Documentarea și prezentarea unei investigații jurnalistice în era multimedia. Ce „secrete” au învățat jurnaliștii de investigație la trainingul CIJM

Membrii Rețelei Jurnaliștilor de Investigație s-au reunit timp de două zile, 16 și 17 octombrie, la un nou training dedicat jurnaliștilor de investigație. De această dată jurnaliștii înscriși în rețea au însușit și aplicat noi metode de a prezenta într-un mod interactiv informațiile obținute în timpul documentării unei anchete jurnalistice.  Tehnicile au fost testate și prezentate de jurnaliștii români de investigație Victor Cozmei și Adrian Mogoș. Training-ul în jurnalismul de investigație a fost organizat de GIZ Moldova și Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) în cadrul programului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Guvernul Marii Britanii, și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

În prima a zi a trainingului, jurnalistul de investigație Victor Cozmei care de 14 ani face parte din echipa protalului de știri HotNews.ro, le-a vorbit și arătat colegilor din Republica Moldova despre modul în care pot fi integrate într-un conținut multimedia toate informațiile obținute în urma documentării. Cea mai simplă și practică metodă fiind folosirea hărților interactive.

Cozmei a precizat că efectul unui articol cu conținut multimedia este unul vizibil nu doar din cauza că e mai ușor de citit și de captat informația, dar menține cititorul mai mult timp pe site, diferența este de aproape două minute. De altfel, tot el susține că hărțile sau oricare alt element grafic trebuie să fie folosit doar dacă este cazul.  

„Un conținut multimedia poate să încurce, dacă îl facem așa cum nu trebuie sau dacă este mult prea încărcat. Trebuie să analizăm mai întâi de toate dacă merită sau nu? Dacă este esențial pentru mesajul pe care vrem să-l transmitem. Trebuie să răspundem la întrebarea dacă : E ușor pentru cititor? Se descarcă ușor, poate fi manevrat ușor. Doar dacă avem aceste răspunsuri afirmative la fiecare etapă, atunci merită să dedicăm timp și să pregătim o asemenea prezentare a datelor”, a menționat Victor Cozmei. . 

Fiecare etapă de prezentare era urmată și de punerea în practică. Astfel, până la sfârșitul zilei jurnaliștii au realizat o hartă interactivă în care au integrat un volum mare de date. 

A doua zi de training a fost dedicată identificării temelor pentru investigație. Acestea, așa cum spune cunoscutul jurnalist român de investigație, Adrian Mogoș, pot apărea dintr-o simplă discuție cu un funcționar. Adrian Mogoș este membru al International Consortium of Investigative Reporters (ICIJ), membru al Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și jurnalist freelances la newsromania.net.

Mogoș spune că jurnalistul de investigație nu doar trebuie să poată aduna diverse informații, dar mai trebuie să și dezvolte o metodă de „a-și gestiona documentele, informațiile etc”.

„Fiecare jurnalist trebuie să-și găseacă o metodă proprie de a gestiona informațiile pe care le obține. În acest fel, acesta va identifica informațiile de care are nevoie într-un timp scurt, va ști exact ce trebuie să caute și unde. În jurnalismul de investigație se prezumă că sursele nu sunt de bună-credință, anume din acest motiv jurnalistul trebuie să pună totul la îndoială și să verifice orice informație pe care o obține. Erorile din articol îl expun pe reporter sancțiunilor. Erorile îi pot distruge credibilitatea”, a subliniat Mogoș.

Mogoș le-a povestit participanților la training despre cum și-a cumpărat un act fals de identitate, cum a „păcălit” funcționarii europeni și a putut participa la un scrutin electoral. Totodată, a menționat despre importanța lucrului în echipă, dar și despre corectitudine și despre relația cu factorii de decizie la nivel de stat.

Trainingul a avut sarcina să îndeplinească trei scopuri estențiale:
1. Creșterea calității investigațiilor și raportării cazurilor de corupție prin consolidarea capacităților jurnaliștilor de investigație la nivel național și local prin furnizarea de rețele și expertiză internațională;

2. Realizarea articolelor de investigație privind cazurile de corupție în sectoare specifice cu risc sporit (educație, sănătate publică, asistență socială și agroalimentară) de interes național și local;

3. Sensibilizarea opiniei publice în scopul prevenirii corupției în rândul cetățenilor și creșterii mediatizării cazurilor de corupție.

Participanții au intervenit activ la fiecare etapă și au cules toate instrumentele pentru crearea unei investigații jurnalistice nu doar complexe, dar și eficiente din punct de vedere vizual pentru cititor. 

„La acest master class despre Jurnalismul de Investigație am învățat cum să determinăm coordonatele geografice, cum să facem hărți interactive și cum pot fi aplicate în lucru. Am aflat mai detaliat despre structura, conținutul și despre cum alegem un subiect pentru un material de investigație, cum se lucrează sub acoperire. Împreună cu trainerii Victor Cozmei și Adrian Mogoș am discutat și analizat provocările întâmpinate de jurnalistul care practică investigația. Și, cel mai important, am beneficiat de sfaturi de bună practică pentru a realiza o investigație de calitate. Mulțumim CIJM pentru inițierea acestei Școli pentru jurnaliști”, a precizat jurnalista Edit Media, orașul Ocnița, Ludmila Podgurschii. 

„Jurnalismul de investigație de cele mai multe ori scoate la iveală ilegalitățile demnitarilor și poate influența asupra destructurării schemelor de corupție. E important să cunoaștem cum se realizează hărțile (interactive) pentru a vizualiza mai bine implicarea eroilor din investigație. Organizarea unei baze de date personale la fel este importantă”, a fost opinia jurnalistului de la TV Nord, Traian Cibotari.

„Pentru a prezenta o informație complexă, jurnaliștii adună un volum impunător de informații, de cele mai multe ori prezentate în cifre. Anume din acest motiv, voi folosi noile tehnici adunate aici pentru a transmite cât mai reprezentativ și cât mai eficient datele acumulate. Odată implementate, acestea vor facilita recepționarea eficientă  a informației de către cititor”, a spus Elena Celak, jurnalist la portalul de știri nokta.md. 

Precizăm că Rețeaua Jurnaliștilor de Investigație este formată din 36 de jurnaliști din toate regiunile țării.