Doar că, ulterior, alegerile nu le-a câștigat, iar copacii de la Costuleni… s-au uscat. La distanță de trei ani, terenul, pregătit atunci frumos pentru filmări, arată total diferit. Din promisiunile electorale s-a ales... o pârloagă, cu buruieni cât casa și, cel mai grav, puieții așa și nu s-au mai prins.

                                    

   

Copacii plantați în 2020, care așa și nu au mai ajuns pădure, au rădăcinile putrede, iar cele câteva frunze care erau în momentul sădirii, s-au uscat demult.

    

     

Primarul satului Costuleni, Andrei Rudicov, care în 2020 era membru al PSRM, iar în 2023 a candidat deja ca și independent, a refuzat să vină la fața locului, să ne explice cum s-a ajuns că niciun puiete nu s-a prins.

L-am întrebat, într-o solicitare oficială, care sunt pierderile financiare, de pe urma acestui exercițiu eșuat de înverzire. Andrei Rudicov spune că nu s-a pierdut niciun bănuț, pentru că nu s-a cheltuit nimic, deoarece a fost vorba de o „acțiune de voluntariat”. Chiar și așa, atunci Igor Dodon anunța despre plantarea a 12 milioane de puieți, în cadrul campaniei, pe tot teritoriul țării. Potrivit Ministerului Mediului, plantarea a 1000 de puieți de copaci costă 4 241 lei. Dacă cele 12 milioane de puieți s-au uscat, la fel ca și puieții sădiți la Costuleni, rezultă că, odata cu ei s-au „uscat” și 50 de milioane de lei.

Totuși, cine a pus la dispoziție puieții, având în vedere că principalul furnizor este Î.S. „MOLDSILVA”, rămâne o taină.

Potrivit primarului, vinovată este „seceta din anul 2021 -2022, care a afectat destul de drastic plantația, astfel, momentan, avem o plantație în proporție de 40 la sută reușită.”

        

   

ECOLOGIȘTI: „ARBORII N-AU ȘANSE DE PRINDERE”

În timp ce Igor Dodon planta copaci, ecologiștii spuneau că arborii n-au șanse să se prindă, pentru că în luna octombrie „e devreme pentru plantare”. Seed It Forward, o inițiativă ce promovează plantarea copacilor, a atras atenția că puieții cu rădăcina nudă se plantează atunci când sunt fără frunze, adică toamna târziu, iarna la temperaturi pozitive și primăvara înainte de înmugurire.

La finalul postării, Seed it Forward a precizat că „e foarte important să plantăm copaci, dar șI mai important – ca aceștia într-adevăr să crească.”

ÎMPĂDURIRE DE OCHII LUMII

Din anul 2002, startul primei campanii naționale de împădurire și până în 2022, s-au plantat  145 299 ha cu puieți și ghinde, conform datelor Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice. Aceasta înseamnă aproape jumătate din suprafața totală a terenurilor acoperite cu păduri în Republica Moldova. Un simplu calcul arată că, dacă măcar 50% dintre materialul săditor s-ar fi prins, am fi fost mai aproape de media europeană de împădurire, cu aproximativ 6%.

Datele Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice

Dar... paradox moldovenesc. Pădurile nu doar că nu s-au înmulțit, dar au devenit și mai puține. Potrivit Raportului Biroului Național de Statistică, dacă în 2016, suprafața terenurilor acoperite cu păduri era de 378 00 ha, atunci, în cinci ani, aceasta s-a redus la 370 000 ha.

Directorul Întreprinderii de Stat Moldsilva, Valeriu Caisîn, spune că, de fapt, datele Biroului Național de Statistică nu sunt corecte pentru că ele sunt colectate de la „cineva”. Oficialul afirmă că, în realitate, procentul de împădurire a țării trece de 16 %, iar una dintre sursele ce confirmă acest lucru sunt imaginile de pe satelit dintr-o investigație, realizată cu suportul Ambasadei Marii Britanii.

„Biroul Național de Statistică adună niște cifre oferite de cineva. În 2020 au fost făcute mai multe investigații. Una din ele a fost comandată de ambasada Marii Britanii și a avut la bază imagini satelitare. Se pare că acest studiu scoate în evidență o creștere a suprafețelor vegetației forestiere în Moldova în 2020, care este și mai mare. Acest procent de împădurire a țării trece de 16 la sută. Apare o întrebare - Dacă Biroul Național de Statistică spune una iar pe satelit se vede alta, există o întrebare față de evidența vegetației forestiere în Republica Moldova și aici este o mare divergență. O bună parte din suprafețele acestea nu sunt la evidența gestionarilor ca și pădure”, a declarat pentru portalul Anticoruptie.md Caisîn.

 

„POATE DĂ DOMNUL ȘI CREȘTE”

Pe acest principiu s-a mers în drumul spre împădurirea Republicii Moldova, de-a lungul celor două campanii naționale masive: 2002 – 2009, 2015 – 2022. O recunosc chiar autoritățile de atunci și de acum, care spun că s-au admis erori grave la plantarea puieților. Valeriu Munteanu, ministrul Mediului în anii 2015 – 2016, spune că înainte de începerea procesului propriu-zis, responsabilii nu au studiat compatibilitatea soiului de copac cu solul, nu s-au făcut amenajamente silvice, persoanele implicate în plantare nu dispuneau de competențe minime în domeniu. Cauza? Presiunea politică, spune Munteanu, pentru că „s-a insistat pe organizarea campaniilor atât toamna, cât și primăvara”, unele dintre care se suprapuneau cu campaniile electorale.

„12,5% este suprafața împădurită a Republicii Moldova care nu se deosebește mult de ceea ce am avut în anii 90. Noi nu am progresat foarte mult la extinderea supfrafețelor împădurite în 30 ani. Nu întotdeauna s-a studiat pretabilitatea solului,  nu s-au făcut amenajamente silvice, nu s-a stabilit ce fel de pădure s-ar prinde pe aceste terenuri pentru că a existat alt motiv, presiune politică pentru că s-a insistat să fie campanii de plantare și toamna și primăvara. Nu întotdeauna s-a ținut cont de precipitațiile căzute atunci. Lipsa de investiții în primii 4 ani după sădire, atunci când sunt necesare lucrări de menținere a suprafeței. Avem grad de prindere, în anumiți ani de 60 -70%, în alți ani, 100%, pe anumite suprafețe, gradul de neprindere. Exista așa o vorbă, POATE DĂ DOMNUL ȘI CREȘTE. Dacă anul este mai bun rezolvă Dumnezeu ceea ce nu pot rezolva alții și plantația este reușită și totul este ok”, spune Munteanu.

Anatolie Prohnițchi, președintele Partidului Verde Ecologosit din Moldova, subliniază că sădirea copacilor în cadrul campaniilor, pe suprafețe mari, nu se face cu hîrlețul sau lopata, ci cu tehnică specială care permite prinderea corectă a puieților.

 „Băț s-a pus, băț a rămas, se prindeau foarte puțini. Nu se respecta tehnologia, ceea ce noi spunem că de  subotnice, să venim toți să plantăm, ea nu-i rea, educă, dar da eficiență e foarte mică. Asta trebuie s-o facă specialiștii cu tehnică specială. Cu hârlețul, ai ieșit primăvara sau toamna și l-ai lăsat așa, în voia sorții îs bani în vânt. Practic, din ceea ce s-a sădit în campaniile respective dacă 50% s-au prins. Spre exemplu, se plantează pe un teren al Moldsilva. Acolo, cât de cât are grijă pădurarul. Dacă se plantează la Primărie, sub semnul întrebării, dacă se plantează pe malul râului, nimeni nu duce responsabilitate. Sunt foarte multe ONG care plantează dar rezultat zero, nu înțelegi unde-i știr și unde-i loboda”, explică Prohnițchi.

 

ÎMPĂDURIRE FĂRĂ ÎNGRIJIRE = PÂRLOAGĂ

Din 2017, conform unei hotărâri de guvern, primăriile și consiliile locale identifică terenul pentru împădurire și îl pun la dispoziția Moldsilva pentru plantare de puieți sau ghinde. După ce suprafața plantată ajunge la nivel de crâng, timp de șapte ani Moldsilva are grijă de acest teren. Ulterior, păduricea este transmisă din nou primăriilor, spre îngrijire. Doar că, procesul necesită investiții, APL-urile n-au bani, iar fâșiile forestiere ajung din nou la mila naturii.

Secretarul de stat al Ministerului Mediului, Aliona Rusnac, recunoaște că fondul forestier al Republicii Moldova este în descreștere din cauza neglijenței. S-a sădit, după care s-a uitat.

„Pădurile dispar deoarece se usucă, doi, tăierile ilicite, trei, neluarea la evidență, 4, lipsa pazei. Primii trei ani sunt foarte importanți deoarece APL trebuie să efectueze lucrări de îngrijire și completarea golurilor. Dacă nu s-au efectut aceste îngriji dar APL nu au bani, asta și a fost problema - una, că nu s-a plantat conform rigorilor, alta, că nu au fost efectuate lucrărilor necesare. Terenurile pe care se atestă un grad mare de tăieri, neîngrijire sunt pe teritoriul APL. Nu știm câte sunt dar, cam sunt multe. Nu putem vorbi câte sunt. Fondul forestier este în descreștere. Da, s-au făcut anterior și iregularități, le identificăm" spune Rusnac

O funcție de paznic a pădurilor nou create, În Republica Moldova nu există. Primăriile nu pot angaja pădurari deoarece, potrivit Cancelariei de Stat, asemenea funcție este dificil de creat dacă APL-ul respectiv nu are o suprafață de păduri de cel puțin 300 ha, pentru a putea construi un canton silvic.

 

INVENTRIEREA SUPRAFEȚELOR ÎMPĂDURITE NU A FOST FĂCUTĂ NICIODATĂ

Nici Moldsilva, nici Ministerul Mediului și nici Biroul Național de Statistică nu au o cifră despre gradul de prindere a pădurilor, în urma campaniilor naționale de împădurire. Asta înseamnă că nimeni și niciodată nu s-a preocupat de soarta plantațiilor, lucru ce a egalat rostul campaniilor naționale, anunțate cu mult fast de autorități, cu ZERO. Chiar dacă responsabilii spun că este o problemă gravă, ei recunosc că nu mai pot face nimic.

Directorul Moldsilva afirmă că, până în 2017, rolul de a duce o evidență a zonelor împădurite îi revenea unei autorități naționale de Silvicultură. Din acel an, instituția a fost lichidată, prin modificarea articolului din Codul Silvic cu privire la Controlul de Stat. Chiar și așa, am constatat că importanța acelei entități a fost infimă, din moment ce nici aceasta nu deținea cifre despre evoluția plantațiilor.

„La nivelul întregii Republici Moldova, nu există o structură care să monitorizeze toată vegetația forestieră și asta este o mare problemă de administrare din punct de vedere a statului", spune Caisîn.

 

CURTEA DE CONTURI: „UNELE LUCRĂRI DE REGENERARE A PĂDURILOR NU AU FOST REALIZATE”

La sfârșitul anului 2021, Curtea de Conturi, a publicat un raport critic despre procesul de împădurire a Republicii Moldova. Potrivit documentului, procesul de împădurire/regenerare a fondului forestier are loc cu abateri de la norme și legislație. Astfel, din anul 2003 până în 2020, fondul forestier national a crescut foarte puțin, de la 9,6% la 11,4%, sau cu 1,8%. Cifra ar fi de patru ori mai mica decât media europeană de 45%.

 

Același raport al CCRM arată că dinamica suprafețelor terenurilor împădurite în perioada anilor 2015-2021 denotă un trend descendent. Astfel, între acești ani, terenurile acoperite cu păduri sunt în descreștere cu 8503 ha. Potrivit datelor Cadastrului funciar, pentru aceeași perioadă, suprafețele acoperite cu păduri au scăzut cu 2,3%.

 

Totodată, Curtea de Conturi are suspiciuni că unele lucrări de regenerare a pădurilor, în realitate, NU AU FOST EXECUTATE. În raport este dat exemplul ocolului silvic Ștefan Vodă, unde, pe hârtie, pe parcela 81 D-2 pe 0,8 ha,  trebuiau să fie plantați 1866 salcâmi. Echipa de auditori, care s-a deplasat la fața locului, a constatat că terenul menționat este într-o stare neîngrijită, respectiv, sunt suspiciuni că aceste lucrări nu au fost executate.

 

Curtea de Conturi mai spune, în același raport, că „Perpetuarea continuă a unui management neconform în cadrul întreprinderilor silvice a generat nereguli, soldate cu nerespectarea regimului juridic privind lucrările de regenerare a pădurilor. Regenerarea deficientă poate avea un impact negativ imediat sau un impact care s-ar putea manifesta doar după un timp îndelungat, cu implicații greu de estimat.”

 

SE TAIE MAI MULT DECÂT SE PLANTEAZĂ

În decembrie, 2023, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat într-un alt raport de audit, că procesele de recoltare a masei lemnoase a avut loc cu abateri serioase.

„Unii actori implicați în implementarea Planului de acțiuni privind aprovizionarea cu lemne de foc pentru perioada rece a anului 2022-2023, deși au obținut autorizații pentru tăieri în afara fondului forestier, nu au raportat nici volumele de masă lemnoasă obținute, nici categoriile de beneficiari cărora aceasta a fost repartizată, comercializând lemnul de foc în lipsa criteriilor bine concepute; autorizarea lucrărilor de recoltare a vegetației forestiere din cadrul fondului forestier s-a realizat cu nerespectarea procedurilor aprobate”.

Mai mult, în raport se mai spune că activitățile realizate de factorii de decizie au determinat simplificarea și accelerarea procesului de obținere a autorizațiilor pentru tăieri a vegetației forestiere. Între timp, Curtea mai constată că lemnele de foc, în cadrul programului guvernamental lemne.md, au fost procurate și de către personae care nu erau eligibile, iar în aceste condiții  s-au depășit limitele admisibile pentru cumpărarea lemnelor.

Concluziile Curții de Conturi le confirmă și datele Biroului Național de Statistică, potrivit căruia, în perioada 2021 - 2022, cetățenii Republicii Moldova, au consumat, în medie, aproape 1 milion 600 mii m3 de lemn.

În același timp, volumul masei lemnoase, obținut în urma lucrărilor de îngrijire forestieră, a fost de 3 ori mai mic, 509,3 mii m3 conform statisticii oferite de BNS.

Ecologistul Anatolie Prohnițchi spune că nu s-a mai ținut cont de scăderea procentului de împădurire, în situația în care cererea de lemne de foc din partea oamenilor era atât de mare și s-a tăiat la greu.

 „După lemne.md, tăiat, să încălzească populația Republicii Moldova. Noi le spuneam, nu se poate așa. Mergeți la țară și vedeți. Oamenii gospodari au lemne pe un an doi înainte., undeva 80%. Pentru restul 20% trebuia de dat. Dar dacă omului îi dă mai ieftin. De ce să nu mai ia? Asta a fost o greșeală totală, ca să raporteze la lemne.md. A fost o greșeală totală", crede Prohnițchi

Tot Biroul Național de Statistică a concluzionat, în 2021, că în Republica Moldova se taie câte trei hectare de pădure la fiecare oră, iar zilnic în ţara noastră se defrişează 73 de hectare forestiere.

 

ISTORII DE SUCCES

Așa arată o pădure, sădită în 2018 și îngrijită așa cum scrie cartea. Chiar dacă au fost plantați pe sărătură (sol cu nivel ridicat de săruri), pe malul Prutului, în satul Măcărești, raionul Ungheni, nu departe de plantația lui Igor Dodon, puieții s-au prins și s-au înălțat câțiva metri, în doar cinci ani. Bani pentru lucrări de întreținere s-au găsit, ba chiar și pentru un paznic. Totul depinde de priorități, spune primarul Sergiu Manciu.

 „Am avut tot timpul grijă ca ei  să fie cosiți, împăduriți, ca între ei să nu crească buruieni mai mari ca dânșii. Dacă seceta persistă m ai mult de o lună, suntem nevoiți să-i udăm. Avem angajat un paznic, timp de un an, pentru a avea grijă, macar 4,5 ani ca să-i saltăm de cel puțin 1 m, pentru a-i proteja de vaci. Până la șase ani ea este sub monitorizarea atât a noastră, a paznicului, Moldsilva”, povestește edilul.

În comuna Măcărești, anul trecut s-au plantat puieți și ghindă pe 37,6 ha. Primăria a evacuat și gunoiștea de la marginea satului iar pe locul ei a sădit pomi.

Anul acesta, autoritățile locale de aici își propun să sădească alte 26 de ha de puieți. Riscurile de inundații aici, în albia Prutului este foarte ridicat, iar pădurile îl pot diminua considerabil, spun specialiștii.

 

AUTORITĂȚI: „ÎN 2024 ÎNCEPE INVENTARIEREA SUPRAFEȚELOR ÎMPĂDURITE”

După 22 de ani de împădurire a Republicii Moldova, abia în 2024, autoritățile promit să înceapă evaluarea plantațiilor pentru a stabili gradul de prindere. Potrivit directorului MOLDSILVA, în luna iunie, o comisie de monitorizare va inspecta toate suprafețele plantate anul trecut. Secretarul de Stat al Ministerului Mediului, Aliona Rusnac, afirmă că Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor are un scop foarte bine țintit, de a ajunge la nivelul de  15% de împădurire. Ținta este de a împăduri 145 mii ha. Oficialul crede că acest obiectiv va fi depășit.

„Campania actuală, pentru următorii 10 ani (2023-2032), își pune ca scop un indicator ambițios - de 145 mii ha, 110 mii la extindere- păduri noi, 35 mii păduri actuale reabilitate/refăcute. Programul  abia a fost lansat. Bugetul total planificat pentru următorii 10 ani este de circa 740 milioane euro, iar circa 85% vor fi din surse externe”, a comentat pentru Anticoruptie.md Aurel Lozan, doctor în științe biologice, expert  al Băncii Mondiale.

 

REALITATE SUMBRĂ, PROGNOZE OPTIMISTE

Chiar dacă autoritățile se arată optimiste în ceea ce privește succesul noii campanii de împădurire a Republicii Moldova, acum realitatea arată jalnic. Republica Moldova este la coada clasamentului european în ceea ce privește suprafețele cu păduri.

Pădurile de la noi sunt capabile să absoarbă anual peste două milioane de tone de dioxid de carbon, în condițiile în care în Moldova emisiile ajung la circa 8.611.000 tone în 2018, potrivit Băncii Mondiale.

Sursa: Banca Mondială

Investigația a fost realizată în cadrul Proiectului „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice și Asociația Presei Independente, cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Guvernul Marii Britanii, și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).