De la începutul invaziei ruse, peste două sute de antreprenori ucraineni cu statut de refugiați și-au înregistrat companii în Republica Moldova, în special în comerț și tehnologiile informaționale, ceea ce a generat noi locuri de muncă, dar și surse financiare vărsate în vistieria publică. Astfel, peste 300 de milioane de dolari au intrat pe piața valutară prin intermediul refugiaților ucraineni, bugetul de stat primind totodată 1,8 miliarde de lei din partea vecinilor noștri apropiați, nevoiți să-și părăsească сasele. Deși partea leului provine deocamdată din plata taxelor și serviciilor, experții în economie au prognoze optimiste privind viitorul marilor investiții ucrainene, alături de micile afaceri care și-au luat avânt în ultima vreme. În drumul lor spre siguranță, peste 25 de mii de ucraineni au decis să se oprească în Georgia, iar numărul lor este de câteva ori mai mare în Marea Britanie, țara care și-a deschis larg porțile în primele luni ale agresiunii ruse, dar treptat micșorează finanțările pentru programele de sprijinire a refugiaților, lăsându-i singuri să facă față realității dure. 

 

Natalya Mitnitska: „Afacerea în Republica Moldova a început de la cinci concetățeni cu dizabilități, pe care i-am scos din zona de război”

Începutul războiului a prins-o la Odesa. Natalya Mitnitska spune că i-a luat ceva timp să gestioneze furia care a cuprins-o, odată cu invazia armatei ruse. Înțelegea că trebuie să ia decizii la rece pentru a-și proteja copiii și propria viață. Punctul zero a intervenit în ziua în care cartierul în care locuiau a fost bombardat. Așa a ajuns la Chișinău, oraș pe care l-a ales pentru distanța mică față de țara sa de baștină și pentru faptul că ucrainenii care fugeau din calea războiului erau sprijiniți de autorități. Paralel, a intermediat refugierea a cinci persoane cu dizabilități cărora le-a organizat șederea în Republica Moldova.

„Eram în Odesa, exact în epicentrul celor mai puternice explozii. Eu și partenera mea de afaceri, împreună cu familia și copii, am luat decizia să mergem în Republica Moldova, pentru că e aproape, iar situația e liniștită. În Ucraina au rămas afacerile noastre, casele. Între timp, ne-au contactat rudele mai multor persoane cu dizabilități, care doreau să-și scoată apropiații din zona de război. Inițial, am adus cinci persoane, toți în scaune rulante sau imobilizați la pat. O afacere a început să se contureze atunci când ne-au contactat o mulțime de doritori de pe loc. În Republica Moldova, acest sector nu e prea bine acoperit și nu există o rețea prea mare de centre de reabilitare, respectiv e o nișă  pe care o puteam ocupa, dar și oferi o mână de ajutor țării care ne-a găzduit”, povestește Natalya.

Așa a apărut la Chișinău proiectul de afaceri, dar și de suflet al Natalyei - Centrul de reabilitare și pensiune pentru îngrijirea vârstnicilor Charity-Love.

„E un fel de hospice pentru oameni grav bolnavi. Dacă ar exista o astfel de oportunitate, ne-am extinde, deoarece cererea pentru serviciile noastre este uriașă. Toate 25 de locuri sunt ocupate. De-a lungul anului 2023 circa 100 de pacienti au trecut prin pensiunea noastră. De la ei si de la rudele lor am auzit multe cuvinte de recunoștință. Suntem solicitați în permanență. În opinia mea, acest proiect nu poate fi numit „afacere”, trebuie să ai compasiune și o inimă mare pentru a oferi servicii de acest gen pacienților practic neputincioși: сu  demență, Parkinson, oameni imobilizați la pat”, adaugă Natalya.

Pe lângă faptul că este o sursă de impozite pentru bugetul de stat, afacerea deschisă la Chișinău oferă noi locuri de muncă și acoperă o lacună uriașă în domeniul serviciilor sociale - acordarea de îngrijiri paliative pentru persoanele în vârstă. Mai mult ca atât, Natalya Mitnitska, care este și director al Centrului, dorește să-și extindă proiectul, să implice cât mai mulți specialiști locali din sfera reabilitării și să găzduiască un număr mai mare de persoane care au nevoie de îngrijiri medicale speciale.

„Nu este nimic complicat cu afacerea în sine, pentru că bolnavii nu au naționalitate, aceștia au nevoie peste tot de atenție, îngrijire și dragoste. Cea mai mare dificultate este mașinăria birocratică în procesul de obținere a tuturor actelor solictate. Avem 20 de angajați care se află permanent în pensiune, lucrând în ture, și sunt cinci specialiști care vin la cererea noastră. Jumătate  dintre lucrători sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Avem asistente, îngrijitori, doi terapeuți- reabilitologi din Ucraina. Moldova are o problemă foarte mare cu specialiștii în domeniul reabilitării. Nu găsim toți specialiștii de care avem nevoie, în Ucraina situația din acest punct de vedere era mult mai bună”, își amintește antreprenoarea primii pași în noua afacere.

Natalya spune că își dorește extinderea afacerii, astfel încât să poată ajuta cât mai mulți oameni, dar și să asigure durabilitatea acesteia. Crede din toată inima că într-un timp proxim armata uraineană va elibera toate teritoriile ocupate ilegal, iar ucrainenii împrăștiați în toată lumea vor reveni acasă. Totuși, va păstra și afacerea din Republica Moldova.

„Proiectul nu poate fi inchis. Chiar și atunci când am închiriat această casă, i-am spus proprietarei că acest proiect va fi unul durabil, așa că o să atragem mai mulți specialiști, poate și din alte țări, pentru a face schimb de experiență, o să dezvoltăm sectorul în întregime”, a subliniat Natalya Mitnitska, care și-a luat viața practic de la zero în Republica Moldova. Mai mult, a identificat  un sector în care serviciile sale sunt la mare căutare.

 

Un ucrainean din zece a ales să rămână în Republica Moldova

Pentru majoritatea ucrainenilor nevoiți sa-și părăseasacă țara odată cu începutul invaziei militare rusești în Ucraina, Republica Moldova nu a fost decât un punct de tranzit în drumul lor spre Europa. Totuși, unii dintre ei, la fel ca și Natalya, au decis să-și construiască un viitor aici.

Potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR), de la începutul războiului și până în prezent, Republica Moldova, unul dintre cei mai apropiați vecini ai Ucrainei, și-a deschis brațele pentru peste 958.232 de ucraineni. Actualmente, pe teritoriul țării se află 113.000 de cetățeni ucraineni.

În perioada 2022 și primele 9 luni ale anului 2023, conform Agenției Servicii Publice (ASP), 218 ucraineni și-au înregistrat companii în Republica Moldova.  

Analizând datele puse la dispozitia anticoruptie.md, domeniile preferate de antreprenori ucraineni sunt comerțul, transportul și tehnologiile informaționale.

 

13 companii  IT cu capital ucrainean

Am vizitat Moldova Innovation Technology Park (MITP), care reprezintă o platformă unică pentru specialiștii din domeniul IT, unul dintre cele mai ambițioase proiecte din ultimii ani și cea mai mare comunitate de afaceri în IT din Moldova și prima de o asemenea amploare din Europa.

Administratoarea Moldova Innovation Technology Park,  Natalia Donțu a declarat că în Republica Moldova activează 13 companii de IT cu capital ucrainean, dintre care 12 au fost înființate și, în consecință, au aderat la MITP după declanșarea războiului în Ucraina. Potrivit rapoartelor pentru 2022, datele furnizate de 6 companii arată că la sfârșitul anului 2022 aveau 43 de angajați și o cifră de afaceri de 8,2 milioane de lei.

„În prezent avem din cele aproape 250 de companii cu capital străin, care activează în cadrul MITP, 13 companii cu capital ucrainean. 12 dintre ele au venit pe piața Republicii Moldova după începerea războiului. Moldova a devenit pentru ei, probabil, o opțiune de relocare temporară sau permanentă a activității de business. Aceste 13 companii angajează în prezent aproape 50 de oameni. Este vorba și despre ucraineni, dar și despre cetățeni ai Republicii Moldova și poate și alte cetățenii. La rândul nostru, companiile IT moldovenești oferă locuri de muncă pentru specialiști IT din Ucraina. Am avut cam 50 de beneficiari ucraineni în cadrul programului IT Visa. După război, acest număr s-a dublat practic, deci iarăși aproape 50 de ucraineni care au obținut permis de muncă în cadrul acestui program. M-am întâlnit chiar săptămâna trecută cu managerul unei companii IT din Harkov, o companie IT destul de mare, care are aproape 300 de angajați, dintre care, 100 sunt acum în toate colțurile lumii, adică lucrează la distanță și 200 sunt în Ucraina, dar care analizează în perspectivă Moldova ca o țară în care ar putea să crească o nouă echipă în domeniul IT și să-și dezvolte un business aici”, spune Natalia Donțu.

Donțu subliniază că sectorul IT din Moldova generează peste 5 procente din Produsul Intern Brut al țării și aproape 23 de mii de locuri de muncă. Totodată, oferă oportunități bune pentru antreprenorii din Ucraina.

„Sectorul IT înregistrează cea mai mare rată de creștere de la un an la altul. Vorbim despre o creștere de 40 - 50 de procente, deci este absolut fantastic. Si, bineînțeles, acest rezultat se oglindește și în încasările la bugetul public național. De exemplu, în 2022, la 5 ani de la lansarea parcului IT, se achitau de peste 3 ori mai multe taxe la buget comparativ cu anul 2017, când nu aveam acest parc IT. Bineînțeles, cu cât mai multe companii avem, cu cât mai mulți specialiști avem în acest sector, cu atât putem genera o creștere economică mai mare, pentru că este un sector care are o valoare adăugată înaltă și atunci aceasta înseamnă companii care se uită în viitor și care lucrează cu cele mai noi tehnologii, companii care creează de fapt viitorul. Vorbim despre specialiști înalt calificați, cu salarii foarte bune, de peste 40 000 de lei. Sectorul generează în prezent 11-15% din exporturile totale ale țării. Atât specialiștii IT din Moldova, cât și cei din Ucraina au o pregătire profesională  foarte bună. Suntem recunoscuți în întreaga lume ca și regiune Europa de Est ca fiind o regiune a oamenilor cu nivel mare de creativitate, responsabilitate, dedicație în ceea ce se face, dar și pregătire și pentru sectorul IT. Este o regiune de maxim interes acum chiar și pentru Occident, bineînțeles, atunci când există mai mulți specialiști, mai multe companii, există și mai multă competiție, dar eu cred că în competiție noi putem să devenim cu toții mai buni. Și atunci impactul, bineînțeles, este pozitiv”, crede Natalia Donțu.                                                              

 

„Este prea devreme să vorbim despre indicatori cantitativi”

Sergiu Mocan, consultant de afaceri care a desfășurat un șir de training-uri pentru cei care doresc să-și inițieze propria afacere în Moldova, inclusiv și pentru zeci de refugiați ucraineni, consideră că orice investiție în Republica Moldova, fie că este din partea ucrainenilor, fie din partea cetățenilor altor țări, are un impact pozitiv asupra economiei statului. În opinia lui, un anumit rezultat pozitiv deja exista, dar este greu de cuantificat în cifre exacte.

„Chiar daca efectul nu este încă vizibil pe piața noastră, e o chestiune de timp. Antreprenorii ucraineni sunt destul de competitivi. Ei sunt niște oameni de afaceri, care au spiritul antreprenorial. Mulți dintre ei și-au mutat afacerea din Ucraina în Moldova și lucrează, adaptându-se la noile realități. Dar este puțin timp de când au venit aici. Trebuie să cunoască piața, să înțeleagă necesitățile consumatorului, care sunt preferințele și este puțin diferit comparativ cu piața ucraineană. Mai este si factorul cultural, bariera lingvistică. De menționat că, majoritatea proiectelor lansate sunt întreprinderi mici, care reprezintă o sursă de trai pentru refugiații ucraineni”. Sergiu Mocan crede că dacă am vorbi de companii mari cu capital ucrainean, efectul ar fi mai vizibil, totuși, în opinia sa, „nu au mai rămas multe astfel de companii în țară, iar investițiile lor s-au dus mai departe”.

Am contactat și Biroul Național de Statistică în căutarea unor date sistematizate privind contribuția antreprenorilor ucraineni la bugetul național. Andrei Craciun, șef Direcţia generală colectarea datelor entități economice, ne-a spus că statisticile fiscale nu sunt realizate după criteriul naționalității sau cel al cetățeniei. Un răspuns similar am primit de la Serviciul Fiscal.

De altă parte, președintele Congresului Național al Ucrainenilor din Moldova, Dmitri Lecarțev, care este totodată și reprezentantul oficial al Camerei de Comerț și Industrie a Ucrainei în Moldova, consideră că prezența antreprenorilor ucraineni a avut un impact evident asupra bugetului Republicii Moldova.

„În opinia mea, activitățile persoanelor strămutate intern, inclusiv persoanelor care au primit statut de protecție temporară în Moldova, a avut impact asupra economiei ţării în ansamblu. Acest impact poate fi observat în evoluția pieței imobiliare, inclusiv în sectorul chiriei, susținerea sectorului comerțului cu amănuntul, creșterea

încasărilor fiscale în buget etc.”, a precizat Lecarțev pentru anticoruptie.md.

Dmitri Lecarțev a mai menționat un aspect important. Potrivit lui, businessul ucrainean  capătă anumite abilități în Moldova pentru a se desfășura într-un mediu extrem de competitiv. În același timp, businessul ucrainean câștigă anumite abilități pentru a fi eficient, competitiv și de succes într-un mediu extrem de competitiv aici. În acest context, Republica Moldova devine oarecum o făbrică de resurse umane.

„Se știe că în anul războiului au intrat în Moldova circa un milion de refugiați, iar peste 100 de mii au decis să rămână în republică. „Refugiații forțați" sunt consumatori de bunuri și servicii, care contribuie la creșterea încasărilor în bugetul de stat. În ceea ce privește piața muncii, în cadrul proiectului nostru Robota, peste 1.500 de refugiați ucraineni au aplicat pentru a-și găsi un loc de muncă și a-și începe propria afacere. Dacă luăm în considerare colectarea și distribuirea, atunci există un efect asupra bugetului Republicii Moldova. Și acest efect este pozitiv”, spune Dmitri Lecarțev, adaugand totodata că în contextul iminenței iernii și a posibilului blackout, atreprenorii ucraineni privesc Republica Moldova ca pe una dintre direcțiile prioritare pentru relocarea afacerilor. Prin urmare, se observă perspective și creștere în această direcție.

Și experții în economie atestă o tendință interesantă la antreprenorii ucraineni: aceea de a ocupa nișe neacoperite din businessul local. De exemplu, specialiștii ucraineni în grooming sunt extrem de căutați, chiar și groomerii moldoveni, care au invatat aceasta meserie de la ucraineni - sunt foarte solicitați.

Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, doctor în științe economice, consideră că prin refugiații ucraineni piața valutară a Moldovei a fost alimentată cu cel 

puțin 300 de milioane de dolari SUA, ceea ce în mod semnificativ a redus inflația, leul moldovenesc devenind cu 9% mai puternic în comparație cu începutul anului. Expertul susține că refugiaţii ucraineni au adus cel puțin 1,8 miliarde de lei în buget prin TVA, plăți, accize, asigurări sociale, medicale și alte tipuri de impozite și taxe. În ultimii zece ani, potrivit analistului economic, investițiile ucrainenilor în Republica Moldova s-au dublat: de la 27,6 milioane de dolari în 2010 la 53,9 milioane de dolari în 2021. În 2022 și 2023, deși nu există date, Veaceslav Ioniță este sigur că volumul lor a crescut.

„Ucrainenii sunt cei care ne aduc noile tehnologii, o nouă abordare. În urmă cu câțiva ani, restauratorii noștri au plecau în Ucraina pentru a-și îmbunătăți abilitățile sub egida specialiștilor ucraineni din domeniul horeca. În prezent, celebrele branduri ucrainene se deschid chiar la noi acasa: Chernomorka, Orașul Căprilor Kozy etc. Nova Poshta se extinde și devine din ce în ce mai populară. Proiectele din domeniul fotovoltaic, care au început să fie lansate și în Moldova de către antreprenori ucraineni, au un potențial enorm.”

După cum am menționat mai sus, pentru majoritatea refugiaților ucraineni, Moldova nu a servit decât ca o trambulină în drumul lor spre Europa, unde viața, așa cum arată practica, este plină de dificultăți și este un adevărat test de rezistență, ceea ce se vede  deosebit de clar în exemplul  Marii Britanii.

 

Câți migranți forțați din Ucraina sunt în Anglia

Numărul persoanelor intern deplasate din Ucraina în Marea Britanie crește în fiecare lună. Potrivit The Migration Observatory, în mai 2023, aproximativ 174 de mii de ucraineni (deținători de vize) au sosit în țară: 51.500 după scheme de familie și 122.400 după scheme de sponsorizare.
Totodată, conform datelor GOV.UK pentru noiembrie 2023, 192.100 deținători de viză au sosit în Marea Britanie conform schemei ucrainene, dintre care: 55.400 de persoane după scheme de familie, 136.700 după scheme de sponsorizare.

Condițiile de viață devin din ce în ce mai dure

Ucraineni care nu își găsesc singuri de lucru benifeciază de un credit universal, o plată care ajută la acoperirea costurilor de trai. Vi se plătește dacă aveți un venit mic, nu lucrați sau nu puteți lucra. Calculul plăților (aceasta este diferența dintre minimum de existență în Anglia - 1.180 de lire sterline, și salarii) este controlat de specialiști din jobcentre  (centrele de angajare). Sarcina centrelor de angajare este de a încuraja oamenii să lucreze mai mult. Există, de asemenea, un beneficiu lunar pentru copii de 96 GBP per copil. Cu toate acestea, condițiile de viață pentru femeile ucrainene din Marea Britanie devin treptat tot mai grele. În primul rând, se face din ce în ce mai dificil să primiți indemnizații (pentru un adult): dacă anterior era suficient ca un refugiat care lucrează să frecventeze cursuri de limba engleză și să lucreze 12-16 ore pe săptămână, atunci în septembrie, specialiștii centrului de angajare au început să ceară 25 ore de lucru, iar în noiembrie li s-a recomandat să lucreze cel puțin 30 de ore pe săptămână. Refuzul de a munci atrage  sancțiuni, care opresc plata indemnizațiilor.
În al doilea rând, femeile ucrainene sunt acum forțate să caute locuințe sociale (închirieri la prețuri accesibile, oferite conform listei de așteptare pentru categoriile defavorizate ale populației) sau chirie privată (chirie mai scumpă, însoțită de un număr de obligaţii faţă de proprietar). În același timp, veniturile pe care ți le oferă țara - gazdă nu permit să trăiești confortabil. Chiar și diplomele de studii superioare, experiența vastă de muncă și cunoașterea limbii engleze nu garantează o angajare de succes.

 

Ce joburi  sunt oferite ucrainenilor

Pe 24 februarie 2022, Oksana Nemchenko (nume și prenume schimbate la cererea eroinei publicației) a plecat împreună cu fiul și soțul ei, care nu este cetățean al Ucrainei, în Moldova pentru a-și vizita soacra. Pe 13 august, femeia și fiul ei au ajuns în Marea Britanie. Au ales acestă țară intenționat. „Am lucrat aici impreună cu soțul din 2005 până în 2008, dupa ce am absolvit Universitatea de Medicină din Kiev”, spune ea. „Am venit să facem bani și am avut grijă de bătrâni.” Revenită în Ucraina, Oksana și-a finisat rezidentura și studii la Academia Națională de Educație Postuniversitară. Acum este medic pediatru de cea mai înaltă categorie, alergolog-imunolog pediatru cu 12 ani de experiență. „Când am venit în Anglia ca migrant, vorbeam engleza la nivel intermediar. A fost organizat un interviu pentru mine și pentru alți medici prin intermediul centrului de angajare, în cadrul căruia ni s-a comunicat că nu putem lucra decât ca lucrători de asistență. Acesta este nivelul unei asistente medicale. Ei și-au explicat poziția prin faptul că multe ucrainence nu cunosc engleza și specificul sistemului britanic. De fapt, diplomele noastre niciodată nu erau echivalate cu cele locale”, spune refugiata. Medicii ucraineni pot lucra în Anglia part-time și își pot confirma calificările conform următoarei scheme:

- examen de limbă IELTS, care trebuie promovat în termen de doi ani de la sosire,

- examen teoretic PLAB1, care confirmă studiile universitare și care conține întrebări despre toate domeniile medicinei,

- examen practic vast BLAB2.

În plus, potrivit Oksanei, nu contează dacă ești oftalmolog sau ginecolog, trebuie să cunoști totul. Este nevoie de cinci ani pentru a confirma calificarea, spune ea.

„În Polonia și Germania, spre deosebire de Marea britanie, după susținerea examenului de limbă, poți lucra ca asistent medical”, explică Oksana. „Și în Marea Britanie, până nu vei trece toate cele trei examene, nu vei putea lucra nici ca asistent.” Recent, au avut loc modificări în acest sistem - dacă anul trecut cursurile de pregatire, care se desfășoară cu două săptămâni înainte de examenul IELTS, au fost cu plată (260 de lire sterline), acum ele sunt oferite gratuit.

„Principala problemă este că Anglia este o țară scumpă și este nevoie de mult timp să te pregătești pentru primul examen. Dacă ai o familie, se duce mult timp pentru rezolvarea problemelor cotidiene de rutină și nu poți să te pregătești bine. Unii  beneficiază de salariul minim (ajutor de stat), le sunt achitate locuințele sociale, și ei stau tot timpul, pregătindu-se pentru examene”, explică refugiata.

Oksana a decis să-și găsească un loc de muncă. Când a ajuns la centrul de angajare, i-au recomandat să lucreze cel puțin part-time și i-au dat de înțeles că au nevoie de menajere și de tot ce ține de sfera cleaningului.

„În primul rând, au nevoie de specialiști necalificați”, spune Oksana. - Și am hotărât că voi încerca să mă angajez ca farmacist într-o farmacie. Erau posturi vacante, am depus o cerere, am trimis CV-ul, am completat un chestionar imens. Am primit un feedback pentru că am răspuns bine la întrebări și am fost invitata la un interviu. Când am ajuns in fața locului, mi-au spus că nu mai au nevoie de mine. „Dar odată  ce ați venit, vom face un interviu”, mi-au spus ei cu indulgență. „Dar am angajat deja o persoană pentru această poziție, așa că puteți căuta de lucru în altă parte.” E foarte stresant, când la început îți spun: „Da”, și tu vii la un interviu, apoi – urmează tăcerea... Mai târziu, cunoscuți cu experiență mi-au explicat de ce nu pot să mă angajez într-o farmacie. Angajatorii nu au nevoie de oameni care nu au suficiente cunoștințe și nici de cei, care știu prea multe. În cazul meu, ei credeau că pot să dau sfaturi cumpărătorilor atunci când trebuie doar să eliberez  medicamente”.

Potrivit  Oksanei, Marea Britanie deocamdată nu are un sistem normal de adaptare a medicilor la sistemul local:

„Nu au nevoie de specialiști care au titluri științifice și studii superioare, dar fără cunoașterea bună a limbii. Deși am auzit că acum vor să îmbunătățească schema de angajare pentru lucrătorii medicali din Ucraina.” În același timp, în centrul de angajare, Oksanei i s-a sugerat în mod constant să accepte poziția de support-worker - (muncă într-un spital, care presupune o simplă îngrijire a bolnavilor). Dar din cauza problemelor de spate, ea este incapabilă fizic să exercite o astfel de muncă.

„Centrul de angajare este cea mai stresantă organizație pentru că îți spun în mod constant: „Munca, munciți mai mult! Lucrează și mai mult!”, spune Oksana. Femeia s-a angajat ca asistent didactic, lucrează trei zile pe săptămână și are puțin timp să studieze pentru primul examen. Ea notează că referințele - caracteristici ale angajatorilor sau sponsorilor anteriori - sunt de mare importanță atunci când găsiți un loc de muncă în Anglia. Referințele din partea britanicilor sunt deosebit de apreciate.

„Cel mai bine e să ai două recomandări scrise. E bine că au putut să-mi trimita una din Kiev. Dar dacă  persoana este din  teritoriile ocupate și organizația sa nu mai există, aproape că nu are șanse să obțină un loc de muncă normal în Anglia”, ne-a marturisit doctorița ucraineană.

 

​Programele de suport pentru ucraineni se încheie

În martie 2024, se va opri finanțarea pentru peste 130 de mii de persoane care au primit ajutor în cadrul programului de asistență pentru locuințe „Case pentru ucraineni”. Pe măsură ce mai multe oferte de sponsorizare se încheie, riscul de lipsă de adăpost va crește. Acest lucru se arată în ancheta Oficiului Național de Audit (NAO), publicată pe 17 octombrie. Potrivit NAO, din 18 martie 2022 până în 28 august 2023, 131 de mii de ucraineni au ajuns în Marea Britanie în cadrul programului „Case pentru ucraineni”. Aproape 74 de mii de gospodării britanice au aplicat pentru participarea la acest program pentru a găzdui familii ucrainene -program în valoare de 2,1 miliarde de lire sterline. Gazdele au primit plăți de 350 GBP pe lună în primul an și 500 GBP pe lună în al doilea an. Dar aceste plăți sunt acum eliminate treptat - cu un an înainte de expirarea vizelor pe o perioadă de trei ani, eliberate ucrainenilor în cadrul acestui program. Vizele expiră în martie 2025, iar sponsorizarea se va stopa treptat cu un an mai devreme, în martie 2024. Aceasta înseamnă că ucrainenii care participă la programul „Case pentru ucraineni” vor avea nevoie de soluții locative diferite. Până la sfârșitul lunii august 2023, 4.890 de familii ucrainene din Marea Britanie au fost evaluate ca fiind fără adăpost sau riscând să ramână fără adăpost, potrivit autorităților locale. Aceasta reprezintă 8% din numărul total de familii ucrainene ajutate în cadrul acestui program, iar această cifră, probabil, nu este definitivă, deoarece o treime dintre consilii nu au furnizat datele guvernului. Din cauza incertitudinii în privnța ucrainenilor aflați în Marea Britanie, Guvernul va trebui în curând să ia mai multe decizii, inclusiv dacă va finanța programul în perioada celui de-al treilea an de vize de relocare sau nu.

 

Peste 25 de mii de ucraineni, în Georgia

Georgia a găzduit atât refugiați ruși, cât și ucraineni. După izbucnirea războiului ruso-ucrainean din 2022, 1.459.541 de cetățeni ruși au intrat în Georgia, cu 1.168.030 mai mulți decât în ​​anul precedent, și 223.697 din Ucraina, adică cu 54.737 în plus. 112.733 de cetățeni ruși, care au intrat în Georgia în 2022, au rămas în țară. Din ucraineni, veniți în Georia, în țară au rămas doar 25.779 de persoane; În 2022-2023, 41% din apartamentele rezidențiale și 56% din terenuri, înregistrate pe numele cetățenilor străini în Georgia, aparțin rușilor. Pentru ucraineni, ponderea apartamentelor este de 9%, terenuri – 2,6%.

Fluxul de refugiați însă a avut un impact foarte neașteptat asupra sistemului de învățământ gimnazial din Georgia, servind drept impuls pentru deschiderea unui număr larg de școli ruse neautorizate, în care procesul de învățământ general se desfășoară în afara controlului statului georgian. Numărul exact al acestor școli nu este cunoscut.

Potrivit Ministerului Educației și Științei din Georgia, în noiembrie 2022, în țară existau 11 școli ruse și 45 de scoli cu clase cu predare în limba rusă, frecventate de 16.042 de elevi. După declanșarea războiului, numărul elevilor din aceste școli a crescut cu circa  2.000 de copii, în principal datorită celor care au venit din Ucraina. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, copiii imigranților ucraineni preferă să studieze online în școlile lor natale.

Locuiesc în Georgia, studiază... în Ucraina

Anna Oksanichenko este din orașul Vasilkov, Ucraina. Și-a părăsit orașul natal cu doi copii mici în ziua în care a început războiul.

„Îi tot repetam copiilor numele și prenumele, numărul meu de telefon, numele și prenumele bunicii, pentru că îmi era frică că copiii se vor pierde dacă cade o bombă pe drumul pe care mergeam. Pe 25 februarie am trecut hotarul cu Moldova. Am stat acolo câteva luni, iar în august 2022 am venit în Georgia cu copiii”, povestea Anna într-o conversație cu Studio Monitor.
Copiii Annei Oksanichenko continuă să învețe online la școala din Kiev, pentru că, după cum spune mama, ea nu poate duce copiii la școală din Tbilisi din cauza programului ei de lucru încărcat: „Nu am putut să duc copiii la școală pentru că sunt singură aici. Prin urmare, trebuia să muncesc și să câștig bani pentru a supraviețui. Chiria unui apartament în Tbilisi este foarte costisitoare, iar traseul spre o școală cu predare in limba ucraineană presupune o logistică foarte complicată. Prin urmare, ei studiază online la o șoală din Kiev.”

 

Au plecat din Rusia, dar au luat cu ei curriculum-ul școlar

După război, copiii imigranților ruși care s-au stabilit în Georgia au fost instruiți în principal în școli private neautorizate rusești. Conform legislației georgiene, pentru ca să poată elibera certificate, școala trebuie mai întâi autorizată. Pentru a obține autorizația, școala trebuie să îndeplinească condițiile standardului stabilit de lege. Standardele de autorizare se referă la viziunea și valorile școlii: de la curriculum – monitorizarea și evaluarea programului școlar - și până la sprijinul administrativ și infrastructural al procesului de învățământ – adică managementul resurselor umane și materiale ale școlii, pentru sprijinirea elevilor, adică protecția drepturilor acestora.

Respectarea standardului în școli este verificată de Consiliul de autorizare, ai cărui membri sunt numiți și eliberați din funcție de prim-ministru la propunerea Ministerului Educației și Științei. Potrivit Ministerului Educației, toate școlile private care activează astăzi în Georgia sunt autorizate. Studio Monitor a vizitat mai multe școli private rusești din Tbilisi și a aflat că ele nu dispun de autorizații. Aceasta înseamnă că statul georgian nu verifică misiunea și programele educaționale ale acestor școli, nu controlează cât de bine sunt protejate drepturile elevilor și copiilor etc.

Am aflat o schemă prin care aceste instituții se eschivează de la autorizația cerută de lege și organizează activități educaționale generale: eliberează certificate prin intermediul școlilor-partenere din Rusia, funcționează în Georgia în calitate de Centre educaționale de familie.

 

Eliberarea de certificate prin școlile-partenere din Rusia

Reprezentanții școlilor rusești, care s-au deschis la Tbilisi după ce a început războiul în Ucraina, au declarat într-o conversație cu Studio Monitor, că nu au autorizații și de aceea nu eliberează certificate. Cu toate acestea, după cum am aflat, elevii din aceste școli au posibilitatea să obțină fără probleme certificate de la școlile partenere din Rusia.

„Happy school" este numele unei instituții de învățământ, filialele căreia au fost deschise în Tbilisi și Batumi pentru cetățenii ruși care au migrat după declanșarea războiului. Școala este înregistrată în Georgia ca societate cu răspundere limitată - Hefi Edu SRL și a fost fondată de cetățeana rusă Ekaterina Sherchenkova în august 2023. Site-ul școlii precizează că oferă servicii atât copiilor preșcolari, cât și elevilor din clasele 1-11. Costul unui an de studii este de la 12.000 la 14.500 GEL. În procesul educațional sunt folosite manuale rusești, scrise conform standardelor curricumului. Acest manual se bazează pe principiul educării unui cetățean al Rusiei, „un cetățean pentru care soarta lui și a patriei sale este inseparabilă, care este conștient de responsabilitatea sa față de prezentul și viitorul țării sale”.

„Avem aproximativ 100 de copii care învață aici. Fiecare familie susține integritatea teritorială a Georgiei și se opune războiului cu Ucraina și regimului din Rusia. Suntem părinți care nu și-au găsit loc într-o școală publică și am decis să deschidem o instituție unde copiii noștri să poată studia. Iubim Georgia, o respectăm și vă mulțumim că ne-ați primit aici”, ne-a spus directorul școlii Ekaterina Sherchenkova.
Doctorul în Științe Pedagogice Shalva Tabatadze, într-o conversație cu Studio Monitor, spune că problema manualelor va fi soluționată doar dacă statul rezolvă radical problema școlilor informale de acest tip: „Aceasta este o instituție de învățământ informală, iar modul în care aceasta va fi folosită în viitor este imprevizibil. Există riscuri de securitate atunci când activează asemenea centre de educație non-formală care reprezintă de fapt centrele de educație formală ale altor țări. Numărul lor poate crește din an în an, și dincolo de învățământul formal poate apărea un sistem de educație informal paralel, iar statul trebuie să-l reglementeze în mod clar”, spune Shalva Tabatadze.

Site-ul web al școlii precizează că nu eliberează certificate, dar elevii pot obține un certificat online prin școala parteneră din Rusia Foxford. Filialele școlilor din Belarus oferă, de asemenea, servicii de învățământ privat elevilor vorbitori de limbă rusă din Georgia.

De exemplu, Stemlab operează în Belarus din 2015, unde este reprezentat de 3 filiale în toată țara. Filialele Stamlab din Tbilisi și Batumi oferă publicului vorbitor de limbă rusă o varietate de servicii: grădiniță, STEM [Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică] și IT [Tehnologii Internet] pentru elevii din clasele 8-11, tabere de vară pentru copii de 6-11 ani si școală pentru clasele I-VIII. Potrivit informațiilor publicate pe pagina de Facebook a școlii, în filialele din Tbilisi și Batumi, fiecare clasă găzduiește în jur de 8 copii, adică circa 60-64 de elevi în total.

SRL „Stemlab” a fost  fondată în mai 2022 de un cetățean georgian, iar câteva zile mai târziu 100% din acțiunile companiei au fost transferate gratuit unui cetățean belarus Maxim Belov, care este reprezentant al școlilor Stamlab din Belarus. Stemlab nu are autorizație în Georgia, ceea ce înseamnă că, pe de o parte, standardele acestei școli nu sunt verificate de statul georgian, iar pe de altă parte, școala nu are dreptul să elibereze certificate. Cu toate acestea, se pare că Stamlab reușește să elibereze  fără nici  o problemă certificate pentru elevi din

filialele din  Tbilisi și Batumi. Iată ce scrie pe pagina lor oficială pe Facebook: „O oportunitate de a dobândi cunoștințe actuale și certificare  pentru copii, care au venit recent în Georgia (organizăm examene și transferăm din clasă în clasă. Aceasta înseamnă că copilul se poate muta cu ușurință la orice altă școală).”

Membru al Comisiei pentru Educație și Știință a Parlamentului Georgiei, membru al partidului de opoziție Cetățeni, Ketevan Turazashvili, într-o conversație cu Studio Monitor, a declarat că aceasta este o lacună legislativă, de care instituțiile de învățământ ruse ar fi putut profita pentru propagandă:

„Deschiderea de filiale în Georgia de către instituții de învățământ cu sediul într-o țară străină, implementarea cu ușurință a procesului de învățământ în aceste instituții și, în același timp, ignorarea programului educațional stabilit de statul georgian, reprezintă o lacună legislativă, pe care  instituțiile educaționale de origine rusă o pot folosi în benificiul său. Cred că statul trebuie să acorde mai multă atenție acestei probleme pentru a acoperi spațiul legislativ și pentru a împiedica instituțiile de învățământ rusești să-și desfășoare cu ușurință propria propagandă în instituțiile de învățământ din Georgia”. 

 

Școlile - centre de familie

Școlile private rusești deschise la Tbilisi după începutul războiului  ruso-ucrainean au declarat pentru Studio Monitor că nu au nevoie de permisiune, deoarece funcționează ca Centre de familie și nu ca școli. „Nu avem permisiunea pentru că nu suntem furnizori de proces educațional. Nu eliberăm diplome. Suntem o comunitate de familii și indivizi care au decis să lucreze împreună pentru a crea un mediu pozitiv pentru toate metodele educaționale”, a spus Ada Torchinova, reprezentanta  Școlii Democrate din Tbilisi.
Școala Democrată din Tbilisi a fost deschisă în septembrie 2022 pentru migranții vorbitori de limbă rusă care s-au mutat în Georgia după începutul  războiului. Fiul Iuliei Astapovici a studiat la această școală un an, adică după ce familia a părăsit Rusia și s-a mutat la Tbilisi. Iulia a ales Școala Democrată din Tbilisi pentru copilul ei cu nevoi speciale: „Vreau doar ca fiul meu să se joace cu alți copii. În Rusia, el a mers la o școală specială unde studiau doar copiii cu nevoi speciale și nu era o școală axată exclusiv pe educație sau socializare. Îmi place că aceasta este o abordare non-standard, nu trebuie să rezolvi probleme matematice specifice și să stai în bancă. Aceasta este o comunitate mică în care comunicăm cu copiii ca colegi”, spune Iulia.

La remarca noastră precum că această școală nu ar putea elibera un certificat necesar pentru transferul la o altă școală sau pentru admiterea într-o instituție de învățământ profesional sau superior după absolvire, Yulia a răspuns că fiul ei „nu are nevoie de diplomă”, deși, potrivit ei, școala oferă copiilor un serviciu online: instruire la școlile partenere și posibilitatea de a obține astfel un certificat. Administrația școlii ne-a comunicat că ei nu au nicio legătură cu Școala Democrată din Moscova, dar site-ul lor spune că școala, care funcționează pe strada Tsinamdzvrishvili 73/32 din Tbilisi, este filiala lor. Potrivit informațiilor publicate pe site-ul web, „școala funcționează ca o clasă de familie, iar certificarea pentru programul rusesc se realizează online la o școală parteneră care are acreditare și licență de stat rusească”.
„Aceste centre și școli de aici funcționează ca parte a educației non-formale și, prin urmare, întrucât nu eliberează diplome recunoscute oficial, nu sunt supuse niciunei reglementări conform legilor noastre. Cu toate acestea, în astfel de cazuri, atunci când sunt angajați în activități educaționale, ar trebui să se supună anumitor reguli și, cel mai probabil, cadrul legal va trebui schimbat, mai ales dacă ei ofera lecții online, activează în calitate de școală sau Centru de familie, eliberând certificate prin școli-partenere din alte țări. În general, trebuie sa existe un registru, care să înregistreze și să furnizeze date relevante despre instituțiile de învățământ non-formal”, spune specialistul în politici educaționale Shalva Tabatadze într-o conversație cu Studio Monitor.

Autoritățile sunt pasive

Am contactat în repetate rânduri Ministerul Educației și Științei din Georgia cu întrebări referitoare la școlile private rusești neautorizate din Georgia, cerând informații despre măsurile care au fost luate pentru a elimina această problemă, însă ministerul nu a răspuns.

Faptul că „School Club Georgia" rusească este angajată în activități educaționale

în Georgia timp de 4 ani fără permisiune și fără probleme, indică lipsa de reacție din partea guvernului georgian. Pe 2 septembrie 2022, ziarul Batumelebi a publicat un articol despre școala rusească neautorizată „School Club Georgia” din Batumi. Mai târziu școala a deschis o altă filială în Tbilisi. Pe 3 septembrie, Ministerul Educației și Științei a publicat o declarație, prin care se indică faptul că această școală nu are dreptul să desfășoare activități educaționale în Georgia, deoarece nu are autorizația Centrului Național pentru Dezvoltarea Calității în Educație din Georgia din cadrul Ministerului Educației. În aceeași zi, Serviciul de Investigații al Ministerului Finanțelor a publicat informația că a demarat o anchetă pentru faptul că această instituție de învățământ desfășoara activități educaționale ilegale fără permisiunea corespunzătoare a Ministerului Educației și Științei din Georgia.

Potrivit părții I a articolului 192 1 din Codul penal al Georgiei, o infracțiune presupune „activități educaționale ilegale, în special desfășurarea de activități educaționale fără autorizație”. Serviciul de Investigații al Ministerului Finanțelor a declarat pentru Studio Monitor că „o anchetă a fost pornita în privința acestui caz.” Am contactat filiala din Tbilisi a „School Club Georgia", unde au refuzat să comunice cu noi. Despre lipsa de reacție din partea Guvernului vorbește faptul că  „School Club Georgia" s-a extins și mai mult în țară. În prezent, școala este reprezentată de 4 filiale în Georgia: două în Tbilisi, una în Batumi și una în Kobuleti. Potrivit experților în securitate, vulnerabilitățile sunt asociate cu crearea de școli rusești în Batumi și Tbilisi și statul trebuie să ia măsuri concrete pentru a preveni activitățile ilegale ale acestor școli. „Da, școlile sunt direct legate de puterea slabă. Prin astfel de școli se creează o societate paralelă, cu valori, vederi și scopuri diferite de ale noastre, toate școlile neautorizate sunt închise de Ministerul Educației, nu este deloc necesară intervenția Serviciului Securității Statului”, spune specialistul în securitate Lasha Dzebisashvili.
„Faptul că, după declanșarea războiului, rușii nu vin în scopuri turistice, ci pentru a se stabili aici, se observă bine în diverse domenii”, spune Gheorghii Tushurashvili, reprezentant al organizației neguvernamentale Institutul pentru Dezvoltarea Libertății Informației, care studiază în mod activ riscurile legate de fluxul de migranți din Rusia în Georgia. Pericolele asociate cu fluxul de migranți ruși sunt menționate și în ultimul raport al Serviciului de Securitate a Statului pentru 2022, care menționează, de asemenea, că implementarea proiectelor educaționale și culturale este considerată de alte state drept un exemplu de slăbiciune a puterii.  Raportul însă nu spune nimic despre școlile rusești neautorizate deschise în Georgia din 2022, în care procesul educațional se desfășoară conform programului de stat al țării ocupante, proces, pe care statul georgian nu îl reglementează și nu îl controlează.

 

Investigația a fost realizată în cadrul Women Investigative Jurnalists Network (WIJN), cu suportul International Media Support (IMS) din Danemarca. Asistența juridică în cadrul materialului a fost realizată cu susținerea UNESCO.