„Dacă în campaniile electorale sunt folosiți bani murdari, atunci și democrația este una otrăvită”. Este una dintre opiniile experților Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) în cadrul prezentării celui de-al treilea raport cu tematica: Banii care câștigă alegerile. Finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale în Moldova. Pe lângă opinii, experții au venit și cu 52 de recomandări care vor facilita procesul de realizare a obiectivelor privind cerințele de dezvăluire a informațiilor, supravegherea finanțării campaniilor electorale și a partidelor politice și a finanțării de stat. Concluziile au fost formulate la o nouă ședință a clubului Jurnaliștilor de Investigație, organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) cu suportul GIZ Moldova.   

Experții care au monitorizat gestionarea banilor de către politiceni în campaniile electorale, începând cu anul 2007 până în prezent, au ajuns la concluzia că supravegherea strictă a finanțării politice este practic o misiune imposibilă. Principalul motiv, care lipsește instituțiile responsabile de stimulente, este schimbarea frecventă de guvern și a peisajului politic. 

Membrul CCIA, Drago Kos, a menționat că raportul reprezintă rezultatul analizei făcute asupra a 60 de partide politice, implicate în campaniile electorale începând cu 2015. Totodată, analizei a 55 de rapoarte ale campaniilor electorale și desfășurării a aproape 30 de interviuri cu reprezentanți ai partidelor politice, instituțiilor statului, societății civile și experți. 

Expertul a precizat că, deși au fost făcute anumite schimbări în codul electoral, ultimul pachet de amendamente a fost introdus în decembrie 2022, iar la capitolul legi ne apropiem de nivelul mai multor state europene, Republica Moldova rămâne a fi vulnerabilă la capitolul finanțarea partidelor politice. 

„Așa cum am făcut evaluarea în diferite etape, una dintre cele mai mari probleme pe care le-am identificat în sistem este manifestarea interesul de grup sau cel individual, influența externă, utilizarea resurselor finaciare cash sau criptovaluta. (...) Indiferent de schimbările care sunt făcute, la nivel legal, instituțional, dacă implementarea acestui proces nu va fi monitorizat și nu se va vedea un rezultat prompt, atunci lucrurile nu se vor schimba”, a specificat membrul CCIA, Drago Kos. 

În consecință, au fost formulate 52 de recomandări, a căror implementare vor facilita procesul de realizare a obiectivelor privind cerințele de dezvăluire a informațiilor, supravegherea finanțării campaniilor electorale și a partidelor politice și a finanțării de stat. 26 dintre acestea au fost făcute pentru Comisia Electorală Centrală (CEC), 21 pentru Parlament, iar alte 5 către alte instituții. 

Experții s-au referit în cadrul prezentării raportului la rolul președinților comisiilor electorale de cicrcumscripții. Odată cu modificările făcute la Codul Electoral aceștia vor fi responsabili inclusiv de monitorizarea finanțării campaniilor electorale și raportarea informațiilor la CEC. 

„În teritorii vor activa în curand președinții comisiilor electorale de circumscripții care, la fel, vor avea în mandatul lor supravegherea finanțării campaniilor electorale și a partidelor politice. Capacitatea CEC, ca organ de control, trebuie fortificată și asta este o linie roșie pe tot raportul. Este cea mai importantă poartă de combatere a tuturor schemelor care au fost folosite în ultimii ani de unii actori politici și am văzut deja că CEC și-a asumat un rol activ în a combate aceste fenomene”, a precizat experta în finanțarea partidelor, Natalia Iuraș

Natalia Iuraș spune că schimbările depind nu doar de CEC, dar și de implicarea altor instituții, în caz contrar rezultatele vor fi nule.  

„Este o recomandare din partea Comitetului de a monitoriza și a reduce numerarul în finanțarea campaniilor electorale și a partidelor politice, iar o altă recomandare, la fel de importantă, rămâne fortificarea structurilor de stat în a depista la timp, în termeni utili și rezonabili, toate aceste scheme sau încercarea finanțării ilegale a campaniilor electorale. În cazul alegerilor locale generale unde vor fi, după cum se presupune, cel puțin 55 de mii de candidați, este un lucru enorm pus pe spatele CEC, dar nu doar CEC este organul care trebuie să fie în alertă și să fie pus să-și fortifice capacitățile sale. Ministerul de Interne, Poliția, Procuratura Anticorupție, Serviciul Intern de Securitate, Centrul Național Anticorupție, toate au un rol deosebit, iar dacă se lucrează și se dorește să se facă un sistem mai transparent, mai curat, atunci este în mâinile lor să o facă”, a comentat Iuraș. 

Pe lângă prezentarea raportului, CCIA va monitoriza rezultatul implementării recomandărilor. 

Precizăm că, CCIA este o structură independentă alcătuită din experți internaționali și naționali, înființată în iunie 2021, prin decret prezidențial. CCIA are misiunea de a analiza problemele sistemice de corupție mare ce afectează instituțiile de stat și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupție. Următorul raport va analiza corupția de nivel înalt din întreprinderile cu capital de stat.