Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) a organizat luni, 10 iulie, o nouă ședință a Clubului Jurnaliștilor de Investigație. Subiectul abordat în cadrul discuțiilor s-a referit la știrile false și informațiile care au scopul de a discredita reforma din sistemul justiției. Invitații Clubului, președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, directorul Asociației Presei Independente (API) și al portalului StopFals, Petru Macovei, și directorul adjunct al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, Petru Vârlan, au venit cu opinii despre speculațiile care planează în jurul reformei justiției, dar și metodele de combatere ale acestora.  

Schimbările se produc greu, mai ales dacă la mijloc stă un domeniu prioritar, așa cum e cel al justiției. De această opinie este președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, care a salutat inițierea acestor discuții.

„Pentru mine este complicat să spun ce este informarea falsă și dezinformarea. Totul este legat de perspectivă. Sunt diferite păreri în legătură cu activitatea comisei. Unii sunt de acord, alții împotrivă, dar asta face parte dintr-un tot întreg. Este vorba de schimbare, da uneori oamenilor nu le place schimbara. Iată de ce, pentru mine este important să aibă loc astfel de discuții, asta sporește calitatea justiției în Republica Moldova și încrederea cetățenilor în justiție, fiecare cetățean are dreptul la justiție de calitate înaltă”, a precizat von Hebel. 

Herman von Hebel este  judecător în cauze penale cu jumătate de normă la Curtea de Apel din Den Bosch, Olanda. Are o experiență de 17 ani acumulată în patru instanțe penale internaționale, iar alți 10 ani de experiență în calitate de consilier juridic în Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției din Olanda. A elaborat foaia de parcurs pentru înființarea Înaltei Curți Anticorupție în Ucraina. A instruit președinții și managerii de instanțe cu privire la practicile eficiente de gestionare a instanțelor și elaborarea unui Cod de Etică pentru judecători în Georgia, iar acum este președintele Comisiei Pre-vetting. Comisie de evaluare creată în Republica Moldova în aprilie 2022, cu scopul de verificare a integrității financiare și etice a judecătorilor și procurorilor ce aspiră la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii(CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) - pilonii puterii judecătorești.  

Totodată, președintele Comisiei Pre-Vetting a menționat că activitatea comisiei pe care o conduce adună diferite comentarii din partea societății, începând cu cele bune și terminând cu cele negative. Pietrele aruncate în curtea comisiei se referă la perioada îndelungată de timp de luare a deciziei în raport cu un anumit candiat audiat. 

„Dacă ar fi să vorbesc despre dificultățile cu care s-a ciocnit comisia pre-vetting pe care o conduc, trebuie să menționez două aspecte. Se spune că noi examinăm materialele foarte mult timp timp, pe de altă parte că atragem atenția la astecte foarte minuscule legate de integritatea financiară și etică. Cât ține de timp, pentru noi e important să ne facem treaba bine, ca deciziile pe care le emitem să fie de o calitate înaltă, iar pentru asta trebuie să evaluăm în detaliu fiecare informație. Trebuie să facem o evaluare echitabilă pentru că de ea depinde și reputația lor în calitate de judecători, procurori. Iar al doilea aspect e legat de faptul că atragem atenția la detalii mărunte. Considerăm că nu poți fi doar un pic corupt sau mai mult corupt, ori ești ori nu. Trebuie să fii absolut integru. Din acest motiv evaluăm în detaliu pentru ca evuarea să stabilească integritatea candidatului per ansamblu. Am fost criticați în contextul afilierii politice a anumitor calndidați, dar pentru asta și suntem 3 membri internaționali, când am venit în țară nu aveam idee despre afilierea politică a anumitui candiat”, a precizat Herman von Hebel în cadrul clubului.

De altă parte, directorul adjunct al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, Petru Vârlan, a confirmat că de cele mai multe ori știrile false sunt cele care, într-un final, formează opinia în societate. 

„Noi auzim foarte des despre știri false, foarte multe comunicări. În prezent fiecare persoană consumă foarte multă informație. Pe noi zilnic ne sună oameni și se informează despre anumite situații și le recomandăm să consulte site-urile care deja au o experiență foarte bună și care au credibilitate. Încercăm și noi să facem niște sondaje la nivel de justițiabili, ca să vedem care este feedback-ul cetățenilor în acest sens și cu ce îmbunătățiri putem veni. În general la capitolul știrilor false și a viziunile populației despre reforma justiției, împreună cu USAID a fost efectuat un sondaj care a indicat că persoanele care nu au avut vreo legătură cu justiția și nu au fost implicați în acte de justiție au venit cu o reacție negativă, menționând că sistemul este foarte corupt și că nu este eficient, iar cei care au avut vreun dosar în instanța de judecată au venit cu răspunsuri foarte bune. Din asta reiese că opinia publică se formează în baza informațiilor care apar în public”, a precizat Vârlan. 

Invitatul special al clubului, directorul API, Petru Macovei, a evidențiat în alocuțiunea sa care sunt cele 3 categorii de persoane responsabile de răspândirea în societate a informațiilor false despre procesul de reformare a justiției. Potrivit lui, este vorba de politicieni, subiecții evaluați (judecătorii, procurorii) și experții. 

„Toate aceste 3 categorii influențează foarte mult opinia publică. Nu poți să-l învinuiești pe omul simplu că el crede că - Maia Sandu și-a tras o comisiei pre-vetting ca să scoată din justiție pe judecătorii care i-au făcut rău cândva - întrucât asta transmit politicienii. Da, ar fi fost bine ca oamenii din țara noastră să aibă mai mult gândire critică, să încerce să verifice anumite informații, dar la câte probleme cotidiene au cred că este exagerat din partea noastră să le cerem să cunoască atât de multe detalii. În condiția în care omul include seara televizorul și de acolo un judecător/oare, expert transmit mesaje false despre reformă, atunci omul cu siguranță preia acest punct de vedere. Așadar, și politicienii, și subiecții declarării și experții fac ca aceste afirmații false și speculative despre reforma justiției și în speță despre procesul de pre-vetting să aibă o anumită amploare. Dacă mergeți acum să discutați în Găgăuzia de exemplu vă garantez că 95% din persoane vă vor răspunde că Comisia Pre-Vetting este un desen animat făcut de justiție pentru a-i scoate din sistem pe judecătorii indezirabili”, a punctat Macovei. 

De asemenea, președintele API consideră că, în momentul în care falsurile sunt transmise cu regularitate, ele devin mai greu de combătut. De altfel, în contextul în care societatea continuă să fie polarizată, oamenii sunt dependenți de opinia politică, iar infromațile transmise, alimentate pe alocuri de expresii defăimătoare și neadevăruri, formează un tablou eronat al lucrurilor ce se petrec în societate. 

La capitolul soluții de combatere a falsurilor despre reforma justiției, participanții au punctat că este loc de mai multă comunicare la acest subiect. Societatea civilă să provoace discuții și să prezinte mai mult interes. Totodată, experții au făcut recomandări mass-media să scrie despre deciziile luate și să analizeze la fel de profund fiecare etapă a evaluării unui anumit candidat, inclusiv despre audierile efectuate în cadrul Curții Supreme de Justiței, acolo unde va fi formulată ultima opinie în privința magistraților și acuzatorilor care nu au trecut testul de intergritate al Comisiei Pre-Vetting. 

Președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a menționat faptul că, zilnic, pe portalul Anticoruptie.md, sunt publicate materiale atât despre procesul de reformare a justiției și subiecții implicați în proces, cât și despre armonizarea legislației.

„Jurnaliștii Centrului au demonstrat în repetate rânduri faptul că unii magistrați și procurori nu dădeau dovadă de transparență și onestitate atunci când își comppletau declarația de avere și interese. Investigațiile realizate au deconspirat discrepanțe mari între bunurile pe care le aveau la activ  și veniturile declatate. Mai mult, în baza investigațiilor CIJM, unii procurori au fost suspendați din funcții și cercetați penal”, a menționat Cozonac.