Drepturile omului

STATUL-URECHE (I)

http://reinner.com/

Telefoanele mobile au urechi. Oamenii de afaceri, ziariştii, politicienii şi persoanele influente din lumea interlopă evită să discute subiecte importante la telefonul mobil sau, în cazuri de maximă urgenţă, vorbesc codificat, astfel încât mesajul să fie înţeles doar de ei, în ciuda celuia care stă cu urechile ciulite la aparatul de interceptat. Oamenii ţin la relaţiile, proiectele lor şi vorbesc codat la telefon, pentru că ştiu că pot fi spionaţi oricând, fără să simtă sau să afle acest lucru.

 

„Cel protejat, este salvat”, cam acesta este principiul de care ar trebui să se conducă cei care vor ca discuţiile lor telefonice să nu fie ascultate de perechi străine de urechi. Astăzi, comunicaţiile private sau de stat, prin telefonia fixă, mobilă, fax sau modem în Moldova sunt extrem de vulnerabile. Cu aparatură artizanală sau cumpărată din străinătate (inclusiv şi prin Internet), cu sprijinul firmelor specializate sau chiar al judecătorilor, oricine dintre noi poate fi spionat în mod sistematic. Cum anume se întâmplă acest lucru, aflaţi din investigaţia ce urmează. Informaţia din articol a fost oferită de reprezentanţi ai structurilor de forţă, judecători, avocaţi, foşti lucrători de investigaţii operative numele cărora nu-l divulgăm din motive de securitate personală.

 

Metoda nr. 1: Strecurarea unor numere de telefoane străine anchetei

 

Aşadar, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul Pază şi Protecţie de Stat, Departamentul Vamal şi Departamentul Instituţii Penitenciare sunt instituţiile care, potrivit legii, au dreptul să intercepteze convorbirile telefonice fixe sau mobile.

 

Regula de aur de care ar trebui să se conducă aceste instituţii este următoarea: convorbirile telefonice pot fi interceptate doar în urma acceptului dat de judecătorul de instrucţie, printr-o decizie judecătorească. La rândul său, judecătorul poate da undă verde pentru filare doar în cazul unor persoane bănuite de săvârşirea infracţiunilor deosebit de grave sau excepţional de grave. Altfel spus, pot fi interceptate discuţiile celor bănuiţi de omoruri, violuri...., infracţiuni ce prevăd privaţiune de libertate de la 20 de ani în sus. Deci, schema legală pentru interceptare ar fi următoarea: procurorul vine la judecător cu o cerere motivată de ascultare a unuia sau a câtorva numere de telefon, proprietarii cărora sunt bănuiţi de comiterea unor infracţiuni deosebit sau excepţional de grave. În cadrul unei şedinţe secrete de judecată, la care sunt prezenţi doar procurorul şi judecătorul, acesta din urmă ia decizia de a asculta sau nu convorbirile cetăţeanului X sau Y. Având decizia judecătorului, lucrătorul operativ de investigaţii merge la compania de telefonie (mobilă sau fixă) şi obţine înregistrarea discuţiilor solicitate sau ascultă, în direct, convorbirea cerută.

 

Autorizaţia judecătorului poate fi uneori doar în aparenţă legală. Judecătorul nu verifică cine sunt posesorii numerelor de telefoane expuse pentru interceptare şi dacă într-adevăr aceştia sunt parte din dosarul penal în baza căruia e solicitată ascultarea convorbirilor. Prin urmare, în lista pentru interceptare pot fi strecurate cu uşurinţă numerele de telefon ale unor oameni de afaceri, politicieni sau alte persoane, care prezintă interes pentru anumite cercuri. Câteva surse ne-au spus că pe această cale au obţinut mai multe interceptări ale discuţiilor telefonice de pe mobil. Aceleaşi surse ne-au prezentat un alt tertip de interceptare cvasilegală. Şi anume, în solicitarea de interceptare se lasă un spaţiu gol imediat după şirul de numere de telefoane prezentate judecătorului. Acesta avizează ascultarea acestor numere, prezintă actul respectiv procurorului, după care în listă sunt trecute alte numere de telefon despre care judecătorul nu ştie nici cu spatele.

 

Metoda nr. 2: Ordonanţa arbitrară a procurorului

 

În afară de aceste două căi de filare telefonică, mai este una care implică mai puţine persoane şi, prin urmare, un efort mai mic. Codul de Procedură Penală permite procurorului, ce-i drept în cazuri excepţionale, dreptul de a intercepta convorbirile telefonice fără a solicita decizia judecătorului. Mai exact, procurorul poate emite de unul singur o ordonanţă, cu care merge la compania de telefonie pentru a asculta discuţia telefonică dorită. De exemplu, procurorul a aflat că azi la orele 18.00 inculpatul X va avea o discuţie telefonică cu presupusul infractor Y. Mai sunt două ore până la această convorbire importantă, timp în care nu poate fi găsit judecătorul, şi atunci procurorul emite ordonanţa şi interceptează conversaţia dorită. Ulterior, judecătorul este informat despre această ordonanţă şi o aprobă sau nu. Nu de fiecare dată însă judecătorul cunoaşte acţiunile procurorului, deoarece compania de telefonie mobilă sau fixă nu face sesizări în acest sens (verificarea activităţii organelor de stat nu ţine de competenţa ei) şi nici procurorul nu vrea să-şi complice existenţa. Asemenea prevederi legale lasă loc de multă manevră pentru interceptarea fără probleme a discuţiilor telefonice atât a infractorilor, cât şi a concurenţilor economici sau a oponenţilor politici.

 

Metoda nr. 3: Filarea telefonică făcută de angajaţii companiilor de telefonie mobilă sau fixă

 

Soţul Elenei P. este angajat al uneia dintre cele două companii de telefonie mobilă ce activează în R. Moldova şi o bănuia o vreme pe soţia sa de infidelitate. Pentru a se convinge de acest fapt i-a interceptat un timp discuţiile telefonice şi i-a citit toate mesajele primite şi expediate. Bănuiala soţului nu s-a adeverit, în schimb, a fost încălcată confidenţialitatea discuţiilor telefonice, garantată de operatorul de telefonie mobilă tuturor abonaţilor săi. Fireşte, asemenea cazuri nu ajung la conducerea companiei de telefonie, deşi ele există şi lasă loc de abuzuri. Or, locul soţiei poate fi preluat de oricine dintre noi.

 

De fapt, nici o reţea de telefonie mobilă nu asigură o securitate deplină a convorbirilor, deoarece, prin însăşi structura lor, telefoanele mobile sunt vulnerabile în faţa interceptărilor. Dezvoltarea tehnologică face posibilă existenţa unor funcţiuni mai mult sau mai puţin ascunse ale mobilelor telefonice, care permit transformarea acestora în dispozitive de interceptare a discuţiilor, fără ştirea posesorului.

 

Metoda nr. 4: Şantajul interlocutorilor

 

Cei care nu reuşesc să obţină înregistrarea prin nici una din aceste căi, mai au o posibilitate. Ei pot căpăta descifrarea convorbirilor telefonice, mai exact lista desfăşurată a convorbirilor telefonice de pe mobil sau fix (numerele de telefon apelate sau recepţionate, ziua, ora şi durata discuţiilor telefonice). Ea poate fi obţinută mult mai simplu decât înregistrarea discuţiei: apelezi direct la unii angajaţi cunoscuţi din cadrul companiei sau la poliţişti, anchetatori care prin natura profesiei au stabilit relaţii de colaborare/amiciţie cu anumiţi operatori de telefonie. Această listă este o bună bază de date pentru cei care stau cu ochii pe proprietarul numărului de telefon. Bunăoară, vezi că în ziua cu pricina proprietarul a avut mai multe discuţii cu un alt abonat. Îl suni pe cela, fixezi întâlnire, te prezinţi că eşti de la o instituţie operativă de investigaţii (procuratură, SIS, poliţie ş.a.) şi prin tactici abile, inclusiv şantaj, îl determini să povestească, fir-a-păr, subiectul discuţiei cu persoana pe care o filezi.

 

Fireşte, descifrarea şi înregistrarea arbitrară (ilegală) a convorbirilor telefonice este riscantă pentru intermediari, pentru cei care o fac şi, prin urmare, costă bani. În prezent,  preţul mediu al unei descifrări (ilegale, fireşte) este de 100-200 de dolari, pe când taxa pentru înregistrarea unei discuţii telefonice oscilează între 200-800 de dolari, chiar şi mai mult. Preţul variază în funcţie de persoana filată şi de importanţa discuţiei.

 

SIS poate intercepta, din oficiu, orice număr de telefon fix 

Discuţiile de la telefonul staţionar par a fi cel mai uşor de ascultat. În fiecare sector al oraşului sunt mai multe cutii metalice, aşa-zisele safeuri ale liniilor telefonice fixe din perimetrul dat. În ele ai acces la linia oricărui număr de telefon din cartier. Aceste cutii pot fi deschise de operatorii/tehnicienii de la „MoldTelecom”, dar şi de spărgătorii de lacăte. După ce ai deschis nu-ţi rămâne decât să identifici linia pe care vrei să o asculţi, să te conectezi cu un circuit suplimentar peste circuitul abonatului supravegheat şi să asculţi sau să înregistrezi nestingherit discuţia care prezintă interes. Alte modalităţi de interceptare sunt conectarea unui aparat de înregistrare pe un circuit sau prelungirea circuitului respectiv pe o linie liberă (supranumită „linie albă”). Mecanismul e acelaşi ca şi atunci când cu ajutorul prelungitorului îţi pui în altă cameră un telefon suplimentar la linia telefonică de acasă. Cei care alege această metodă, de regulă, dezactivează microfonul, pentru a nu le fi auzită respiraţia sau alte zgomote care i-ar deconspira. 

Aparatele de interceptare ale convorbirilor telefonice fixe sau, prin radioemiţător, de la o distanţă de 200 metri sunt relativ simple ca structură şi pot fi confecţionate pe cale artizanală de către specialiştii în radioelectronică. Asemenea  tehnică poţi găsi, e drept nu chiar deschis, la Piaţa Universală (din str. Pan Hallipa), supranumită „Pticika”. Costul unui aparat variază între 50 şi 150 lei. Capacitatea lui de interceptare depinde de baterii. Sistemele sofisticate de interceptare, inclusiv cele cu laser, ajung să coste până la 10 mii de dolari.  

Angajaţilor de la SIS le este şi mai uşor să intercepteze discuţiile ce au loc de la telefonul staţionar. Lor le este asigurat din oficiu accesul la orice număr fix din Chişinău, dar şi din republică. Există o regulă fără excepţii, care se respectă de la lansarea primelor linii telefonice în R. Moldova, şi care presupune următoarele: atunci când se deschide o nouă linie telefonică, în afară de firele trase în sectorul dat al oraşului/republicii, se trage şi la SIS un fir, de unde lucrătorii acestei instituţii pot intercepta în orice oră de zi sau noapte conversaţia telefonică dorită. Angajaţii SIS au acces şi la liniile telefonice formate din trei sau patru numere. Cele din trei numere sunt destinate miniştrilor şi asigură comunicarea dintre ei. Bunăoară, atunci când ministrul de Finanţe se află în biroul său şi vrea să obţină o informaţie direct de la colegul său de la Externe, formează un număr din trei cifre şi discuţia are loc. Numerele din patru cifre sunt destinate convorbirilor internaţionale cu şefi de state, prim-miniştri, preşedinţi de parlament. Aceste discuţii sunt mult mai dificil de interceptat, deoarece lasă urme evidente de filare. Specialiştii ne-au spus că datorită particularităţilor tehnice ale acestor linii este vizibilă orice intrare sau ieşire din canalul de transmisie.

 

Jaluzele şi geamurile fumurii bruiază filarea telefonică

 

În afară de aceste metode de interceptare directă a convorbirilor telefonice, există altele care pot fi făcute de la distanţă. Cel mai la modă, dar şi disponibil instrument de interceptare, este emiţătorul/microfonul modulat (aşa-zisul „juciok”) care este plasat în încăperea în care are loc discuţia şi poate fi mascat într-un bec electric, fax, telefon, telecomandă, ceas, carte, în orice obiect. Dispozitivul înregistrează toate discuţiile din încăpere, ascultarea lor fiind posibilă de la distanţă. De regulă, emiţătorul este plasat de unul din angajaţii companiei/firmei, racolat anterior în acest scop, sau este ascuns într-un cadou oferit de un aşa-zis prieten, partener. De aceea, specialiştii în filare recomandă potenţialelor victime să nu păstreze, cel puţin o perioadă, în birouri, cadourile primite. Astăzi, în birourile, casele multor funcţionari sau oameni de afaceri sunt montate ilegal, fireşte,  microfoane/emiţătoare, dovadă fiind şi solicitările continue ale acestora făcute anumitor agenţii private de securitate sau chiar unor persoane private, care dispun de tehnică performantă de depistare a tehnicii de filaj.  Taxa medie pentru verificarea unui birou de circa 18 metri pătraţi este de circa 200 de dolari. Anumiţi oameni de afaceri, politicieni îşi verifică, cel puţin, o dată în lună încăperile de prezenţa tehnicii de interceptare.

 

Astăzi, până şi geamul încăperilor se poate transforma în emiţător de la distanţă. Vibraţiile foii de sticlă provocate de discuţiile din interior pot fi citite cu ajutorul unui microfon îndreptat spre geamul-ţintă care recepţionează undele şi le decodifică. O barieră în interceptarea pe această cale sunt jaluzelele, în special cele orizontale, geamurile fumurii sau, şi mai bine, geamurile cu formă ondulată (neuniformă) a sticlei, care împiedică sau bruiază undele recepţionate.

 

De asemenea, există microfoane care înregistrează discuţiile purtate în aer liber. Condiţia pentru o interceptare bună este ca microfonul să fie direcţionat spre locul unde are loc discuţia şi să existe vizibilitate directă faţă de persoanele aflate în vizor. Suprafaţa de acoperire/interceptare variază de la câteva zeci la câteva sute de metri.

 

În articolul următor aflaţi cine sunt victimele interceptărilor telefonice în R. Moldova şi cum poţi să te protejezi de filajul telefonic.

 

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii